REIVSTA ISTORICĂ - BCU Cluj

cureşti, Cartea Romanească ; extras din „Anuarul Institutului de
istorie naţională", IV), e de cea mai mare însemnătate pentru
istoria noastră.
Radu-cel-Frumos scrie din Didrih (Dridov) o scrisoare în care
se ocupă de Ardelenii trecuţi în ţara sa (no. 1). Intre el şi Laiotăse
purta o duşmănie pe care o învederează scrisoarea no.
2, în care e vorba de un om al pretendentulu', care, cu toată
legătura, cu tot jurămîntul lui Radu către regele Ungariei, e admis
la Sibiiu. Afacerile de negoţ cu un Turc permit să se pomenească
doi negustori tîrgovişteni (no. 3). De hatîrul Sibiienilor,
Radu, biruitor, iartă pe Vistierul Radu şi pîrcălabul Vlaicu,
trădătorii lui: data nu se poate fixa exact (no. 4).
Basarab-cel-Bătrîn cumpără printr'unul din Tîrgoviştenii pomeniţi
mai sus arce şi scuturi, ba încă şi postav de la Sibiiu
(no. 5). Cea d'intăiu din scrisorile fiului său priveşte misiunea
de împăciuire pe care a trimes-o regelui şi pentru care cerea
sprijinul tuturor Saşilor ardeleni (no. 6). într'o clipă de mare
primejdie, care poate fi în adevăr aceia din ajunul luptei de
pe Cîmpul Pînii (1479), scrie acelaşi, neîntărit de Turci şi nesprijinit
pe asigurări de către Unguri, despre marile pregătiri
turceşti pe care le revelează solul întors de la Poartă, logofătul
Vintilă. Beglerbegul e trimes înaintea Sultanului, a împăratului
(„Ţar"), care ar avea să iasă „patru zile înainte de Crăciun".
Ambii fii (Baiezid şi Gem) ii vor veni de peste Mare, aducînd
100 (?) de azapi şi timarioţii de acolo, cu „15 aspri pe zi",
împreună cu toţi Ienicerii. „Aşa să ştiţi d-voastră că, de cînd e
împărat, nu s'a pregătit ca acum" (no. 7). Amintesc că la 27
Octombre el se gîndia că ar putea să fie silit „a călări la Chesarul",
ad Chesarem equitare (Hurmuzaki, XV, p. 104, no.
CLXXXV). Vintilă apare tocmai atunci (ibid., p. 105 nota \ şi
114 nota 1). De fapt Basarab a mers la Sultanul şi a avut cu
el extrem de interesanta convorbire de la no. 8. Cerînd Vodă
ca „Ţarul" să facă pace cu Ungurii, Mohammed i-a obiectat că
Ştefan al Moldovei denunţă intenţia acestora de a ataca Bosnia.
Şi Domnul muntean adauge: „De cînd e Ştefan-Vodă Domn al
Moldovei, nu-i place niciun Domn al Ţerii-Romăneşti. N'a vrut
să trăiască nici cu Radu-Vodă, nici cu Basarab-jel-Bătrîn, nici
cu mine. Nu ştiu cine poate trăi cu dînsul". N'aş pjfea identifica
nici eu „Vadul Ungurilor", dacă nu e vorba de Brod de-