Jurnal - IPA Romania

SECȚIA ROMÂNĂ
ASOCIAȚIA
INTERNAȚIONALĂ
A POLIȚIȘTILOR
J u r n a l
IPA Jurnal și
Asociația Internațională a
Polițiștilor
Secția Română
vă urează
Sărbători fericite și
un An Nou plin de
realizări!
LA MULȚI ANI 2013!
www.iparomania.ro

COMITETUL EXECUTIV NATIONAL
IPA SECȚIA ROMÂNĂ
PREȘEDINTE
Prof. univ. dr. Costică Voicu
c.voicu@iparomania.ro
SECRETAR GENERAL
Dr. Ion Mircea Gherghiță
m.gherghita@iparomania.ro
TREZORIER NAȚIONAL
Ec. dr. Florian Safta
f.safta@iparomania.ro
VICEPREȘEDINTE
Gheorghe Moldovan
g.moldovan@iparomania.ro
VICEPREȘEDINTE
Florin Olaru
f.olaru@iparomania.ro
VICEPREȘEDINTE
Marcel Ostafi
m.ostafi@iparomania.ro
Precizare: Dl. Florin Zagoneanu, ales pentru unul din posturile de vicepreședinte, a încetat activitatea în cadrul
Secției Române a IPA la data de 15 noiembrie 2012, demisionând din motive personale.

SUMAR
Mesajul Președintelui Internațional, Pierre-Martin Moulin
Congresul Mondial de la Eilat în imagini
Biroul Executiv Permanent (PEB)
Congresul IPA Secția Română a ajuns la cea de-a V-a ediție
Prefectul Poliţiei Capitalei, generalul (rez.) Gabriel Marinescu
Infracţiuni specifice mediului penitenciar. Introducerea de obiecte interzise
Regiunea 1 Bistrița Năsăud. 10 ani de colaborare. IPA Warren Germania şi IPA Regiunea 1
Bistriţa Năsăud
Regiunea 1 Bacău. Polițiștii din Perugia, întâlnire oficială la Bacău
Regiunea 1 Harghita. Ediția a VI-a a taberei de vară. Prieteni fără limită de vârstă
Regiunea 1 Harghita. Relații interzonale. IPA Ungaria, competiție tactico-aplicativă
Regiunea 4 Maramureș. Oaspete de vază. Asociația de protecție civilă din Jasz-Nagykun-
Szolnik a împinit 10 ani
Regiunea 2 Alba. Ungaria, Budapesta. Invitație la bal
Regiunea 1 Timiș. Colaborare și prietenie. Concurs de tir la Szeged
IPA Secția Română și Regiunea 6 București. M.A.I. a predat armele jurnaliștilor. Cupa
presei la tir – ediţia 2012
IPA Pol Cap. Pescuit pe balta Nucetu 1
Regiunea 1 București. Cei mai buni în Croația. Locul I la fotbal pentru IPA Regiunea 1
București
Regiunea 1 Alba. Cinci luni de fotbal la campionatul ”Liga polițiștilor”
Regiunea 2 Alba. Minifotbal și tenis de câmp. Alba 2, iubitoare de activități sportive
Regiunea 2 Argeș. Cupa 13 septembrie. Minifotbal în cinstea Zilei pompierilor din
România
Regiunea 1 Ialomița. Poliția Urziceni, campioană la ”Cupa prieteniei la fotbal”
Hobby. Culturist de performanță. George Preda, profil de învingător
Hobby. Din dragoste pentru apă. Ion Țurcan, un sportiv de excepție
Hobby. Record personal. Dan Gârleanu, membru al Regiunii 1 Bacău, a străbătut în fugă
creasta munților Făgăraș în mai puțin de 24 de ore
Hobby. Portret de artist. Andrei Marian Moga
Regiunea 4 Maramureș. IPA Regiunea 2 Maramureș susține artiștii români
Recenzie. ”Criminalitatea corportatistă, între criza economico-financiară și frauda
transnațională”, autori: dr. Costică Voicu, dr. Petrică-Mihail Marcoci, dr. Adriana Camelia
Voicu
Recenzie. ”Adevăruri încă nespuse”, autor col. (r) Dorin Oidă
Recenzie. ”Pândă neîntreruptă”, autor gr. (r) Lazăr Cârjan
Regiunea 1 București. Susținătorii lecturii. IPA Regiunea 1 București, premiată la Salonul
de carte al M.A.I.
Dispoziţia Biroului Executiv Permanent
Certificat de înregistrare a mărcii

MESAJUL PREȘEDINTELUI INTERNAȚIONAL
Dragi prieteni IPA,
Congresul Mondial și Săptămâna
Prieteniei desfășurate în Eilat, Israel, au
rămas deja în urmă.
Trebuie să mulțumesc prietenilor noștri
pentru ospitalitatea lor și pentru
profesionalismul demonstrat în
organizarea acestor evenimente. A fost
un mare succes!
Am plecat ”pe mare" cu o nouă echipă a
Biroului Executiv Permanent (PEB).
Velele sunt înălțate și trebuie să găsim
acum vântul potrivit pentru a porni într-o
croazieră ce îndeplinește așteptările
tuturor membrilor.
Săptămânile ce vor veni vor permite ca
fiecare membru PEB să își stabilească
obiective simple, concrete, realiste și
realizabile în timp, bazându-se pe
următoarele direcții:
• Îmbunătățirea impactului social al IPA printr-o mai bună recunoaștere a Asociației în
lume și mai mult sprijin pentru secțiile care au nevoie.
• Furnizarea de sprijin pentru programul de case, IPA prin simplificarea și
modernizarea documentelor oficiale.
În numele boardului internațional vă mulțumesc pentru încrederea pe care ne-o
acordați. Fiți siguri de motivația și dorința noastră de a dezvolta Asociația. Comunicarea
și transparența trebuie să fie crezul nostru comun. Nu ezitați să comunicați cu noi în
orice moment! Sunt deschis la dialog total în spiritual IPA și spre binele comun al
Asociației!
Servo per Amikeco!
Pierre-Martin Moulin
Președinte Internațional IPA

CONGRESUL MONDIAL DE LA EILAT ÎN IMAGINI

BIROUL EXECUTIV PERMANENT (PEB)
Biroul Executiv Permanent (PEB) este format din membri ai Asociației Internaționale a
Polițiștilor aleși pe o perioadă de trei ani la Congresul Mondial IPA. PEB răspunde de
managementul Asociației și de implementarea deciziilor luate de către Consiliul Executiv
Internațional (IEC). De asemenea, are puterea de a acționa pe baza deciziilor IEC în orice
problemă necesită rezolvare imediată.
Întâlnirile PEB sunt găzduite cel puțin o dată pe an de Secțiile Naționale și au rolul de a
verifica modul de administrare al Asociației.
Deoarece toți membri PEB sunt membri IPA, ei vor servi Asociația independent de
intresele propriilor secții și vor acționa exclusiv pentru bine acesteia.
La cel de-al XX-lea Congres Mondial IPA, desfășurat în perioada 4-9 septembrie 2012 la
Eilat, Israel, au fost aleși membri noului Birou Executiv Permanent Internațional, fostul
președinte, Michael Odysseos (Cipru), fiind ales pentru funcția de consilier.
De la stânga la dreapta: Kees Sal , Werner Busch, Gal Sharon, Pierre-Martin Moulin, Georgios Katsaropoulos,
Stephen Crockard, Romain Miny, Wolfgang Gabrutsch și Michael Odysseos.
Pierre-Martin Moulin (Elveția) – Președinte Internațional IPA (IP)
Gal Sharon (Israel) – Vicepreședinte 1 & Președinte al Comisiei Internaționale Sociale (ISC)
Werner Busch (Germania) – Vicepreședinte 2 & Președinte al Comisiei Relații Externe
(ERC)
Kees Sal (Olanda) – Vicepreședinte 3 & Președinte al Comisiei Profesionale Internaționale
(IPC)
Georgios Katsaropoulos (Grecia) – Secretar General Internațional & Președinte al Comisiei
Internaționale Interne (IIC)
Stephen Crockard (Marea Britanie) – Asistent al Secretarului General Internațional &
Președinte al Comisiei Internaționale Culturale (ICC)
Romain Miny (Luxembourg) – Trezorier Internațional (IT)
Wolfgang Gabrutsch (Austria) – Asistent al trezorierului internațional (AIT)
Michael Odysseos (Cipru) – Consilier IPA
Michael Walsh (Irelanda) – Auditor Intern
Demetris Demetriou (Cipru) – Auditor Intern
Prof. univ. dr. Costică Voicu
Președinte IPA Secția Română

