CURS TEHNICI DE MASURARE IN DOMENIU M3 - Modulul 5

More documents

Recommendations

Info

Cele mai bune dinamometre sunt cele la care elementul elastic are forma de bară, de secţiune plină sau inelară, deoarece este asigurată o solicitare axială uniformă a întregului material. Elementele elastice cele mai folosite sunt prezentate în figura 3.37. Fig. 3.37. Elementele elastice pentru dinamometre: a - element elastic bară; b - element cu arcuri; c - element inelar În figura 3.38 este prezentat un dinamometru cu element elastic de formă inelară. La acest dinamometru, deformaţiile care se obţin sunt mari, dar tensiunile variază mult în secţiune şi de-a lungul conturului elementului elastic. Fig. 3.38. Dinamometrul cu element elastic de formă inelară Aceste dinamometre pot fi folosite atât la tracţiune, cât şi la compresiune, dar alternanţa de solicitări duce la modificări în comportarea elastică a materialului. De aceea, se recomandă utilizarea unui dinamometru într-un singur sens de solicitare (întindere sau compresiune). Etalonarea se va face, de asemenea, separat pentru cele două tipuri de solicitări. Dinamometrul rombic (Fig. 3.39) poate fi utilizat atât la întindere cât şi la compresiune. Fig. 3.39. Dinamometru rombic Dinamometrul furcă (Fig. 3.40.) este utilizat pentru măsurarea forţelor de compresiune şi la tracţiune. Săgeata de deformare se măsoară în axa de solicitare la compresiune. Fig. 3.40. Dinamometru furcă ► Dinamometrele hidraulice (Fig. 3.41) se folosesc pentru măsurarea forţelor mari, de ordinul a mii de tone forţă. în aceste situaţii, elementele elastice devin inutile, din cauza creşterii gabaritului. Fig. 3.41. Schema dinamometrului hidraulic cu piston: 1- cilindru; 2 - piston; 3 - manometru. Principiul de funcţionare este similar cu cel al preselor hidraulice, adică transformarea forţei în presiune. Presiunea care se exercită prin apăsarea pistonului asupra lichidului închis în cilindru este proporţională cu forţa aplicată pistonului: F = p•A. Deci, prin măsurarea la manometru a presiunii p şi cunoscând secţiunea pistonului se poate afla forţa F. Dinamometrele hidraulice au precizie scăzută, din cauza frecărilor dintre piston şi cilindru şi a celor din ghidajele maşinii. Curs TEHNICI DE MĂSURARE ÎN DOMENIU Scanat de Ungureanu Marin 38
► Dinamometrele pneumatice (Fig. 3.42.a) sunt utilizate la măsurarea forţelor care acţionează asupra unei maşini-unelte. Fig. 3.42. Dinamometru pneumatic Asupra grinzii 1 acţionează o forţă P, care trebuie măsurată. în urma acţiunii forţei, grinda se deformează, determinând modificarea distanţei dintre ea şi duza amplificatorului pneumatic. Măsurarea se face reglând presiunea în sistemul pneumatic, astfel încât sistemul să revină la poziţia zero. Măsurând variaţia de presiune, se poate afla forţa ce acţionează asupra grinzii. ► Dinamometrele electromecanice au posibilitatea să măsoare variaţia rapidă a forţei. Ele au o serie de calităţi cum sunt: gabarit mic, siguranţă în exploatare, deservire comodă şi folosesc foarte multe tipuri de traductoare electrice capabile să convertească efectul aplicării unei forţe şi anume deformarea elementului elastic, în mărimi electrice. Cele mai folosite traductoare sunt cele piezoelectrice, magnetoelastice, rezistive, capacitive, inductive, tensometrice etc. În figura 3.42.b este reprezentat un dinamometru inductiv cu miez mobil, unde: 1-cilindru special cu membrană elastică; 2-bilă; 3-element de prelucrare a forţei; 4-armătură mobilă; 5-armătură fixă; 6-înfăşurări ale bobinei; 7-conductoare; 8-racord; 9-capac. 3.2.2. Mijloace pentru măsurarea presiunii Presiunea este o mărime fizică derivată, care caracterizează starea unui fluid şi reprezintă raportul dintre forţă şi suprafaţa pe care se exercită perpendicular şi uniform repartizat: Unităţi de măsură În SI, unitatea de măsură pentru presiune derivă chiar din relaţia de definiţie şi este newton pe metru pătrat: [p] = N/m 2 . 