Campeanu Europa 1.pdf - Institutul de Istorie

ÎnvăŃământul din Transilvania, Partium şi Banat 47
Cu toate modificările impuse şcolii de istoria zbuciumată a zonei pe
parcursul veacului al XVIII-lea, instituŃia de învăŃământ şi-a păstrat spiritul
catolic riguros, impus de iezuiŃi. Ea a fost frecventată de elevi de
naŃionalitate maghiară, română, germană, slovacă, armeană şi ruteană,
având, ca multe alte centre educaŃionale din epocă, un caracter local. Aici
se reuneau la studii, desigur printre alŃii, şi numeroşi tineri români din
părŃile nordice. În general, originea lor socială era una nobiliară, dar destul
de mulŃi proveneau şi din rândurile categoriilor libere, rurale şi
orăşeneşti 84 .
În 1731, conform tradiŃiei ordinului iezuit, profesorii au pus în scenă
un spectacol teatral, jucat de 35 de elevi, printre care se aflau şi patru
români: Ladislau Saul, Martin GlonŃ, IgnaŃiu Pop şi Simion Chifor 85 . Peste
un deceniu, la finele epocii prereformiste, instituŃia de învăŃământ
băimăreană avea doar 20 de elevi, ceea ce constituia destul de puŃin în
raport cu Oradea, Clujul, Odorheiul sau Alba, unde şcolile catolice
încorporau între 72 şi 400 de elevi, şi în condiŃiile în care în Ungaria,
Ardeal, Partium şi Banat existau 8.600 de studioşi numai în şcolile iezuite 86 .
Gimnaziul Reformat de la Baia-Mare, o şcoală de mare tradiŃie, aşanumita
Schola rivulina, fusese înfiinŃat în 1547, dezvoltându-şi, treptat, un
gimnaziu cu şase clase şi un Seminar propriu, unde se Ńineau cursuri
teologice la un nivel academic. În acest complex didactic, erau pregătiŃi, de
asemenea, rectorii şi învăŃătorii şcolilor-particule sau ai micilor şcoli săteşti
cu caracter confesional. Atât gimnaziul şi cursurile elementare, cât şi
Seminarul beneficiau de sprijinul generos al oraşului şi de substanŃiale
ajutoare din străinătate.
Perioada de bunăstare a fost întreruptă de iezuiŃi, care, din 1674, de
când au deschis instituŃia de învăŃământ catolic, au început să manifeste o
agresivitate sporită vizavi de reformaŃi. Primele proprietăŃi aparŃinând
şcolii reformate au fost confiscate în 1676, în 1687 reformaŃilor li s-a răpit
Seminarul, apoi le-a fost preluată biserica, pentru ca, din 1688, ordinul să
Maramureş, Baia-Mare, 1974, p.236; Blaga Mihoc, “Unele aspecte privind prezenŃa elevilor
români şi studiul limbii române în gimnaziul din Baia-Mare: 1798-1891”, în Crisia,
Oradea, 8(1978), p.555-556; Kosáry Domokos, Müvelödés a XVIII. századi Magyarországon,
Budapest, 1980, p.478
84 Remus Câmpeanu, op. cit., p.88
85 I. Tóth-Zoltán, I, p.59
86 Hets I. Aurelian, op. cit., p.17-20