CONGRESUL IPA SECȚIA ROMÂNĂ
A AJUNS LA CEA DE-A V-A EDIȚIE
Anul acesta, ediția a V-a a Congresului Național al IPA Secția Română a adus la un loc peste
300 de reprezentanți din 151 de regiuni teritoriale (delegați și observatori). Alături de
aceștia, la evenimentul ce a avut loc la Rin Grand Hotel din București, în perioada 14-15
septembrie, au luat parte și invitați ai Secțiilor Naționale IPA din Cipru, Cehia, Franţa,
Grecia, Letonia, Republica Moldova, Serbia şi Turcia.
Dezvelirea bustului dlui. generalul lt. (r) Iulian Medrea
Activitatea a început cu intonarea
imnului de stat al României, urmat de
cel al IPA. La propunerea Preşedintelui
Comitetului Executiv, care i-a evocat pe
membrii organizaţiei trecuţi în nefiinţă
- în perioada scursă de la precedenta
reuniune naţională - şi în special a
fostului Secretar General şi membru
fondator al Secţiei Române, dl.
generalul lt. (r) Iulian Medrea, s-a
păstrat un moment de reculegere.
Domnul chestor de poliţie Doru Dumitrescu, adjunct al șefului Departamentului Ordine şi
Siguranţă Publică, a dat citire cuvântului adresat de dl. Mircea Duşa, ministrul
Administraţiei şi Internelor, participanţilor la această importantă manifestare. I-au urmat
la microfon reprezentanţii secţiilor IPA Turcia, IPA Lituania, IPA Serbia şi IPA Rep. Moldova,
care au ţinut să adreseze salutul membrilor IPA din ţările pe care le reprezentau, pentru
secţia noastră naţională.
Conform ordinei de zi, dl. preşedinte prof. univ. dr.
Costică Voicu a prezentat în sinteză Raportului de
activitate pentru perioada supusă analizei.
Similar a fost prezentat bilanţul economicofinanciar
de către dl. trezorier naţional, ec. dr.
Florian Safta.
În finalul acestui moment, dl. Nicolae Chesnoiu,
preşedintele Comisiei de cenzori, a expus
concluziile organismului pe care-l reprezintă.
Ec. dr. Florian Safta, trezorier național
Delegaţii regiunilor IPA din întreaga ţară au avut la dispoziţie un amplu chestionar
referitor la propunerile de modificare ale Statului şi Regulamentelor ce guvernează
activitatea curentă a Asociației.

În ziua de 15 septembrie, după prezentarea candidaţilor pentru funcţiile din Comitetului
Executiv Naţional şi din Comisia de cenzori, s-a procedat la prezentarea modalităţii de
votare şi a aplicaţiei digitale ce urma să prezinte în timp real numărarea voturilor. Totodată
s-a stabilit comisia de numărare şi validare, au fost distribuite buletinele de vot şi s-a
efectuat alegerea propriu-zisă. În urma acestei operaţii minuţioase, Comitetul Executiv
Naţional al Secţiei Române a primit următoarea configuraţie: Preşedinte - Costică Voicu,
Secretar General – Ion Mircea Gherghiţă, Trezorier naţional – Florian Safta, Vicepreşedinte
1 – Florin Zagoneanu, Vicepreşedinte 2 – Gheorghe Moldovan, Vicepreşedinte 3 - Florin
Olaru, Vicepreşedinte 4 – Marcel Ostafie. În Comisia de cenzori au fost aleşi dl. Nicolae
Chesnoiu – Preşedinte, dl. Ilie Călăraşu şi dna Carmen Ţuicu - membri.
La cina festivă ce a încheiat activitatea, dl. preşedinte Costică Voicu i-a prezentat pe
membrii noului Comitet Executiv Naţional şi a oferit delegaţilor străini diplome de
participare. Având în vedere că lucrările Congresului al V-lea al Secţiei Române s-au
desfăşurat sub egida celor două decenii scurse de la înfiinţarea acesteia, mai mulţi
membri fondatori au primit Certificate de merit.
Premiul Tinereţii, instituit pentru celebrarea Zilei IPA România, a fost acordat
subinspectorului George-Octavian Nicolae, membru IPA, care s-a distins prin rezultatele la
învăţătură de la Academia de Poliţie A.I.Cuza, absolvită în toamna acestui an.
Acordarea plachetei de onoare de către
dl. gr. prof. dr. Costică Voicu dl. Loic Thetio
Un moment special a fost rezervat unui
invitat străin, dl. Loic Thetio, membru al
Secției Franceze. Acesta a primit din partea
presedintelui Asociației Internaționale a
Polițiștilor, dl. Costică Voicu, o plachetă de
onoare pentru recunoașterea celor peste 21
de ani de când realizează o lungă serie de
acțiuni umanitare în județul Maramureș.
De menţionat este și gestul colegilor de la
Regiunea 1 Galaţi, care au realizat un reuşit
bust al celui care a fost generalul Iulian
Medrea, membru fondator şi Secretar
general al Secţiei Române a IPA. Lucrarea se
afă expusă la sediul central al Asociației.
În zilele ce au precedat Congresul, a ieşit de sub tipar şi cartea «Pândă neîntreuptă», scrisă
de dl. prof. univ. dr. Lazăr Cârjan, pe baza memoriilor generalului Iulian Medrea. Volumul,
realizat cu sprijinul Secţiei Române, a fost distribuit participanţilor la reuniune.
Dr. Ion Mircea Gherghiță
Secretar General IPA Secția Română

PREFECTUL POLIŢIEI CAPITALEI
GENERALUL (REZ.) GABRIEL MARINESCU
,,Printre aceşti funcţionari poliţieneşti, atât din serviciile centrale, cât şi exterioare, sunt
mulţi buni şi bravi, nişte adevăraţi chinuiţi ai datoriei, ai celei mai trudite slujbe, care au
înţeles şi au ştiut adeseori să înlocuiască lipsurile şi neajunsurile serviciului cu frânturi rupte
din sufletul lor românesc, din acel suflet care nu cunoaşte ceva mai presus decât îndeplinirea
cu sfinţenie a datoriei, împinsă până la sacrificiul suprem pentru rege şi ţară!
Aceştia [sunt] soldaţi devotaţi ai ordinei româneşti, slujbaşii serviciului nostru plin de
abnegaţii şi vicisitudini, dar fără glorie, criticaţi adesea cu o regretabilă şi culpabilă
superficialitate, din care mulţi pot fi asemănaţi şi ar merita titulatura de “eroi fără nume”“.
Dr. Eugen Bianu, subdirector general al Poliţiei, 1939
“Gavrilă-Berilă”
Generalul în rezervă Gabriel Marinescu. ”Gavrilă”, aşa l-au ştiut contemporanii. Sau
”Prefectul poliţiei”. Toată lumea a vorbit despre el.
De la puştii care vindeau ziare la Piaţa
Rosetti ori pe bd. Regina Elisabeta, în faţa
Eforiei, la simplii trecători pe la biserica
Zlătari, microbiştii şi fotbaliştii interbelici,
curvele de pe Griviţei, unde făcea
Prefectura Poliţiei razii, şi matroana de la
,,Crucea de Piatră”, ori şefii partidelor
politice, miniştrii şi afaceriştii vremii, cine
n-a auzit de Gavrilă Marinescu? Cine nu i-a
rostit măcar odată numele? Cu teamă, cu
recunoştinţă, cu admiraţie, cu ură de
moarte, cu invidie…
Curajos luptător, acoperit de glorie în
primul război mondial, cavaler al
Ordinului ,,Mihai Viteazul”, Marinescu a
fost primul care-a construit pentru poliţie
clădiri, astfel încât, pentru prima oară în
istorie poliţiştii nu au mai trăit precum
câinii de pripas. Preşedinte al Federaţiei
Române de Fotbal, al Clubului ,,Venus”,
sforar politic, om de lume, manipulator de
informaţii, un dur.

