24.10.2012 Views

CURS TEHNICI DE MASURARE IN DOMENIU M3 - Modulul 5

CURS TEHNICI DE MASURARE IN DOMENIU M3 - Modulul 5

CURS TEHNICI DE MASURARE IN DOMENIU M3 - Modulul 5

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Aparatul electrostatic funcţionează şi la aplicarea unei tensiuni alternative, cuplul mediu<br />

fiind diferit de zero.<br />

Principala calitate a acestor aparate este aceea că nu absorb curent, măsurarea făcându-se<br />

cu consum de energie foarte redus, practic nul. Aparatele se utilizează numai ca voltmetre pentru<br />

măsurarea tensiunilor înalte.<br />

■ Aparate termice<br />

Principiul de funcţionare al aparatelor termice se bazează pe dilatarea unui fir parcurs de<br />

curentul de măsurat. Dilatarea este transmisă la acul indicator, printr-un sistem de amplificare<br />

mecanică (Fig. 3.111).<br />

Fig. 3.111. Aparat termic 1 - fir activ; 2 - arc plat de oţel; 3 - fir de mătase;<br />

4 - rolă; 5 - fir de bronz fosforos<br />

Firul activ este confecţionat din aliaje cu coeficient ridicat de dilatare termică (platină sau<br />

argint) şi are un diametru redus, de până la 0,1 mm. Firul activ este întins de arcul plat de oţel,<br />

prin intermediul unui fir de mătase, înfăşurat pe o rolă, şi de un fir de bronz fosforos.<br />

Datorită întinderii exercitate de arcul de oţel, alungirea firului activ determină rotirea rolei<br />

şi, deci, a acului indicator.<br />

Aceste aparate funcţionează atât în curent continuu, cât şi în curent alternativ, până la<br />

frecvenţe de ordinul sutelor de kilohertzi.<br />

La frecvenţe foarte înalte, inductanţa firului şi efectul pelicular dau erori apreciabile.<br />

Consumul de putere este destul de ridicat, de ordinul waţilor, şi un mare dezavantaj îl constituie<br />

fragilitatea firului activ şi inerţia termică, care împiedică urmărirea variaţiilor rapide de curent.<br />

3.5.4. Măsurarea tensiunii, intensităţii şi rezistentei<br />

Măsurarea tensiunii, intensităţii şi rezistenţei se face:<br />

- cu ajutorul aparatelor indicatoare;<br />

- metode de zero.<br />

Metodele de măsurare ale celor trei mărimi sunt studiate împreună, datorită legăturii care<br />

există între ele, ceea ce face ca, pentru măsurarea uneia, să fie nevoie şi de măsurarea celorlalte<br />

două, ele fiind legate prin legea lui Ohm.<br />

Transmiterea unităţii de măsură a rezistenţei se face pornind de la rezistenţele etalon, care<br />

sunt apoi transmise aparatelor de măsurare.<br />

Unitatea de tensiune se transmite de la elemente Weston etalon, iar unitatea de intensitate<br />

se transmite de la un element Weston etalon, cu ajutorul compensatoarelor de curent continuu şi<br />

alternativ.<br />

Cele mai folosite mijloace de măsurare ale rezistenţei, tensiunii şi intensităţii curentului<br />

electric sunt la metoda zero: compensatoarele, punţile Wheatstone şi punţile Thomson. Punţile<br />

Wheatstone şi cele de tip Thomson compară valoarea rezistenţei de măsurat cu valorile<br />

rezistenţelor din braţele punţii.<br />

Compensatoarele de curent continuu raportează valoarea unei tensiuni la valoarea forţei<br />

electromotoare a unui element Weston, prin intermediul rapoartelor de rezistenţă. Punţile sunt<br />

echilibrate cu ajutorul galvanometrului.<br />

Aparatele indicatoare utilizate pentru măsurarea tensiunii sunt voltmetrele, pentru<br />

intensitate ampermetrele, iar pentru rezistenţe ohmetrele.<br />

3.5.5. Măsurarea rezistenţelor electrice<br />

1. Puntea Wheatstone. În figura 3.112 este reprezentată cea mai simplă punte Wheatstone,<br />

formată din patru rezistenţe, o sursă de curent şi un galvanometru.<br />

Curs <strong>TEHNICI</strong> <strong>DE</strong> MĂSURARE ÎN <strong>DOMENIU</strong> Scanat de Ungureanu Marin 83

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!