12.01.2014 Views

Campeanu Europa 1.pdf - Institutul de Istorie

Campeanu Europa 1.pdf - Institutul de Istorie

Campeanu Europa 1.pdf - Institutul de Istorie

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

248<br />

În pragul Europei. InstituŃiile transilvane în epoca prereformistăqq q<br />

Reglementarea din anul 1650 aduce în discuŃie şi o nouă expresie, cea<br />

<strong>de</strong> Comisariatul General <strong>de</strong> Război (Generalkriegskommissariat) 648 . Utilizarea<br />

ei, fără alte conotaŃii, lasă să se întrevadă o folosire a formei, în mod curent,<br />

în serviciile militare - <strong>de</strong>ci şi o existenŃă concretă a organismului<br />

administrativ. AtribuŃia sa este <strong>de</strong> supraveghere şi control, fiind<br />

subordonat consilierilor aulici.<br />

Asupra funcŃionării instituŃiei centrale militare, în prima jumătate a<br />

secolului al XVIII-lea, se cunosc puŃine aspecte notabile. Printre acestea, se<br />

impune a fi menŃionată extin<strong>de</strong>rea prerogativelor forului aulic militar şi<br />

asupra Ńinuturilor Austriei Superioare şi Centrale 649 . Apoi, după numirea în<br />

fruntea autorităŃii vieneze <strong>de</strong> către împărat a prinŃului Eugen <strong>de</strong> Savoya,<br />

sporeşte numărul personalului funcŃionarilor militari. Consiliul <strong>de</strong> Război<br />

se organiza pe un sistem dicasterial, având în frunte un preşedinte, care<br />

conducea un consiliu ales 650 . IntenŃiile prinŃului <strong>de</strong> Savoya mergeau în<br />

direcŃia nominalizării, în cadrul sfatului, a unor personalităŃi <strong>de</strong> rang înalt<br />

aparŃinătoare aristocraŃiei superioare austriece şi, dacă era posibil, aceştia să<br />

poarte titlul <strong>de</strong> generali sau, cel puŃin, colonei. Au existat, <strong>de</strong>sigur, în<br />

continuare în consiliu şi persoane civile, <strong>de</strong> care li<strong>de</strong>rul forului avea nevoie<br />

în contactele diplomatice sau în <strong>de</strong>legaŃiile externe 651 .<br />

În jurul anului 1710, instituŃia militară avea în subordinea sa 4<br />

secŃiuni 652 : prima pentru chestiuni <strong>de</strong> ordin general, precum şi cele ale<br />

Austriei şi Cehiei, a doua viza problemele Ungariei şi ale Imperiului<br />

Otoman, a treia şi a patra erau organizate pe raŃiuni tematice: artilerie şi<br />

justiŃie 653 . Ulterior, în primul an al domniei Mariei Tereza, justiŃia se va<br />

separa <strong>de</strong> celelalte componente ale structurii menŃionate, constituindu-se<br />

într-un segment aparte.<br />

648 Ö.Z. I/2, p.536, articolul 7<br />

649 Ö.Z. I/3, p.49-51<br />

650 Ernst Hellbling, op.cit., p.244<br />

651 Încă în această perioadă <strong>de</strong> timp, chestiunile <strong>de</strong> diplomaŃie rusă şi otomană erau dirijate<br />

<strong>de</strong> către Consiliul Aulic <strong>de</strong> Război austriac.<br />

652 Ö.Z. I/3, p.51<br />

653 1. “in publicis und in sachen, so die arma<strong>de</strong>n ausser Hungarn und Siebenbürgen neben<br />

<strong>de</strong>m militari in erblän<strong>de</strong>rn angehen”. 2. “in Hungaricis et Turcicis”. 3. “in artilerie”. 4.<br />

“in justizwesen”.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!