Şirul funcţiilor sale din poliţie este impresionant şi ciudat: prefect al Poliţiei Capitalei (11
iunie 1930 – 27 februarie 1937), prefect al Poliţiei şi subsecretar de stat la Interne (27
februarie 1937 – 21 septembrie 1939), prefect al poliţiei şi ministru de Interne (21
septembrie – 28 septembrie 1939), prefect al poliţiei şi ministru de al Ordinii Publice (de
la 28 septembrie 1939 şi până la 27 noiembrie 1939, când predă P.P.C. în mâinile
generalului Rodrig Modreanu), Gavrilă a fost fiecare în parte şi toate la un loc.
Din viesparul de profitori de la Palatul Regal, în noaptea de 6/7 iunie 1930 s-a ridicat şi
el, pentru că, cel mai mult a fost cunoscut sub ipostaza de membru al camarilei regelui
Carol al II-lea, de ,,poliţist” care i-a stat aproape suveranului.
”Epoca” ascensiunii lui s-a suprapus peste cea a suveranului. Şi dacă regele are o biografie
care a născut şi încă mai generează controverse, cea a lui Gavrilă Marinescu nu avea cum
să fie altfel. Cu toate aceste, în cazul lui nu au curs râuri de cerneală…
A fost şi el unul din acei atât de huliţi ”Homo regius”. Mai vârstnic cu şapte ani decât regele,
l-a sprijinit în revenirea în ţară, prin lovitura de stat (7-13 iunie 1930), ceea ce i-a asigurat
un ascendent.
I-a stat aproape toată perioada, inclusiv în timpul dictaturii regale (1938-1940). I-a
coperit afacerile murdare şi asasinatele. I se mai zicea şi ”Berilă”. Gavrilă era în floarea
vârstei când a ajuns prefect. A sfârşit groaznic, după zece ani, îmbătrânit, suferind, urât la
faţă şi la suflet, blestemat. În apusul regimului, a tras totuşi linie, a rememorat trecutul său
murdar şi s-a dezis de rege şi clica sa. Din păcate, a fost prea târziu. Încercând să fugă din
ţară, generalul a fost prins de legionarii pe care-i vânase. Sfârşitul lui Carol a însemnat şi
sfârşitul lui Gavrilă. Numai că regele a supravieţuit şi a trăit ca un paşă, în vreme ce
generalul, câinele lui de pază, a ajuns deţinut la Jilava, a pierit ciuruit de gloanţe legionare,
la 26/27 noiembrie 1940. De aceea zis, neprofesionalismul unora, murdărirea uniformei,
sincopele în activitate, abuzurile, influenţa nefastă a politicului trebuie cunoscute, pentru
că istoria se scrie şi pentru ca greşelile să nu se mai repete. ,,Nimic nu se poate construi
durabil, fără cunoaşterea temeliilor, reprezentate de moştenirea istorică”, scria acad. Florin
Constantiniu. 1
Fiu de învăţător
Gabriel Marinescu a văzut lumina zilei la 7 noiembrie 1886, în Tigveni, un vechi sat
argeşean. Mama viitorului prefect, Joiţa (Zoe), a fost o femeie simplă, casnică. În schimb
tatăl, Marin, a fost un strălucit învăţător, atât în comună, cât şi în Bucureşti. Marin ajuns
printr-o eroare de scripte să poarte numele de Marinescu, căci tatăl său se numea după
familie Trandafir. Gavrilă a avut doi fraţi: cel mai mare, generalul dr. Nicolae Marinescu
(1884-1963), a fost ministru al Sănătăţii şi Asistenţei Sociale în meteoricul guvern al
patriarhului Miron Cristea (1938), în cel al generalului Gheorghe Argeşanu (1939), în
guverul lui Constantin Argetoianu (1939) şi, după război, în efemerul cabinet Constantin
Sănătescu (23 august – 4 noiembrie 1944). În guvernul Argeşanu a fost coleg chiar cu
fratele său, Gavrilă, cel care i-a reprimat pe legionarii asasini ai prim-ministrului Armand
Călinescu. Cel mai mic, Victor (1889-1953), a fost ofiţer în unităţi militare bucureştene,
general şi comandant al Regimentului de Jandarmi Pedeştri Bucureşti, cu sediul lipit de
cel al Prefecturii Poliţiei Capitalei, pe strada Eforiei Spitalelor Civile, strămoaşa
Ministerului Sănătăţii.
1 În ,,Prefaţa’’ la cartea lui Hans-Christian Maner, Parlamentarismul în România 1930-1940, Bucureşti, Ed. Enciclopedică, 2004, p. V.

În mahalalele Bucureştilor sfârşitului de veac XIX
Copilăria trezeşte amintiri şi naşte ambiţii. Copil fiind, Gabriel a cunoscut Bucureştii,
copilărind la început într-o modestă casă ţărănească de pe Calea Griviţei, în faţa Şcolii de
Poduri şi Şosele, apoi pe strada ce poartă numele boierilor Buzeşti, în casele unui anume
Bălu, proprietate mărginită de strada Polizu şi Calea Griviţei, imobil aflat pe locul unde
mai târziu a fost grădina Coşna.
Familia trăia modest, într-o Capitală care, la început de secol, îşi căuta un drum înnoitor.
În toată casa, toţi cinci se îngrămădeau doar într-o cameră şi o biată bucătărie strâmtă.
Uneori, Marinescu şi cei de-o seamă cu el coborau la linia de tramvai cu un cal de pe
Buzeşti şi aşezau câte o piatră pe şine, ori se luau adesea după Nicu, un deşirat pierdevară,
în redingotă şi joben, cu aere de poet, care bătea străzile spre a vinde foi cu poezii
compuse de el, recitându-le în gura mare, şi tot hălăduind captivat de tiradele
neînţelesului geniu, viitorul prefect s-a rătăcit, fiind găsit abia după câteva zile, adus de un
negustor la o circumscripţie de poliţie. A fost primul să contact cu o branşă care-i va da
totul şi îi va lua tot pe atât.
Copiii învăţătorului dădeau iama în porumbiştile din apropiere, de unde se întorceau cu
cămăşile pline de ştiuleţi, umblau pe lângă Fabrica Luther, pe la Hala de vinuri, la ”Regie”,
ori la podul ”La trei lulele”, la biserica Sf. Voievozi ale cărei împrejurimi s-au păstrat în
mare parte, ori făceau baie în Dâmboviţa, lângă uzina electrică, de unde ieşeau căniţi de
păcură şi constatau că li s-au mai furat şi hainele. Înainte de a pleca la slujbă, tatăl său îi lua
câteodată dimineaţa la Piaţa Matache Măcelaru unde făcea cumpărături din cele necesare
traiului şi viitorul ministru a cunoscut această lume de cartier muncitoresc şi oarecum
mărginaş pe atunci.

