Campeanu Europa 1.pdf - Institutul de Istorie
Campeanu Europa 1.pdf - Institutul de Istorie
Campeanu Europa 1.pdf - Institutul de Istorie
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
248<br />
În pragul Europei. InstituŃiile transilvane în epoca prereformistăqq q<br />
Reglementarea din anul 1650 aduce în discuŃie şi o nouă expresie, cea<br />
<strong>de</strong> Comisariatul General <strong>de</strong> Război (Generalkriegskommissariat) 648 . Utilizarea<br />
ei, fără alte conotaŃii, lasă să se întrevadă o folosire a formei, în mod curent,<br />
în serviciile militare - <strong>de</strong>ci şi o existenŃă concretă a organismului<br />
administrativ. AtribuŃia sa este <strong>de</strong> supraveghere şi control, fiind<br />
subordonat consilierilor aulici.<br />
Asupra funcŃionării instituŃiei centrale militare, în prima jumătate a<br />
secolului al XVIII-lea, se cunosc puŃine aspecte notabile. Printre acestea, se<br />
impune a fi menŃionată extin<strong>de</strong>rea prerogativelor forului aulic militar şi<br />
asupra Ńinuturilor Austriei Superioare şi Centrale 649 . Apoi, după numirea în<br />
fruntea autorităŃii vieneze <strong>de</strong> către împărat a prinŃului Eugen <strong>de</strong> Savoya,<br />
sporeşte numărul personalului funcŃionarilor militari. Consiliul <strong>de</strong> Război<br />
se organiza pe un sistem dicasterial, având în frunte un preşedinte, care<br />
conducea un consiliu ales 650 . IntenŃiile prinŃului <strong>de</strong> Savoya mergeau în<br />
direcŃia nominalizării, în cadrul sfatului, a unor personalităŃi <strong>de</strong> rang înalt<br />
aparŃinătoare aristocraŃiei superioare austriece şi, dacă era posibil, aceştia să<br />
poarte titlul <strong>de</strong> generali sau, cel puŃin, colonei. Au existat, <strong>de</strong>sigur, în<br />
continuare în consiliu şi persoane civile, <strong>de</strong> care li<strong>de</strong>rul forului avea nevoie<br />
în contactele diplomatice sau în <strong>de</strong>legaŃiile externe 651 .<br />
În jurul anului 1710, instituŃia militară avea în subordinea sa 4<br />
secŃiuni 652 : prima pentru chestiuni <strong>de</strong> ordin general, precum şi cele ale<br />
Austriei şi Cehiei, a doua viza problemele Ungariei şi ale Imperiului<br />
Otoman, a treia şi a patra erau organizate pe raŃiuni tematice: artilerie şi<br />
justiŃie 653 . Ulterior, în primul an al domniei Mariei Tereza, justiŃia se va<br />
separa <strong>de</strong> celelalte componente ale structurii menŃionate, constituindu-se<br />
într-un segment aparte.<br />
648 Ö.Z. I/2, p.536, articolul 7<br />
649 Ö.Z. I/3, p.49-51<br />
650 Ernst Hellbling, op.cit., p.244<br />
651 Încă în această perioadă <strong>de</strong> timp, chestiunile <strong>de</strong> diplomaŃie rusă şi otomană erau dirijate<br />
<strong>de</strong> către Consiliul Aulic <strong>de</strong> Război austriac.<br />
652 Ö.Z. I/3, p.51<br />
653 1. “in publicis und in sachen, so die arma<strong>de</strong>n ausser Hungarn und Siebenbürgen neben<br />
<strong>de</strong>m militari in erblän<strong>de</strong>rn angehen”. 2. “in Hungaricis et Turcicis”. 3. “in artilerie”. 4.<br />
“in justizwesen”.