Campeanu Europa 1.pdf - Institutul de Istorie

26
În pragul Europei. InstituŃiile transilvane în epoca prereformistăqq q
colorat în altele - sondajele cu intenŃii de racordare la stadiile recente ale
cercetărilor europene încep să dobândească valenŃe de constantă, iar
studiile direcŃionate înspre principiile şi tehnicile postmoderniste de
anchetare a trecutului câştigă, treptat, dar sigur, teren.
Cu toate că are de-acum o vârstă apreciabilă, postmodernismul poate
fi încă de maximă utilitate pentru specialiştii din România. O atare
consideraŃie se argumentează cu prioritate prin faptul că accesul la
sugestiile sale ştiinŃifice a fost blocat vreme îndelungată, tocmai pentru că
s-ar fi dovedit periculoase frontului ideologic pe care îl întruchipa istoria în
anii comunismului. Acum însă, într-o etapă a necesarelor reevaluări,
propunerile postmodernismului şi, cu deosebire, apetenŃa sa pentru detalii
şi pentru recuperarea grupurilor sociale minore şi a proceselor de
anvergură redusă, absente din discursul istoric general, trebuie cu
necesitate validate şi în România. Mai mult decât atât, postmodernismul
impune în cercetarea trecutului un alt principiu important şi cu perspective
imense de exploatare, respectiv descompunerea metanaraŃiunii în
segmente restrânse, aparent fără semnificaŃii majore, dar care, atent
focalizate şi detaliate, au un mare potenŃial în ceea ce priveşte restaurarea
realităŃilor istorice. O astfel de provocare metodologică, relativ inedită în
literatura noastră de specialitate, ar stimula efortul de detaşare faŃă de
abordările marxiste, e adevărat uneori de bună calitate, dar care au acordat
prioritate subiectelor generale (naŃiune, progres, mari clase şi comunităŃi
sociale, luptă de clasă etc.), în dauna celor particulare.
Definirea prezentei investigaŃii de pe poziŃia tendinŃelor actuale ale
scrisului istoric ar releva, credem, faptul că ea se situează undeva între
limitele foarte vag definite, dar de regulă acceptate ale postmodernismului.
ConsideraŃia de mai sus se explicitează cel puŃin prin două raŃiuni
evidente. Prima este aceea că sondajul urmăreşte să dezmembreze
angrenajul instituŃional al educaŃiei transilvane de până la epoca
reformelor tereziene şi iosefine în cele mai mici componente ale sale, spre
a-i desluşi în parametri optimi mecanismele de funcŃionare şi spre a puncta
factorii care i-au stânjenit dezvoltarea, împingând întregul sistem înspre o
iminentă restructurare. A doua este încercarea de a trece în revistă
parcursul învăŃământului prereformist din Principat mai cu seamă din
punctul de vedere al caracteristicilor sale comune, aşa cum s-au reliefat ele
mai presus de limitativele criterii etnice, politice, economice, confesionale,