În 1890 familia s-a mutat pe Calea Victoriei, în două camere modeste din curtea bisericii
Sf. Nicolae-Tabacu (azi la nr.180), situată peste drum de Academia Română, preotul paroh
Ion Lăcureanu fiind consătean, leat şi absolvent de seminar teologic cu Marin Marinescu,
iar băieţii învăţătorului petreceau cu cei doi băieţi ai părintelui, umblând după lilieci în
podul bisericii, trăgând clopotele şi bătând toaca, alergându-se prin grădinile cu pomi ale
megieşilor, petrecând în curtea Academiei şi în cea a Regiei Monopolului ori pe strada
Emigrantului.
Cinstea de a servi în Armia Ţării
Viitorul prefect al Poliţiei Capitalei a făcut studii la Bucureşti, îndrumat de chiar tatăl său,
apoi la Şcoala Militară din Iaşi (intră în clasa a V-a la 20 august 1902 şi termină clasa a
VII-a la 17 iunie 1904). Reiese clar din carnetul lui de rezervist că a trăit de mic printre
militari. Urmează apoi (din 16 iunie 1905), Şcoala Militară de Infanterie şi Cavalerie din
Dealul Spirii, situată pe locul unde se află Palatul Parlamentului, aceasta din urmă
absolvită cu rezultate foarte bune, la 1 iulie 1907, cu gradul de sublocotenent, şef al celei
2
de-a cincizecea promoţii.
După absolvire, tânărul sublocotenent a făcut parte din ofiţerii Batalionului 6 Vânători. Pe
umerii săi tineri şi pe cei ai camarazilor se sprijinea viitorul unei întregi armate. Trei ani
mai târziu a fost avansat locotenent (1 iulie 1910), iar în pragul intrării României în
război este căpitan (1 aprilie 1915), în cadrul Regimentului 2 Vânători. Aşadar, un tânăr
militar, am spune, de excepţie.
Gavrilă, în dreapta jos
2 Fl.Şinca, Gabriel Marinescu, ctitor, demon şi prefect al poliţiei, ,,Adevărul’’, 2 iunie 2007. Idem, Gabriel Marinescu, vătaf peste ţara regelui
Carol al II-lea, ,,Adevărul’’, 9 iunie 2007.

Portret-robot de poliţist
Gabriel Marinescu a fost un bărbat impozant, robust, care degaja energie şi putere. Pe când
era colonel, în 1930, la o înălţime de 1,75 m, avea 96 kg. Dacă n-ar fi fost descris din punct
de vedere al semnalmentelor în carnetul ofiţerului în rezervă, ai fi jurat că avea cel puţin
1,85, dacă nu mai mult. În fotografii şi filme pare mai voinic. Un păr castaniu închis, des,
strălucitor, uşor ondulat, pe care-l pieptăna spre spate, iar mai târziu, când s-a rărit, îl purta
cu cărare, încadra o faţă smeadă, mai târziu buhăită şi urâţită, cu o frunte bombată şi înaltă
şi un nas drept. Doi ochi căprui şi bulbucaţi te priveau poruncitor şi tăios întotdeauna,
chiar şi atunci când râdeau. Sprâncenele bine desenate, arcuite, întrebătoare, perciunii
întotdeauna tăiaţi la nivelul superior al lobului urechii, acolo unde pune tâmplarul
creionul. Din armată şi-a lăsat mustaţă, pe care şi-a purtat-o întotdeauna răsucită. Nu a
avut semne particulare. Avea un scris frumos, înclinat spre dreapta, o caligrafie îngrijită,
mărturie a educaţiei şi a aplecării către carte, căpătată cu deosebire de la tatăl său.
Într-un interviu din 1934, declara: ,,Apreciez foarte mult mişcarea sportivă şi sunt bucuros
de sufragiile din ce în ce mai numeroase care se adună în jurul ei”. Sportul este un “tonic”;
individul trebuia “să fie permanent ocupat şi să vie seara acasă obosit şi fiziceşte şi
intelectualiceşte, pentru a se culca imediat”. Gavrilă ajunsese la 115 kg, dar nu demult, “când
nu colecţionasem decât 85 kg, făceam exerciţii de gimnastică la Tir şi ridicam la haltere 100
kg cu ambele mâini”.
În războiul balcanic
***
În vara anului 1913 locotenentul Marinescu a participat la ,,Campania din Bulgaria”, adică
cel de-al doilea război balcanic, fiind mobilizat cu Regimentul 6 Vânători. A fost comandant
de companie mitraliere, la 23 iunie 1913, înapoindu-se şi fiind demobilizat la 27 august
1913. Pentru aceasta a primit medalia ,,Avântul Ţării”. După declaraţia de război a
României faţă de Austro-Ungaria (14/27 august 1916), începând cu 15 iulie 1916
Marinescu a fost iarăşi mobilizat cu întregul regiment şi a plecat pe frontul primului război
mondial, cu Regimentul 2 Vânători. Participă la război şi este ”demobilizat şi menţinut sub
arme” la 1 iulie 1918, pentru ca în toamna aceluiaşi an, la 28 octombrie să fie iarăşi
3
”mobilizat şi trecut pe picior de război”.
Este o chestiune esenţială în biografia sa: viitorul prefect a luptat şi evident a ucis pentru
ţară! Ieşea aşadar ,,călit sufleteşte” din război. De aici însă şi sechelele, care ies la lumină
târziu.
Avansează maior (1 aprilie 1917), locotenent-colonel (1 octombrie 1921), colonel (1
octombrie 1926). Aşadar ia gradele oarecum la termen. Chiar şi din postura de protejat al
regelui Carol al II-lea şi membru de vază al camarilei, abia după şapte ani de la numirea ca
prefect al Poliţiei Municipiului Bucureşti (adică în 1937), primeşte steaua de general, ceea
ce, să recunoaştem, în zilele de acum, cu ,,ploaia de stele”, e cu totul de neconceput!
Marinescu s-a numărat printre cei 310 ofiţeri care au primit Ordinul Militar “Mihai
Viteazul”, adică ,,cel mai înalt ordin militar de război al statului român”.
3 Fl. Şinca, Din istoria Poliţiei Române, Vol. 3, p. 211.
***

Prefect al Poliţiei Capitalei
Aceasta este funcţia sub care a fost cel mai cunoscut Gavrilă – jupân al poliţiştilor şi
gardienilor publici din Bucureşti. De fapt mulţi au scris că el era, simplu şi cuprinzător,
”şeful Poliţiei”, sau ”prefectul poliţiei”, ceea ce este greşit, pentru că în ierarhie, superior lui,
cel puţin teoretic, era directorul general al Direcţiunii Generale a Poliţiei (D.G.P.), instituţia
corespunzătoare azi Inspectoratului General al Poliţiei Române. Practic, nimeni nu mai era
deasupra lui, cu excepţia regelui.
În documente, colonelul în rezervă Marinescu apare numit prefect al Poliţiei Capitalei de la
1 iunie (probabil pentru a se evita similitudinea datei cu restauraţia carlistă), însă este
4
delegat efectiv cu conducerea Prefecturii Poliţiei la 11 iunie 1930, fiind apoi titularizat la 8
mai 1931 şi confirmat definitiv la 24 septembrie 1932.
A fost numit prin Decret-regal, fără aprobarea prealabilă a guvernului, avantaj de care
prefectul se va folosi atunci când i se va cere demisia de către ţărănişti. Imediat după
urcarea pe tron a lui Carol, Iuliu Maniu declarase că nu are încredere în prefectul poliţiei.
Gavrilă Marinescu va rămâne doar prefect al Poliţiei Capitalei până la 23 februarie 1937.
Prefectura Capitalei
4 Potrivit ,,Carnetului ofiţerului în rezervă’’, a fost delegat la prefectură la 11 iunie 1930. În lucrarea G.Marinescu, Trei ani de prefectorat: 12
iunie 1930 – 12 iunie 1933, Bucureşti, Tipografia ,,Oltenia’’, 1933, este aşadar precizată explicit, chiar din titlu, data de 12 iunie.

