Campeanu Europa 1.pdf - Institutul de Istorie

ÎnvăŃământul din Transilvania, Partium şi Banat 31
multe ori în coordonarea activităŃii formative. Între 1716 şi 1740, dietele de
la Sibiu şi Mediaş stabiliseră anumite reglementări în materie de
învăŃământ catolic. Dieta din 1723, trăgând un semnal de alarmă asupra
nivelului scăzut al programelor de studii şi asupra pregătirii ineficiente a
categoriilor nobiliare, propunea, totodată, adoptarea modelelor apusene de
organizare şcolară sau înfiinŃarea a noi universităŃi şi a unei academii
politice 23 . Patentele imperiale din 1715 şi 1723 confirmau dreptul de control
al statului asupra reŃelei de învăŃământ, ele fiind urmate de articole de lege
întocmite pentru a consolida această prerogativă 24 . Tot în 1723, Curtea
încercase să întemeieze Commissio Piarum, prin care să verifice starea
fundaŃiilor şcolare, dar tentativa a fost obstaculată de iezuiŃi 25 . Modificarea
programei iezuite Ratio Studiorum prin propunerile lui Molindes din 1735 s-a
făcut la iniŃiativa Vienei, în acelaşi an Carol al VI-lea punând în aplicare, în
Über die Ordnung und Einrichtung der Schulen şi Ordo Studiorum (decretul
din urmă privea doar şcolile superioare), noi reglementări 26 . Cuvântul
decisiv în domeniul şcolar îl avea, deci, deja din primele decenii ale
veacului al XVIII-lea, statul, el acordând bisericii atribuŃii de coordonare şi
de patronaj, în măsura în care acestea nu încălcau interesele centrale.
După cum se poate observa, intervenŃiile autorităŃilor laice nu au lipsit
nici în perioada prereformistă. În special, modul în care iezuiŃii şi-au
administrat fondurile a atras în mai multe rânduri atenŃia CurŃii şi a
determinat o supraveghere mai atentă a patrimoniului lor şcolar. Efortul
autorităŃilor laice de a-şi consolida patronajul asupra activităŃii formative,
manifestat deja dinainte de anul 1740, prefigura primele încercări de
reformă a educaŃiei, iniŃiate în Tirol (1747), Austria Inferioară (1727 şi 1748),
Styria şi Moravia (1751) 27 . Schimbările, în forma lor incipientă, au început
23 Grünwald Béla, op. cit., p.343
24 Victor łîrcovnicu, Istoria învăŃământului din Banat până la anul 1800, Bucureşti, 1978 (se va
cita, în continuare, łîrcovnicu, I) p.23
25 Fináczy Ernö, A magyarországi közoktatás története Mária Terézia korában, vol.I, Budapest,
1899, p.5. Date importante despre politica şcolară a Vienei, la debutul veacului al XVIII-lea,
şi la Molnár Aladár, A közoktatás története Magyarországon a XVIII-ik században, vol.I,
Budapest, 1881, passim
26 łîrcovnicu, I, p.24 şi urm.
27 Ioan Marin Mălinaş, SituaŃia învăŃământului bisericesc al românilor în contextul reformelor
şcolare din timpul domniei împărătesei Maria Tereza 1740-1780, a împăraŃilor Iosif al II-lea 1780-
1790 şi Leopold al II-lea 1790-1792, Oradea, 1994, p.18. ConsideraŃii importante despre
restructurările timpurii în domeniul învăŃământului şi la V.L. Tapié, L’Europe de Marie
Thérèse. Du Baroc aux Lumières, Paris, 1973, p.3-150