CURS TEHNICI DE MASURARE IN DOMENIU M3 - Modulul 5
CURS TEHNICI DE MASURARE IN DOMENIU M3 - Modulul 5
CURS TEHNICI DE MASURARE IN DOMENIU M3 - Modulul 5
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Aparatul electrostatic funcţionează şi la aplicarea unei tensiuni alternative, cuplul mediu<br />
fiind diferit de zero.<br />
Principala calitate a acestor aparate este aceea că nu absorb curent, măsurarea făcându-se<br />
cu consum de energie foarte redus, practic nul. Aparatele se utilizează numai ca voltmetre pentru<br />
măsurarea tensiunilor înalte.<br />
■ Aparate termice<br />
Principiul de funcţionare al aparatelor termice se bazează pe dilatarea unui fir parcurs de<br />
curentul de măsurat. Dilatarea este transmisă la acul indicator, printr-un sistem de amplificare<br />
mecanică (Fig. 3.111).<br />
Fig. 3.111. Aparat termic 1 - fir activ; 2 - arc plat de oţel; 3 - fir de mătase;<br />
4 - rolă; 5 - fir de bronz fosforos<br />
Firul activ este confecţionat din aliaje cu coeficient ridicat de dilatare termică (platină sau<br />
argint) şi are un diametru redus, de până la 0,1 mm. Firul activ este întins de arcul plat de oţel,<br />
prin intermediul unui fir de mătase, înfăşurat pe o rolă, şi de un fir de bronz fosforos.<br />
Datorită întinderii exercitate de arcul de oţel, alungirea firului activ determină rotirea rolei<br />
şi, deci, a acului indicator.<br />
Aceste aparate funcţionează atât în curent continuu, cât şi în curent alternativ, până la<br />
frecvenţe de ordinul sutelor de kilohertzi.<br />
La frecvenţe foarte înalte, inductanţa firului şi efectul pelicular dau erori apreciabile.<br />
Consumul de putere este destul de ridicat, de ordinul waţilor, şi un mare dezavantaj îl constituie<br />
fragilitatea firului activ şi inerţia termică, care împiedică urmărirea variaţiilor rapide de curent.<br />
3.5.4. Măsurarea tensiunii, intensităţii şi rezistentei<br />
Măsurarea tensiunii, intensităţii şi rezistenţei se face:<br />
- cu ajutorul aparatelor indicatoare;<br />
- metode de zero.<br />
Metodele de măsurare ale celor trei mărimi sunt studiate împreună, datorită legăturii care<br />
există între ele, ceea ce face ca, pentru măsurarea uneia, să fie nevoie şi de măsurarea celorlalte<br />
două, ele fiind legate prin legea lui Ohm.<br />
Transmiterea unităţii de măsură a rezistenţei se face pornind de la rezistenţele etalon, care<br />
sunt apoi transmise aparatelor de măsurare.<br />
Unitatea de tensiune se transmite de la elemente Weston etalon, iar unitatea de intensitate<br />
se transmite de la un element Weston etalon, cu ajutorul compensatoarelor de curent continuu şi<br />
alternativ.<br />
Cele mai folosite mijloace de măsurare ale rezistenţei, tensiunii şi intensităţii curentului<br />
electric sunt la metoda zero: compensatoarele, punţile Wheatstone şi punţile Thomson. Punţile<br />
Wheatstone şi cele de tip Thomson compară valoarea rezistenţei de măsurat cu valorile<br />
rezistenţelor din braţele punţii.<br />
Compensatoarele de curent continuu raportează valoarea unei tensiuni la valoarea forţei<br />
electromotoare a unui element Weston, prin intermediul rapoartelor de rezistenţă. Punţile sunt<br />
echilibrate cu ajutorul galvanometrului.<br />
Aparatele indicatoare utilizate pentru măsurarea tensiunii sunt voltmetrele, pentru<br />
intensitate ampermetrele, iar pentru rezistenţe ohmetrele.<br />
3.5.5. Măsurarea rezistenţelor electrice<br />
1. Puntea Wheatstone. În figura 3.112 este reprezentată cea mai simplă punte Wheatstone,<br />
formată din patru rezistenţe, o sursă de curent şi un galvanometru.<br />
Curs <strong>TEHNICI</strong> <strong>DE</strong> MĂSURARE ÎN <strong>DOMENIU</strong> Scanat de Ungureanu Marin 83