Campeanu Europa 1.pdf - Institutul de Istorie

ÎnvăŃământul din Transilvania, Partium şi Banat 27
sociale sau de altă natură, care au împiedicat până acum restaurarea unei
proiecŃii de ansamblu în domeniu. Măsura în care un asemenea demers are
sau nu eficienŃă istoriografică rămâne să se decanteze din conŃinutul
acestui capitol.
Regimul habsburgic a preluat, odată cu provincia, povara unui
învăŃământ slab organizat, bazat pe tradiŃiile secolelor anterioare.
PriorităŃile fiind altele, Curtea nu a reuşit, decenii de-a rândul, să modifice
în profunzime domeniul educaŃional. Chiar şi instituŃiile de învăŃământ
înfiinŃate la începutul secolului, în condiŃiile ofensivei catolice, s-au înscris
în sistemul de organizare dinainte existent şi au folosit programe gata
înrădăcinate şi maturizate în evul mediu 9 . Reluarea prozelitismului catolic
prin intermediul ordinelor călugăreşti a întruchipat o componentă dintre
cele mai importante între strategiile conservatoare utilizate de Viena pentru
consolidarea puterii sale în principat 10 .
Cei mai utilizaŃi, nu numai în domeniul şcolar, au fost iezuiŃii.
AlungaŃi şi rechemaŃi de mai multe ori de către autorităŃile transilvănene 11 ,
membrii faimosului ordin întemeiat de IgnaŃiu de Loyola cunoşteau în
amănunŃime zona, reluându-şi activitatea în şcolile pe care înainte fuseseră
constrânşi să le părăsească şi punând bazele a numeroase instituŃii de
învăŃământ noi. Cu sprijinul consistent al Vienei, beneficiind de un cadru
juridic şi politic convenabil, ei au controlat, la începutul secolului al
XVIII-lea, principalele focare de educaŃie catolică din Ungaria şi
Transilvania: facultăŃile de la Târnavia şi Caşovia şi colegiile de la Buda,
Cluj şi Györ, deŃinând, pe lângă acestea, în 1716, tot în Ungaria şi Ardeal,
28 de gimnazii şi 6 convicte. Extinderea a fost atât de spectaculoasă, încât la
câteva decenii după epoca prereformistă, în 1773, în momentul desfiinŃării
ordinului, iezuiŃii erau în posesia a 41 de gimnazii, 7 convicte şi 12
seminare teologice, fără a lua în considerare facultăŃile şi academiile 12 .
9 Tonk Sándor, Cadrul formativ al intelectualităŃii române din Transilvania (lucrare în manuscris), p.1
10 Despre instrumentalizarea ordinelor călugăreşti de către puterea centrală pe parcursul veacurilor,
vezi Onisifor Ghibu, Catolicismul unguresc în Transilvania şi politica religioasă a
statului român, Cluj, 1924, p.198
11 Şirul de expulzări şi rechemări la care au fost supuşi iezuiŃii, la Bándi Vazul, “A csiksomlyói
róm. kath. Fögymnasium története”, în A csiksomlyói róm. kath. Fögymnasium Értesitöje:
1895/1896, Csikszereda, 1896, p.1-438
12 Grünwald Béla, A régi Magyarország: 1711-1825, Budapest, 1888, p.336-337