Potrivit art. 80 din Legea poliţiei, prefectul Poliţiei Municipiului Bucureşti, secretarul
general al prefecturii, inspectorii şi subinspectorii, chestorii şi şefii de poliţie, din oraşele
de reşedinţă, se numeau prin Decret regal. Interesant este că Gavrilă Marinescu a fost
numit de rege prefect al Poliţiei Bucureştilor fără îndeplinirea cerinţelor legale.
Imixtiunea suveranului a fost evidentă. Regele avea dreptul să numească numai pe şeful
guvernului şi pe miniştri, nicidecum să se coboare la nivelul unui şef de poliţie, fie el şi al
capitalei regatului.
Șofer pedepsit pentru că a încălcat legea
Potrivit unui act normativ din 30 octombrie
1929, 5 ”Comisiunea instituită pentru
încadrarea şi repartizarea funcţionarilor
din administraţia centrală şi exterioară a
ministerelor”, trebuia să fie compusă din
secretarul general al Preşedinţiei
Consiliului de Miniştri, secretarul general al
ministerului respectiv şi un funcţionar
superior delegat special. Dar, potrivit art.16
al regulamentului, Direcţiunea Generală a
Poliţiei nu intra în atribuţiile comisiunii, ci
în cea prevăzută în art. 211 din Legea
poliţiei. În conformitate cu aceasta,
Prefectura Poliţiei Municipiului Bucureşti se
afla în subordinea D.G.P.,
6
însă, odată suit în
scaun, Gavrilă Marinescu, uzând de numirea
sa şi de relaţia privilegiată cu regele, nu s-a
supus decât ministrului de Interne. Uneori
nici acestuia. De pildă, o confruntare dintre
ministru de Interne și prefectul Poliţiei
Capitalei nu a dus la demiterea firească a
prefectului, ci a marcat sfârşitul ”coabitării”
dintre Iuliu Maniu şi rege.
În ianuarie 1933, ministrul de Interne Ion Mihalache a cerut înlocuirea comandantului
Jandarmeriei Constantin Dumitrescu, a generalului Ion Stângaciu
7
, directorul D.G.P. şi a
prefectului Poliţiei Capitalei, întrucât, cu ocazia Anului Nou, au acuzat guvernul de situația
grea a țării și de dificultățile cu care s-au confruntat angajații celor două instituții.
5 Este vorba de ,,Regulamentul pentru organizarea şi funcţionarea comisiunii instituită pentru încadrarea şi repartizarea funcţionarilor
din administraţia centrală şi exterioară a ministerelor’’, din 30 octombrie 1929, sancţionat prin Decretul 3605/1929 publicat în
Monitorul Oficial nr. 242/ 30 octombrie 1929.
6 Potrivit Legii pentru organizarea ministerelor, din 2 august 1929, D.G.P. făcea parte din M.I. C.Hamangiu, Codul General al României, vol.
XVII, Bucureşti, Ed. Librăriei ,,Universala’’, Alcalay & Co, p. 877.
7 Ion Stângaciu (1876, Iaşi-?), studii militare, ofiţer în Batalionul 4 Vânători (1900-1904), luptător în primul război mondial, decorat cu
Ordinul ”Mihai Viteazul’’, avansat colonel (1917), comandant al Şcolii Superioare de Război (1922-1924), comandant al unor mari unităţi
din Bucureşti, director al D.G.P. (1931-1934), trecut în retragere (1944).

Mai mult, colonelul Marinescu a infirmat public zvonurile potrivit cărora urma să fie
schimbat: ,,Sunt şi rămân prefect al Poliţiei Capitalei numit prin decret regal şi numai prin
decret regal pot fi înlocuit”. 8
Suveranul a refuzat să semneze proiectul de decret de demitere. De fapt, regele l-ar fi dorit
ministru de Interne chiar pe Gavrilă, pentru că era ,,mai supus şi mai de încredere decât
Mihalache”. 9 Jignit, la 8 ianuarie, ministrul a demisionat şi în semn de solidaritate, la 12
ianuarie premierul Iuliu Maniu a înaintat regelui demisia cabinetului său.
Gabriel Marinescu a intrat în elitistul, pe atunci, corp al generalilor de Ziua Naţională, la 10
mai 1937, după şapte ani de ”prefectorat”, când deja fusese numit subsecretar de stat la
Interne şi la o vârstă rezonabilă – 51 de ani – nu cum avem în zilele de acum, generali fără
armată şi pe deasupra doctori fără operă, avansaţi pentru merite închipuite, la câţiva ani
peste 30. Trebuie să spunem că, fără a avea experienţă poliţienească, încă din primele zile
ale mandatului său de poliţist bucureştean, Marinescu a luat măsuri drastice pentru
combaterea bandelor care terorizau capitala în 1930, tâlhărind, furând, luând taxe de
protecţie, făcând scandaluri în locuri publice. Aşa cum rezultă dintr-un articol de presă,
desigur subiectiv, în ultimii ani ai conducerii lui Eracle Nicoleanu, toate căpătaseră
amploare. Trăilă din Tei, Vasile Galben din Iancului, Tase Cuţitarul din Ferentari, Ghiţă Ştaif
din Griviţei, Niţă Ciucă din Văcăreşti, Buftea din Vitan erau tot atâţia interlopi lăsaţi să-şi
facă mendrele. S-au făcut numeroase razii cu gardieni publici, jandarmi şi poliţişti, au avut
loc percheziţii la tăinuitori, hoţi şi complici şi toţi au fost băgaţi la beci. Lumea bucureşteană
răsufla uşurată, mulţumind proniei pentru această mână de fier. Asta nu înseamnă că
infracţionalitatea a scăzut.
8 I.Scurtu, Gh.Buzatu, Istoria românilor în secolul XX, p.254.
9 N.Cosma, Culisele palatului regal, p.158.

