Documente

197
(N. Iorga: Documente privitoare la familia Callimachi I
pag. 434-435 nrl. 3).
3. 1766, Julie 1: Cineva al carui nume nu se poate descifra
scrie lui Pahomie, egumenul Putnii, precum manastirea
are danie vama la targul Saretiului si ocolul Berhometilor si
potica Vicovilor, el a pus tocmala cu egumenul si soborul si a
cumparat acest vinit dela ziva de 1 Iu lie pentru 70 lei
nor pe an.
(Original, Arh. man. Putna, fara numar).
4. 1768, lunie 16: Manast. Putna are cearta cu targovetii
din Siret pentru vatra Locul pin pregiur este
Intreg dat manastirii, boierilor si Inpregiurasilor, dar vatra
targului nu este data nimaruia, de ea sa se serveasca numai
targovetii. Sunt trimisi de domn boierii Petre Chesco biv vel
setrar si Stefan Starce mazil sa cenceteze pang unde iaste
vatra targului. A mai jeluit egumenul ca manastirea are o pivnita
de piatra in targul Sireatului zisa a Boganitii data danie
de C-tin Racovita Voevod.
(Original, hartie, pecetea rosie mica, Arhiva man. Putna,
nrl. 149).
Alte documente in legatura cu man. Putna:
1. 1740, Apr. 1: Grigore Ghica Voevod scrie lui Constantin
Si leon biv vel medeln, precum s'a jeluit Isaia, egumenul de
Putna, pentru metohul manastirii Sft. Onofrei, hotarul caruia
it calca targovetii de Siret si alti impregiurasi. Sa .cerceteze si
sa mearga si la Bancauti care se impresoard despre razasii
den pregiur si la Clemauti care se impresoara despre Bahrinesti
care se raspunde a Cetatuiei si Varnija care se Imresoard
despre Bahrinesti. Sa indrepte hotarele si sa faca
marturie.
(Original, Arhiva man. Putna nrl. 30).
Alte documente despre targul Sirete:
1. 1782, Noem. 13, Sirete: Comisia austriaca a chemat pe
vornicul targului Ion Siretean si pe pargarii luon Ciobotar,
luon Zuz, lonita Cojocar, Gheorghe Caraus, Alexandru Zuz
si altii. Acestia declara, cal nu Stiu cine a zidit targul Sirete,
in schimb stiu ca Petra Musat Voevod a zidit biserica Sf.
Treime. Cronicile povestesc ca Sas, fiul lui Dragos, sa fi infiintat
targul. N'au scrisori vechi, dar au auzit din batrani ca
Siretele a fast pe vremuri targ mare. Aici au fost o biserica
greceasca, una armeneascd, si alta catolica. Au foist si mai
multe biserici romanesti de piatra, care acuma cativa ani au
fast daramate. 0 strada se cheama: Ulita greceasca. Cauza
decadentei targului Sirete sunt razboaiele, invaziiie tataresti
si birurile grele. La ultima sosire a Rusilor, n'au fast in Sirete
mai mult de 7-8 case. De atunci numarul caselor a crescut,
de a ajuns astazi cif ra de 200.
(Arh. Stat. Cernauti. Liber Granicialium VIII 485-494).
www.dacoromanica.ro