Revista Constructiilor nr. 93 – iunie 2013, pag. 20

Complexitatea variantei de traseu
se poate sintetiza prin câteva elemente
pentru a putea fi comparatã
cu alte lucrãri de acest gen atât din
þarã cât ºi din strãinãtate.
Linia CF Rm. Vâlcea - Vâlcele
comparabilã cu trasee spectaculoase
din România ºi din Europa
Se va observa cã, dacã luãm în
consideraþie lungimea totalã a
tunelurilor, cea mai complexã se
dovedeºte linia Bumbeºti - Livezeni,
având în tunele 27,89% din traseu.
În acest procent nu sunt incluse
polatele realizate ulterior cu ocazia
electrificãrii. Urmeazã linia Râmnicu
Vâlcea - Vâlcele cu 10,6%.
Dacã folosim, ca termen de comparaþie,
ponderea viaductelor, observãm
cã pe primul loc se situeazã
linia Râmnicu Vâlcea - Vâlcele cu
9,28%, urmatã de Bumbeºti -
Livezeni cu 7,38%.
Comparând cu douã lucrãri mari
feroviare din Europa, linia Paris -
Lyon ºi linia Roma - Florenþa, vom
constata cã, din punct de vedere al
ponderii viaductelor, linia Râmnicu
Vâlcea - Vâlcele se apropie de linia
Roma - Florenþa (9,28% faþã de
11,7%). Din punct de vedere al ponderii
tunelurilor, diferenþa este mare:
10,6% faþã de 32,5%.
Comparând, însã, cu linia Paris -
Lyon, se constatã complexitatea cu
totul deosebitã a liniei Râmnicu Vâlcea
- Vâlcele. Astfel, ponderea viaductelor
pe linia Râmnicu Vâlcea -
Vâlcele este de 9,28% iar pe linia
Paris - Lyon numai 0,9%, acolo
tunelurile lipsind cu desãvârºire.
Cuvinte frumoase
despre Antrepriza Tunele Braºov
Cu riscul de a ne repeta, vom
menþiona faptul cã la Antrepriza
Tuneluri din Braºov, care a executat
tunelurile Gibei ºi Ploºtina, precum
ºi viaductele Topolog, Sâmnic, Sâmnicel,
Linia, director era ing. ªtefan
Manea, inginer ºef Mihai Dobrovolski,
directori adjuncþi (în perioade
diferite) ing. Gheorghe ªincai ºi ing.
Cornel Hãdãreanu, iar contabil ºef,
economistul Mihai Preda. În cadrul
biroului tehnic, de problemele acestor
lucrãri s-au ocupat inginerii
Emilia Cârjoescu ºi Dorin Gaspar.
Brigada de la Ciofringeni a fost condusã
de ing. Nicolae Procop, având
adjuncþi pe ing. Dorin Oniþã, Alexandru
Paul Tacacs, Otto Cremarenco.
Alþi colaboratori de nãdejde au fost:
ing. Ion Niculescu, subing. Ion
Melicuþ, Ion Minea, Andrei Micheti,
Marian Troacã, maiºtrii Furiº, Iulian
lordache, Enache, Vasile Comarescu,
Radu Constantin, Cornel Brad.
O pleiadã de ingineri valoroºi, cu
rãspunderi în economia româneascã,
s-au implicat în aceastã lucrare.
În faza de aprobare a lucrãrii, un rol
important l-a avut ºeful Departamentului
Cãilor Ferate, ing. Ionel Diaconescu.
Apoi, rãspunderi concrete i-au
revenit adjunctului de ministru,
inginer Marin Mãroiu. M-am aflat de
multe ori în grupul ce-l însoþea, în special
în vizitele pe teren sau în culisele
acestei lucrãri. Am fost impresionat de
felul liber consimþit în care subordonaþii
sãi, toþi oameni de mare valoare,
ºi care vor fi menþionaþi mai jos,
respectau hotãrârile luate de acesta.
A avut, astfel, cea mai mare longevitate
în funcþia de ministru adjunct în
România.
Domnia sa a fost urmat în funcþie
de inginerul Alexandru Dobre, profund
implicat în lucrarea prezentatã
ca director al întreprinderii de Construcþii
Cãi Ferate Braºov, care, aºa
cum am mai amintit, avea în componenþã
ºi Grupul de ªantiere Sibiu.
Director General al CCCF pânã
în anul 1985 a fost inginerul loan
Lup, ºi dânsul cu mare longevitate
în funcþie. Calm, ponderat, a fost
deosebit de stimat de majoritatea
subordonaþilor din întreaga þarã.
În legislatura dânsului, antreprizele
care acum sunt în subordinea regionalelor
erau în subordinea CCCF.
Cred cã a avut calitãþi deosebite de
conducãtor, întrucât a ºtiut sã-i înþeleagã
ºi sã-i ajute pe toþi cei care i-au
cerut sprijinul, de la simpli meseriaºi
la oameni plasaþi pe trepte mai
înalte. Poate ºi perioada în care ºi-a
desfãºurat activitatea a fost mai
calmã.
I-a urmat în funcþie inginerul
Nicolae Constantinescu. Firea sa a
fost opusã predecesorului. ªi perioada
în care ºi-a desfãºurat activitatea
pânã la sfârºitul anului 1989 a
avut caracteristici deosebite: lipsa
cronicã a materialelor ºi motorinei,
corelatã cu creºterea sarcinilor ºi
vitezei cerute pentru toate construcþiile.
În orice caz, principala
caracteristicã a domniei sale a fost
dinamismul. S-a bucurat de colaborarea
directorului general adjunct
ing. Ion Nãvrãpescu ºi a directorului
tehnic ing. Mihai Eugenie. Ambii cu
vastã experienþã, primul promovat
din funcþia de director al ICCF
Braºov, al doilea din funcþia de
inginer ºef al ICCF Cluj, au lucrat
perioade îndelungate ºi cu inginerul
loan Lup. Tot în ierarhia superioarã a
CCCF a fost ºi inginerul Andrei
Abãluþã - inginer ºef, care ulterior a
devenit director al Institului de
Proiectãri Cãi Ferate. I-a urmat
inginerul Istrãtescu Diomede ºi
inginerul Radu Rãdulescu, responsabil
cu mecanizarea.
Din partea beneficiarului - Regionala
de Cãi Ferate Craiova - de
aceastã lucrare s-a ocupat directorul
tehnic, inginer Neacºu Valeriu, o figurã
de neconfundat datoritã mustãþii
specifice, un om care aducea,
întotdeauna, calmul în discuþii, oricât
de agitate ar fi fost.
Revista Construcþiilor iunie 2013 65