Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong> (Vovidenia), 12 decembrie (Sfântul Spiridon) 182 . Aceste zile au fost păstrate în tot secolul al XIX-lea 183 . 182 Idem, fond Isprăvnicia Bacău, tr. 528, op. 370, dos. 528, f. 2. 183 La 7 ianuarie 1835, Mihail Sturza, domnul Moldovei, hotăra zilele de iarmaroc la Roznov, aşa cum se păstrează d<strong>in</strong> vechime (Documente privitoare la istoria economică a României, p. 464). Pentru anul 1842, vezi „Calendar pentru poporul românesc pe 1842”, Iaşi, p. 48-52. 51
Iulian – Mihail Vasile <strong>Roznovul</strong> în mãrturii <strong>documentare</strong> VIII. ANEXE <strong>Roznovul</strong> în documente până la jumătatea secolului al XIX-lea (selecţie) 52 1576 (7084) aprilie 18 D<strong>in</strong> mila lui Dumnezeu, Io Petru voievod, d<strong>in</strong> mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră tuturor celor ce o vor vedea sau o vor auzi cet<strong>in</strong>du-se, cui îi va fi de trebu<strong>in</strong>ţă, că au venit îna<strong>in</strong>tea noastră şi îna<strong>in</strong>tea tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici, rugătorul nostru Theodor, egumenul mânăstirii Bistriţa şi cu toţi fraţii întru Hristos, care trăiesc în sfânta mânăstire, unde este hramul Uspenia Născătoarei de Dumnezeu, să ne roage şi să ceară de la noi întărire pe oc<strong>in</strong>ile şi ded<strong>in</strong>ele lor drepte şi date sf<strong>in</strong>tei mânăstiri, pe satele anume: Sluganii şi Chiocăşeştii şi Căl<strong>in</strong>eştii şi Lăţcanii pe Bistriţa, d<strong>in</strong> uric de schimb, ce a avut sfânta mânăstire de la Ştefan vo(i)evod cel Bătrân. Şi pe satul lui popa Şerbici, ce se numeşte acum Beş, d<strong>in</strong> uric de danie ce a avut sfânta mânăstire de la Alexandru voievod cel Bun. Şi pe satul anume Mândreştii pe Oarbic şi pe Oprişani, ce sunt la Chiojdu, d<strong>in</strong> privilegiul de danie ce a avut sfânta mânăstire de la un Petru voievod, pe Roznov, şi pe Soboleşti şi pe Drăj<strong>in</strong>ţi, care se numesc acum Area şi pe Văscăuţi şi pe Braşăuţi, ce sunt pe Bistriţa, d<strong>in</strong> uric de danie de la acelaşi mai sus scris Petru voievod. Şi pe satul Sârbii ce sunt pe Tazlăul Mare şi pe câmpul la Târpia în acelaşi hotar, d<strong>in</strong> uric asemenea ce a avut sfânta mânăstire, de danie de la Alexandru voievod cel Bun. Şi pe satul Lucăceştii ce sunt pe Tazlăul Sărat şi până la Fântâna Neagră şi până la Zemeş, d<strong>in</strong> uric de danie de la Ilie voievod, ce l-am dat noi mânăstirii... şi Lucăceştii de la Oană Porcu şi satul Bârl<strong>in</strong>ţii şi pe Ardăneşti, dat sf<strong>in</strong>tei mânăstiri de S<strong>in</strong> Bârlici. Şi de o prisacă mai sus de Tămaş, unde a fost Marta călugăriţa, de cealaltă a Siretului. Şi pe balta anume ... până la gură, pe amândouă părţile, cu acele bălţi de jos, anume aşezarea cea nouă a Martei şi cu toate veniturile ce ţ<strong>in</strong> de această prisacă, d<strong>in</strong> uric de cumpărătură, ce a avut sfânta mânăstire de la Ştefan voievod cel Bătrân şi pe trei prisăci, anume pe Lopatna şi pe Irchil şi pe Bohot<strong>in</strong> în