CURS TEHNICI DE MASURARE IN DOMENIU M3 - Modulul 5

În curent alternativ, se deosebesc următoarele puteri: aparentă, activă şi reactivă.
• Puterea aparentă este produsul dintre valoarea tensiunii efective, U (indicată de un
voltmetru montat la bornele circuitului) şi intensitatea efectivă, I (indicată de un ampermetru
înseriat în circuit), adică:
P=U•I
Unitatea de măsură a puterii aparente este volt-amperul (VA).
• Puterea activă în curent alternativ reprezintă puterea disipată pe un rezistor de rezistenţă
R; ea este produsul dintre tensiunea efectivă, intensitatea efectivă şi factorul de putere:
P = Pa • cosφ = U• I • cosφ,
unde cosφ este factorul de putere.
Unitatea de măsură a puterii active este wattul(w).
• Puterea reactivă este dată de relaţia: P =P • sinφ
Unitatea de măsură a puterii reactive este varul (VAR).
3.5.2. Caracteristicile metrologice ale mijloacelor electrice de măsurare
Pentru alegerea mijloacelor electrice de măsurare în vederea efectuării unor măsurări, este
necesară cunoaşterea caracteristicilor metrologice ale acestora.
Caracteristicile metrologice se referă la comportarea mijloacelor de măsurare, în raport cu
mărimea supusă măsurării şi cu modul de obţinere a rezultatului măsurării.
Ele se exprimă prin parametrii funcţionali privind mărimile de intrare, de ieşire şi de
influenţă, fără să implice structura internă a mijloacelor de măsurare.
Intervalul de măsurare este intervalul de valori ale mărimii de măsurat pe întinderea
căruia un mijloc de măsurare poate furniza informaţii de măsurare, cu incertitudini de măsurare
prestabilite.
Intervalul de măsurare este cuprins între o limită inferioară şi una superioară. Aparatele
analogice au o scară gradată, definită ca un ansamblu de repere şi cifre care permite determinarea
valorii mărimii măsurate. La aceste aparate, limita inferioară este zero şi aparatul este denumit
după limita superioară. De exemplu, un ampermetru de 10A poate măsura maximum 10A.
În general, intervalul de măsurare corespunde întregii scări gradate.
Capacitatea de suprasarcină reprezintă capacitatea unui mijloc de măsurare electric de a
suporta, fără defecţiuni, sarcini ce depăşesc condiţiile de referinţă sau intervalul de măsurare, (de
exemplu, pentru un ampermetru analogic de clasă 1 se prevede o sarcină de 120%).
Rezoluţia (prag de sensibilitate) este cea mai mică valoare a mărimii de intrare care
determină o variaţie distinct sesizabilă a mărimii de ieşire. Pragul de sensibilitate este utilizat
pentru mijloacele de măsurare la care mărimea de ieşire prezintă o variaţie continuă, de exemplu,
la aparatele analogice.
Sensibilitatea (S) este raportul dintre variaţia mărimii de ieşire şi variaţia corespunzătoare
a mărimii de intrare.
Constanta aparatului este inversul sensibilităţii (1/S) şi se exprimă, de exemplu, în
amperi/diviziune, ohmi/diviziune.
Un termometru electric care măsoară temperaturi între -40°C şi +120°C şi are o scară
gradată cu 80 diviziuni prezintă o sensibilitate de 0,5 diviziuni/°C şi o constantă de
2°C/diviziune.
Incertitudinea de măsurare este domeniul de valori în care se pot situa erorile de
măsurare, cu o anumită probabilitate. Incertitudinea de măsurare estimează limitele erorilor de
măsurare.
Exactitatea este caracteristica metrologică a unei măsurări şi reprezintă calitatea acesteia
în ceea ce priveşte gradul de afectare a rezultatelor măsurării cu incertitudinea de măsurare.
Curs TEHNICI DE MĂSURARE ÎN DOMENIU Scanat de Ungureanu Marin 77