Subsecretar de stat şi ministru al Ordinii Publice
Marinescu a îndeplinit doar funcţia de prefect al Poliţiei Capitalei din 11 iunie 1930 şi până
la 23 februarie 1937, când este numit subsecretar de stat la Ministerul de Interne, şef al
Departamentului Internelor, dar cumulând totodată şi vechea funcţie. 10 În lipsa altor surse,
credem că aceasta s-a făcut la cererea expresă a lui, dorind să aibă controlul nemijlocit al
Poliţiei Capitalei. La remanierea guvernului din 27 februarie 1937, premierul Tătărescu a
preluat şi portofoliul Internelor, iar Gavrilă Marinescu a fost numit subsecretar de stat aici.
A ocupat această demnitate până la 14 noiembrie 1937, ministru de Interne fiind liberalul
Gheorghe Tătărescu, care, la rândul său, cumula şi funcţia de preşedinte al Consiliului de
11
Miniştri. Un cabinet de indispensabili ai regelui. Prin intrarea lui Gabriel Marinescu în
guvern se oficializa de fapt intrarea ,,găştii de la palat” la guvernare. În cel de-al IV-lea
guvern prezidat de Gheorghe Tătărescu (17 noiembrie – 28 decembrie 1937), generalul
Marinescu este menţinut subsecretar de stat la Interne, ministru de Interne fiind alt om de
încredere al camarilei, liberalul Richard Franasovici.
După cum se ştie, un eveniment cu mai ample efecte s-a produs la 18 ianuarie 1938, când
regele decretează dizolvarea partidelor politice (”Dictatura Regală”). Aproape imediat, la
15 aprilie este promulgat Decretul-lege pentru apărarea ordinii în stat, prin care erau
12
vizate în special activităţile legionare. Generalul Marinescu este numit din nou subsecretar
de stat laInterne, în perioada 1 februarie – 21 septembrie 1939, în guvernele prezidate de
Patriarhul Miron Cristea şi de Armand Călinescu.
La 21 septembrie 1939, Gavrilă Marinescu este numit ministru de Interne în cabinetul de o
săptămână al generalului Gheorghe Argeşanu, fiind, în esenţă, însărcinat cu represiunea,
după asasinarea de către o echipă legionară a preşedintelui Consiliului de Miniştri Armand
Călinescu (Podul Elefterie din Bucureşti, 21 septembrie 1939).
Deşi ministrul de Externe Grigore Gafencu a cerut ,,să nu se mai verse sânge între Rege şi
ţară”, în şedinţa Consiliului de Miniştri din noaptea de 21/22 septembrie 1939, desfăşurată
sub conducerea prim-ministrului Gheorghe Argeşanu ,,generalul Marinescu ne-a lăsat să
13
înţelegem, fără a ne cere sfatul, nici aprobarea, că represiunea va fi straşnică”.
Asasinii premierului au fost prinşi, executaţi de poliţişti şi expuşi trei zile la locul
14
asasinatului, ceea ce a constituit desigur un tablou macabru. La locul asasinatului a fost
fixată o pancartă cu textul: ,,Aceasta va fi de azi înainte soarta asasinilor trădători de ţară”.
De asemenea, au fost prinşi şi executaţi după instrucţii sumare aprox. 250 de legionari din
toată ţara. Alte surse dau numărul morţilor la aprox. 500.
,,Metodele folosite, conducând mai mult spre răzbunare decât spre instaurarea ordinii
publice, au avut un efect invers celui scontat, născându-se un sentiment de compasiune, în
rândul populaţiei, pentru cei ucişi”. 15
10 În 1936 Ministerul de Interne avea sediul pe str.Academiei nr. 34, Prefectura Poliţiei Capitalei se afla pe Calea Victoriei nr. 17 şi tot pe
Calea Victoriei, în Palatul Cantacuzino, se afla Preşedinţia Consiliului de Miniştri.
11 Vezi I.Surtu şi alţii, Enciclopedia de istorie a României, p. 138.
12 C.Gheorghe, M.Şerbu, Miniştrii de Interne (1862-2007), Bucureşti, Ed.M.I.R.A., 2007, p. 269.
13 Gr.Gafencu, Însemnări politice, ed.de Stelian Neagoe, Bucureşti, Ed.Humanitas, 1991, p. 337.
14 Este vorba de legionarii Mihail Polihroniade, Valeriu Gârdu, Al.Cristian Tell, Virgil Rădulescu, Nicolae Totu şi Bănică Dobre.
15 C. Gheorghe, M. Şerbu, Miniştrii de Interne (1862-2007), p. 269.

Potrivit lui Nicolae Crăcea, fost preot ortodox în satul prahovean Pietriceaua, împuşcarea a
3-5 legionari în fiecare judeţ s-a făcut ”după listele ce fuseseră întocmite dinainte de
Armand Călinescu şi Gavrilă Marinescu”, 16 în timp ce Cristian Troncotă crede că ,,generalii
Gheorghe Argeşanu şi Gabriel Marinescu au fost la rândul lor simpli executanţi ai deciziei luate
17
de rege. Fiind un regim autoritar, voinţa suveranului era lege”.
Ţărănistului Ioan Hudiţă, Gavrilă i-a declarat la 30 septembrie că ,,vina lui în represiunea
sângeroasă contra legionarilor, după asasinarea lui Călinescu, e foarte mică, ea reducându-se
numai la vina de a nu fi demisionat din postul său, ca protest”. 18 ”Regele – a continuat Gavrilă
– n-a întrebat pe nimeni şi a procedat după capul lui; vina mea, zice el, se reduce la faptul că
n-am protestat şi am rămas mai departe la postul meu”. ,,Aflu de la Radio că Gavrilă
Marinescu a fost numit ministru plin de Interne. Carol e la mare strâmtoare dacă a recurs la
această soluţie, trecând peste capul lui Urdăreanu”, nota Ioan Hudiţă la 22 septembrie 1939.
Vizitat de afaceristul Costică Mihăescu şi soţia, aceştia s-au arătat consternaţi de cele
întâmplate. Prietenul lui Hudiţă şi Mihăescu, inspectorul de Siguranţă Ştefan Bungeţianu, lea
mărturisit că nici el nu înţelege cum Gavrilă, Iamandi şi Argeşanu au fost în stare să aprobe
20
,,aceste acte necugetate ale regelui”. ”Faptul că ei sunt ameninţaţi personal de către
legionari, i-a spus Bungeţianu, nu justifică deloc atitudinea regelui, ca şef al puterii
executive”. El recunoştea că la Palat şi la Ministerul de Interne domnea ”o nemaipomenită
panică” şi că execuţiile din ţară ,,depăşesc orice închipuire”. Iată unde se ajunsese.
La 28 septembrie 1939 s-a înfiinţat Ministerul Ordinii Publice, ”ministru secretar de stat cu
Ordinea Publică” fiind numit generalul Gavrilă Marinescu. Titulatura instituţiei s-a schimbat la
23 noiembrie 1939, odată cu căderea celui de-al doilea guvern Argeşanu şi revenirea la
putere a guvernului Tătărescu (după alte surse, la 3 octombrie 1939). În rândul ţărăniştilor
persista întrebarea de ce în cabinetul Argetoianu a fost numit N.Ottescu la Interne,
considerând că numirea s-a făcut la cererea lui Urdăreanu, ,,care a ţinut neapărat să scape de
21
Gavrilă Marinescu de la acest minister; regele l-a trecut ministru la Ordinea Publică”.
Funcţia de prefect al Poliţiei Capitalei a fost predată de Marinescu generalului Rodrig
Modreanu într-o ceremonie desfăşurată în sala de festivităţi a P.P.C., la 27 noiembrie 1939.
Preşedinte al Clubului ”Venus” Bucureşti şi al F.R.F.
Prefectul Poliţiei a fost un pasionat susţinător al rugbiului şi al fotbalului. Cu primul se
întâlnise în tinereţe, la fel ca şi cu oina, sportul nostru naţional. În 1939 vicepreşedinte al
Comitetului Federal al Federaţiei Române de Rugby era chestorul de poliţie Alfred
Paximade. Federaţia avea 13 asociaţii şi 750 de membrii legitimaţi, iar Cupa General Gabriel
Marinescu se desfăşura în 1939 pe terenul de la Floreasca, sau la ”Tennis-Club Român”.
19
16 N.Crăcea, Dezvăluiri legionare, Bucureşti, Ed.Fundaţiei Buna Vestire, 1994, p.246.
17 C.Troncotă, Mihail Moruzov şi frontul secret, p.140.
18 I.Hudiţă, Jurnal politic 1939, studiu introductiv şi note Dan Berindei, Iaşi, Institutul European, 1998, p.210.
19 Ibidem, p.200.
20. Ibidem
21 Ibidem, p.201.

