CURS TEHNICI DE MASURARE IN DOMENIU M3 - Modulul 5

sunt marcate două repere foarte apropiate, x şi y, care indică nivelul minim, respectiv maxim, al
lichidului în viscozimetru.
3.3.4. Mijloace pentru măsurarea timpului
Timpul este o mărime fundamentală în Sistemul Internaţional. Unitatea de măsură pentru timp
este secunda, notată s.
La a 13-a Conferinţă Generală pentru Măsuri şi Greutăţi a hotărât ca secunda să fie definită astfel:
„Secunda este durata a 9 192 631 770 perioade ale radiaţiei corespunzătoare tranziţiei între cele
două niveluri hiperfine ale stării fundamentale ale atomului de Cesiu 133".
Multiplii secundei sunt:
Minutul 1 min = 60 s;
Ora 1 h = 60 min = 3 600 s;
Ziua 1 zi = 24 ore;
Anul 1 an = 365 zile;
Secolul 1 secol = 100 ani;
Mileniul 1 mileniu = 10 secole.
Submultiplii secundei sunt milisecunda (ms) şi microsecunda (us).
În construcţia de maşini, mijloacele pentru măsurarea timpului intră în componenţa
aparatelor şi a instalaţiilor şi au rol de temporizare, de antrenare a dispozitivelor de programare
sau de deplasare a suportului de înregistrare.
Mijloacele pentru măsurarea timpului se numesc ceasuri. Domeniul care se ocupă cu
proiectarea şi construcţia acestor dispozitive se numeşte orologerie.
► Din punct de vedere constructiv, ceasurile se împart în: mecanice, electromecanice,
electronice.
Ceasurile mecanice folosesc pentru acţionare energia cedată de un arc spiral tensionat.
Ceasurile electromecanice folosesc pentru acţionare energia electrică, iar mişcarea este
transmisă pe cale mecanică.
Ceasurile electronice sunt considerate ceasurile care au în construcţia lor atât dispozitive
electronice pentru acţionare, cât şi pentru indicaţie.
► Din punctul de vedere al indicaţiei, ceasurile pot fi digitale sau analogice.
■ Ceasurile mecanice au în construcţia lor traductoare de timp de tip oscilatoriu, cu sau
fără perioadă proprie de oscilaţie. Antrenarea ceasurilor mecanice se face folosind energia
mecanică eliberată de un arc. Acest tip de aparate prezintă dezavantajul că perioada de oscilaţie
este dependentă de momentul motor creat de dispozitivul mecanic de antrenare. Tipurile de
traductoare de timp cel mai des folosite în construcţia ceasurilor mecanice sunt prezentate în
figura 3.93.
Fig. 3.93. Traductoare mecanice de timp a - traductor de
timp cu pendul; b - traductor de timp cu sistem oscilatoriu
arc - balans; c - traductor de timp cu masă oscilantă, fără
perioadă proprie de oscilaţie; 1 - masă oscilantă; 2 - roată
ancorată; 3, 3'- palete masă oscilantă
Traductorul de timp cu pendul (Fig. 3.93.a) are perioada de oscilaţie dependentă de masa
pendulului, de lungimea pendulului, dar şi de acceleraţia gravitaţională şi de momentul de inerţie
al pendulului.
Traductorul de timp cu sistem oscilatoriu arc-balans (Fig. 3.93.b) are perioada de oscilaţie
dependentă de elementele geometrice ale arcului spiral (lungime, lăţime şi grosime a secţiunii),
de momentul de inerţie al balansului, dar şi de modulul de elasticitate al arcului spiral.
Traductorul de timp cu masă oscilantă fără perioadă proprie de oscilaţie (Fig. 3.91.c) are
perioada de oscilaţie dependentă de momentul de inerţie al masei oscilante şi de amplitudinea
Curs TEHNICI DE MĂSURARE ÎN DOMENIU Scanat de Ungureanu Marin 68