REIVSTA ISTORICĂ - BCU Cluj

der Moldau und Walachey verjagt, und sind nachher nach
Bender gezogen, und der Wessir ist über die Donau gegangen,
damit er in der Walachey die Winterquartiere nehme; aber das
Volk las Briefe, dass er vorrückte wie die Krebse, denn er
hatte sich von Silistria gar bis Pazargik zurück gewandt.
(Urmeazä.)
Cuvinte romaneşti în dialectul Armenilor din
Transilvania. — Cîteva note istorice
După cronicarii unguriArmenii se aşezară în Transilvania
încă pe timpul ducelui Gh'eiza, prin 972—995, şi al Sf. Ştetan,
prin 997—1038, dobîndind importante privilegii de la regele
Ungariei.
Dar exodul cel mare al Armenilor începu în 1239, cînd ei
părăsiră capitala Ani. Anioţii se stabil : ră mai intăiu în Crimeia,
pe care o părăsiră mult înaintea ocupaţiei turceşti. Din Crimeia trecură
în Polonia, dar o parte din ei, din causa persecuţiei religioase,
se refugiară în Moldova. De aici, plecară din causa
timpurilor, şi principele Apaffy îi primi, Ia 1671, în Transilvania.
Armenii se aşează în număr mai mare în oraşele: .
Gherla. — în vechile inscripţii se numeşte Armenopolis sau
Armenierstadt.
I se dă şi denumirea de Szamosujvâr, după numele Someşului.
Denumirea romanească de Gherla provine de la castelul
Iui Martinuzzi, transformat în penitenciar. Oraşul s'a întemeiat
la 1700, din iniţiativa episcopului Axente Vărzărian, de
fel din Botoşani, după planurile architectului armean Alexp, adus
din Roma. Armenii din Gherla înjghebaseră de la început o
administraţie proprie, compusă din doisprezece bătrîni. Preşedintele,
tot armean, avea titlul de birău (comandant). Afară de
aceasta, mai funcţiona şi un Consiliu secundar de patruzeci de
judecători, numiţi suta. Prin d' cret special dat de Carol ai
Vl-lea al Austriei (1711), Gherla fu declarată oraş liber împărătesc.
Se administra cu legile locale, scrise în limba armeană.
1
Absolut fals. — N. I.