În plus, era adesea zărit la Hipodromul Baneasa, unde paria la cursele de cai, întrucât ştim
sigur că în 1940 el avea în proprietate cel puţin un cal. Acum vorbim în România noastră
”săracă” şi în plină criză de terenuri de golf, dar n-avem decât un hipodrom, şi acela doar cu
numele, la Ploieşti. Vă vine să credeţi că avem atâţia bogătaşi la pungă, dar săraci la suflet şi
ţinând seama de istoria noastră legată de acest animal nobil, capitala ţării nu mai are astăzi
un biet hipodrom? O altă lucrătură postdecembristă.
Despre ”futbol”, Gavrilă Marinescu spunea că este „sportul cel mai modern, bărbătesc,
democratic“, dar că „numai în calitate de preşedinte activ […] mă consider cu adevărat, util”. Cu
alte cuvinte, dorea pâinea şi cuţitul. Era evident că, ţinând seama de influenţa sa din al
doilea deceniu interbelic, multe echipe şi-l doreau preşedinte. El a intrat astfel într-un fel de
rivalitate cu viitorul primar şi prefect al Poliţiei Bucureştilor din perioada de după căderea
lui Carol al II-lea, 1940-1948, adică generalul Victor Dombrovski.
În 1936 a ajuns preşedinte al echipei de fotbal Venus Bucureşti, echipă înfiinţată în anul
1915. Prefectul Poliţiei Bucureştilor nu a luat o echipă situată jos, pe care s-o ridice pe
podium.
În campionatul de 12 echipe al diviziei A din 1934-1935, Venus se clasase pe locul trei, cu 29
de puncte, după Ripensia şi C.A.O., celelalte echipe fiind Universitatea Cluj, Chinezul,
România-Cluj, Crişana, Gloria Arad, Unirea Tricolor, C.F.R., Juventus şi A.M.E.F.A. Totuşi,
Gavrilă a înregistrat o anumită performanţă, dacă ţinem seama că, de pildă, în ediţia
1938/1939 Venus s-a clasat pe primul loc, atât la seniori, cât şi la juniori. Venus a câştigat
campionatul României în 1929, 1932, 1934, 1937, 1939 şi 1940, fiind, alături de Rapid,
singura echipă capabilă să lupte de la egal la egal cu Ripensia Timişoara. Jucase în Cupa
Europei Centrale, dar nu luase Cupa României, câştigată de Rapid de şase ori consecutiv. În
22
anul următor a terminat pe locul cinci. ”Marinescu umblă după Bodola. Vrea echipă mare…”
Până la urmă, prefectul l-a transferat la echipa patronată de el pe excelentul atacant al C.A.O.
În centru, la Obor, ori pe stadionul ,,Ciocanul”, Gabriel Marinescu era demnitarul care era
prezent la toate meciurile echipei Venus. Credem că îi făceau plăcere nu atât jocul în sine, ci
mai degrabă puterea pe care i-o conferea statutul de protector, pe care şi l-a asumat şi, cu
deosebire, prezenţa pe stadioane, în acea atmosferă interbelică unică, pe care astăzi nu o
mai regăsim, în mijlocul oamenilor de diferite condiţii, când avea prilejul să cunoască
opiniile acestora, să ia pulsului străzii, al celor de jos, pe care nu-i întâlnea în saloane şi la
Palatul Regal.
Aproape concomitent cu ocuparea funcţiei de preşedinte al Venusului, în martie 1936,
colonelul Marinescu a devenit vicepreşedinte al Federaţiei Române de Fotbal-Asociaţie
(F.R.F.A.), iar la 31 ianuarie 1939 a fost ales preşedinte. Sosirea ,,temutului Gavrilă
Marinescu” 23 la conducerea forului fotbalistic a însemnat o schimbare radicală a modului de
exercitare a funcţiei. Deciziile sale erau tranşante, de multe ori anunţate public prin scrisori
publicate în presă, scrisori în care nu se ferea de un ton direct. Generalul Gabriel Marinescu
făcea parte ca ,,membru” din Comitetul de Conducere al Uniunii Federaţiilor de Sport din
24
România (U.F.S.R.), preşedinte fiind senatorul George A. Plagino, al cărui tată fusese poliţist.
Printre cele 22 de federaţii se număra şi F.R.F.A., cu sediul în str. Batişte nr. 33. 25
22 I.Chirilă, Glasul roţilor de tren, Bucureşti, Ed.C.N.E.F.S., 1968, p.29.
23 B.Popa, „Naşul“ fotbalului interbelic, în ,,Historia’’, 2010.
24 Straja Ţării – U.F.S.R. Straja Ţării sau Străjeria a fost organizaţia de tineret patronată de regele Carol al II-lea, creată prin desfiinţarea
Cercetăşiei (care data din 1914!) şi pentru a contrabalansa mişcarea legionară. Avea sediul pe str.Gogu C. Cantacuzino nr.33, Bucureşti. A
luat fiinţă la 15 decembrie 1938 şi în ea intrau toţi băieţii între 7-18 ani şi toate fetele între 7-21 ani. Avea imn, uniformă, drapel, deviză -
,,Credinţă şi muncă pentru ţară şi rege’’, însuşi regele fiind ,,Marele Străjer’’. S-a desfiinţat la abdicarea regelui (6 sept.1940).
25 Anuarul sporturilor – U.F.S.R., 1939-1940, Bucureşti, f.e., p.32.

26
Un sfârşit tragic
După venirea la putere a generalului Ion Antonescu, prin Decretul-Lege nr. 3225/23
septembrie 1940 s-a înfiinţat ”Comisia specială de anchetă criminală”, cu misiunea de a
cerceta pe cei care au comis ilegalităţi în timpul regimului carlist. La 30 septembrie s-a luat
măsura fixării domiciliului obligatoriu pentru Gheorghe Tătărescu, Gavrilă Marinescu, Victor
Iamandi, Mihai Ghelmegeanu, generalii I.Bengliu şi Gh.Argeşanu, Ilcuş, Ţenescu, scriitorului
Cezar Petrescu şi alţii, motivul fiind că se află în cercetarea comisiei şi sunt puşi la adăpost
de violenţe, o măsură considerată de fapt ”de salubritate morală”. 26 La 11 octombrie 1940
comisia a emis un număr de 33 de mandate de arestare. În capul listei, generalii Marinescu,
Bengliu şi Argeşanu. Mandatele au fost emise pentru Penitenciarul Văcăreşti, dar col.(rez.)
Ştefan Zăvoianu, prefectul legionar al Poliţiei Capitalei, a obţinut privarea de libertate la
Închisoarea Militară Jilava, unde Fortul 13 era păzit de legionari.
Fraudele care i se puneau în sarcină lui Marinescu pe timpul când a fost prefect al poliţiei şi
27
ministru depăşeau 15 milioane. Soţii Giosanu îl compătimeau pe Gavrilă, care n-a reuşit să
fugă din ţară între timp. ,,Greşelile se plătesc în viaţă; nu trebuie uitat rolul important pe care
la avut în lovitura de stat prin care Carol şi-a ocupat tronul şi nici funcţiunile importante
deţinute de el în cei zece ani de dictatură”, considera convivul său, Ioan Hudiţă.
26 I.Hudiţă, Jurnal politic (1940-1941), p. 70.
27 Ibidem, p.89.