1 N/m 2 este presiunea produsă de o forţă de 1 newton, normală şi uniform distribuită pe o suprafaţă cu aria de 1 metru pătrat. Multiplii şi submultiplii cel mai des utilizaţi ai N/m 2 sunt: daN/m 2 ; kN/m 2 ; MN/m 2 ; GN/m 2 ; N/cm 2 ; mN/mm 2 . Pentru măsurarea presiunii, mai există o serie de unităţi de măsură care, deşi nu fac parte din SI, mai sunt uneori folosite. În sistemul MKS, unitatea de măsură pentru presiune este tot N/m 2 , dar ea se numeşte pascal şi se notează Pa. În sistemul CGS, unitatea de măsură pentru presiune se numeşte dyna pe centimetru pătrat sau barye şi se notează dyn/cm 2 . Ea se defineşte ca fiind presiunea rezultată din aplicarea unei forţe normale şi uniform distribuită de o dynă, pe o suprafaţă de un centimetru pătrat: 1 dyn/cm 2 = 1 μbar Multiplii baryei mai des utilizaţi sunt următorii: hectobarul 1 hbar = 10 8 dyn/cm 2 barul 1 bar= IO 6 dyn/cm 2 milibarul 1 mbar= IO 3 dyn/cm 2 Se utilizează şi următoarele unităţi de măsură: - milimetru coloană de apă (la temperatura de 20° C), notat mm H20; - milimetru coloană mercur (la temperatura de 0° C şi acceleraţia gravitaţională g = 9,80665 m/s 2 ), notat mm Hg sau torr; - atmosfera tehnică (kilogram forţă/cm 2 ), notată at; Curs TEHNICI DE MĂSURARE ÎN DOMENIU Scanat de Ungureanu Marin 39
Page 1 and 2: I. TEHNICI SI TEHNOLOGII DE MĂSURA
Page 3 and 4: Fig. 1.1. Schema dinamometrului cu
Page 5 and 6: dintre ele. Dacă presiunea indicat
Page 7 and 8: - mijloace de măsurare mecanizate,
Page 9 and 10: Etaloanele pentru transfer static-d
Page 11 and 12: Fig. 2.1. Modalitatea de realizare
Page 13 and 14: 2.1.2. Metode de măsurare prin com
Page 15 and 16: 2.2. METODE DE MĂSURARE INDIRECTĂ
Page 17 and 18: COLEGIUL TEHNIC METALURGIC SLATINA
Page 19 and 20: Lungimile nominale ale calelor plan
Page 21 and 22: 3. Şublerul este cel mai răspând
Page 23 and 24: 3.Micrometrele pentru filete sunt f
Page 27 and 28: ■ Mijloace pentru măsurarea nive
Page 29 and 30: În mecanismul integrator se află
Page 31 and 32: Fig. 3.24. Biurete: a - biuretă si
Page 33 and 34: Suprafeţele de lucru ale calelor (
Page 35 and 36: Fig. 3.35. Rigla de sinus a) - prin
Page 37: 3.2. Mijloace pentru măsurarea mă
Page 41 and 42: Domeniul de măsurare al acestor ap
Page 43 and 44: 0 altă eroare însemnată este pro
Page 45 and 46: Fig. 3.52. Manometru cu membrană T
Page 49 and 50: Fig. 3.59. Tahometru cu dispozitiv
Page 51 and 52: Fig. 3.63. Schema principială a un
Page 53 and 54: Pe lângă părţile principale, î
Page 55 and 56: Orificiul de măsurare (Fig. 3.69.
Page 57 and 58: c) Tubul Pitot-Prandtl (Fig. 3.75.c
Page 59 and 60: Identifică zilele din săptămân
Page 61 and 62: Fig. 3.80 Balanţa compusă (tip Be
Page 63 and 64: În ultimul timp, tehnica măsurăr
Page 65 and 66: În cazul capilarelor, cum este şi
Page 67 and 68: s - suprafaţa în secţiune a flui
Page 69 and 70: unghiulară a oscilaţiei. Acest ti
Page 71 and 72: tf - temperatură în grade Fahrenh
Page 73 and 74: - termocupluri cu vârfuri, pentru
Page 77 and 78: În curent alternativ, se deosebesc
Page 79 and 80: Astfel, după principiul de funcţi
Page 81 and 82: Cu ajutorul circuitului din figura
Page 83 and 84: Aparatul electrostatic funcţioneaz
Page 85 and 86: Fig. 3.114. Ohmmetre serie şi para
Page 89 and 90:
CAPITOLUL 4. INSTALAŢII ȘI SISTEM
Page 91 and 92:
Fig. 4.5. Schemă de măsurare cu t
Page 93 and 94:
Indicatorul analog indică valoarea
Page 95 and 96:
În fiecare semnal transmis, apar s
Page 97 and 98:
II. UTILIZAREA TEHNICILOR DE MĂSUR
Page 99 and 100:
Pentru a completa măsurile tehnice
Page 101 and 102:
CAPITOLUL III. CRITERII DE SELECTAR
Page 103 and 104:
3.2. Tipul de producţie în cadrul
Page 105 and 106:
Fig. 4.1. Optimetrul vertical tip Z
Page 107 and 108:
LUCRARE DE LABORATOR NR. 1: MĂSURA
Page 109 and 110:
4. Schema de măsurare Pentru măsu
Page 111 and 112:
LUCRARE DE LABORATOR NR. 2: MĂSURA
Page 113 and 114:
Dimensiuni limită prescrise Dimens
Page 115 and 116:
În funcţie de valoarea nominală,
Page 117 and 118:
- se suprapune rigla mobilă peste
Page 119 and 120:
4. Prelucrarea datelor Valorile niv
Page 121 and 122:
Fig. 2. Măsurarea rezistenţelor p
Page 123 and 124:
Fig. 6. Schema de montaj pentru mă
Page 125 and 126:
Fig. 1. Schemele de montaj Se înto
Page 127 and 128:
RĂSPUNSURI LA FIȘE DE EVALUARE TE
Page 129:
BIBLIOGRAFIE 1. Ciocîrdia, C, Ungu
show all

CURS TEHNICI DE MASURARE IN DOMENIU M3 - Modulul 5

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?