La 22 octombrie comisia nu terminase decât dosarele generalilor Marinescu, Bengliu, a
colonelului Zeciu şi a maiorilor Dinulescu şi Macoveanu. S-a cerut extrădarea din Spania
a lui Urdăreanu (nu s-a reuşit), iar din Iugoslavia a inspectorului de poliţie Vasile
Parizianu (a fost adus). Încă de la 14 septembrie 1940 legionarii fuseseră cooptaţi în
cabinetul lui Mihai Antonescu. La 18 noiembrie, se aflau deja încarceraţi la Jilava Gavrilă
Marinescu, fostul secretar de stat la Interne Victor Iamandi şi alţii.
Joi, 18 septembrie 1940, în cercurile politice deja se anunţa prinderea în oraşul
de pe Bega a lui Gavrilă, care încerca să treacă fraudulos în Iugoslavia pe la Ada
28
Kaleh. De fapt el nu a fost arestat de autorităţi, ci prins de legionari, probabil de
agenţi ai poliţiei legionare. Horia Sima spune că a fost recunoscut de legionari şi
prins la Băile Herculane. Care a fost parcursul lui în ultimele zile de viaţă? La
dejun de la familia Giosanu, familia Hudiţă constata că aceasta era foarte afectată
de cele întâmplate lui Gavrilă, care, arestat, fusese adus la Bucureşti. I s-a dat apoi
drumul, dar ,,e sigur că toţi colaboratorii apropiaţi ai lui Carol vor fi arestaţi şi
judecaţi”. ,,A fost arestat generalul Gavrilă Marinescu, fost prefect al poliţiei
capitalei şi pe urmă sub dictatura lui Carol al II-lea ministru de interne…” a scris în
29
romanul ”Delirul” Marin Preda. Într-una din zile, vizitând deţinuţii politici
încarceraţi la Jilava, prefectul poliţiei, Ştefan Zăvoianu, şi-a manifestat ,,pornirea şi
ura contra acestora şi în special a colonelului Gherovici şi a generalului Gabriel
30
Marinescu”.
Poliţistul regelui Carol al II-lea a sfârşit în celula nr. 4 de la Închisoarea Jilava, la
27 noiembrie 1940. Mai exact a fost împuşcat în ,,Noaptea Sf. Bartolomeu”, de
marţi/miercuri, 26/27 noiembrie 1940, către orele unu. Asasinul lui Marinescu a
fost mecanicul de 28 de ani Tudor M. Nicolae, originar din satul Jilava, Ilfov,
înscris de curând în Mişcarea legionară, care fusese angajat ”agent secret” la
Prefectura Poliţiei Capitalei, la 30 octombrie 1940, fiind aşadar agent al
anacronicei poliţii legionare. Ca un blestem, el a murit la exact un an de la
predarea funcţiei de prefect al Poliţiei Capitalei generalului Modreanu. Trei
gloanţe i-au străpuns craniul şi alte şapte i-au ciuruit corpul generalului de 56 de
ani împliniţi. Un ultim gest mai aminteşte de curajosul ofiţer care, pe vremuri, n-a
avut a se teme de moarte, luptând pentru reîntregirea trupului ţării; potrivit unor
relatări, îi primeşte pe asasini drept, bărbăteşte, cu un scaun în mână şi, cu ultime
vorbe, îi înjură birjăreşte. ,,Mi s-a relatat că victimele şi-au pus păturile în cap, să
nu vadă… Numai Gabriel Marinescu a stat drepţi şi a primit gloanţele înjurându-i.
Ăstuia nu-i păsa: ştia de mult, încă de pe vremea când executase ordinele lui Carol al
II-lea, ce soartă îl aşteaptă”, sunt cuvintele din ”Delirul”, puse de scriitorul Marin
31
Preda pe seama generalului Ion Antonescu, care se confesa mamei sale.
28 Ibidem, p.33.
29 M.Preda, Delirul, prefaţa de Eugen Simion, Jurnalul naţional şi Curtea Veche, Bucureşti, 2009, p.167.
30 Comandamantul Militar al Capitalei, Asasinatele de la Jilava, Snagov şi Strejnicul: 26-27 Noemvrie 1940, Bucureşti, Monitorul Oficial şi
Imprimeriile Statului, 1941, p.29.
31 M.Preda, op.cit, p.169.

Informat de asasinate, Antonescu s-a arătat indignat şi a condamnat orice act de
justiţie privată. Potrivit poliţistului Gheorghe Cristescu, fratele lui Eugen Cristescu
(directorul S.S.I.), ,,în urma uciderii lui Gavrilă Marinescu şi a altor funcţionari
superiori din poliţie, această instituţie (S.S.I., n.n.) intra în panică, rămânând fără
32
conducere”. Moruzov avea 53 de ani, Marinescu 56. Ei ar fi fost mai utili în viaţă.
Uciderea lor ne-a privat de un izvor informativ de primă mână al epocii. Oricum, dacă
n-ar fi fost asasinaţi de către legionari, negreşit ar fi fost lichidaţi, mai lent şi mai
dureros, de comuniști. Generalul Gabriel Marinescu a fost înmormântat la 30
noiembrie 1940, mai mult pe fugă, fără pompă, în zona centrală a Cimitirului Şerban
Vodă (Bellu Ortodox). Pe frontispiciul cavoului este scris: ”Generalul Gabriel
Marinescu 1886-1940”. Devastat de legionari, mutilarea cavoului a fost desăvârşită în
vremea comunistă, de către anchetatori, în căutarea aurului ascuns aici, pe care l-au
găsit. O altă măgărie şi asta.
Dincolo de realizările sale absolut notabile, care nu pot fi nicidecum trecute cu vederea,
generalul Gabriel M. Marinescu nu poate fi luat nicidecum drept un exemplu de poliţist şi
un reper de moralitate. În aceeaşi măsură, el nu trebuie nici demonizat şi în nici un caz nu
trebuie privit doar din perspectiva ultimei părţi a vieţii, absolut negativă, cu efecte funeste
asupra istoriei noastre. Gavrilă rămâne totuşi o mare figură a lumii interbelice
bucureştene. Ca poliţist nu pot să nu remarc faptul că ”Berilă” s-a zbătut pentru a da
Poliţiei Capitalei sedii durabile, existente şi azi, pe care abia dacă le văruim, a întreprins
unele măsuri administrative, a dat cele mai frumoase uniforme, a ţinut ca instituţia pe care
o conducea să aibă un pavilion propriu la ”Luna Bucureştilor” (iulie 1935), a sprijinit
publicarea de cărţi cu istoria instituţiei şi înfiinţarea unui ”Muzeu al Prefecturii de Poliţie”
(1935).
Florin Sinca
Membru IPA Regiunea 1 Harghita
32 C.Troncotă, Eugen Cristescu asul serviciilor secrete româneşti. Memorii, mărturii, documente 1916-1944, Bucureşti, Ed.R.A.I., 1995, p.59.
S.S.I. a avut sediul pe str.I.Saita 8-12 (ulterior str.Lotusului, acum str.Ivo Andrici), alte sedii ale instituţiei fiind pe str.Maria Rosetti nr.30,
str.Icoanei nr.60, nr.12.

INFRACŢIUNI SPECIFICE MEDIULUI PENITENCIAR
INTRODUCEREA DE OBIECTE INTERZISE
Mediul penitenciar, conglomerat şi amalgam al tipologiilor infracţionale, dobândeşte, prin
prisma ralierii demersurilor legislative la cotidian, o nouă valenţă cu urmări penale:
infracţiuni la activitatea subiecţilor ce interacţionează cu persoanele private de libertate.
Axioma conform căreia infractorii nu sunt opriţi de privarea de libertate îşi arată, încă o
dată, dacă mai era cazul, veridicitatea. În paleta de infracţiuni ce constituie preocupare
permanentă a celor “certaţi” cu normele penale a fost recunoscut şi de sistemul românesc
penal un fenomen ce aduce atingere valorilor sociale: folosirea mijloacelor de comunicare
ca veritabile instrumente infracţionale. Astfel, dacă la începuturile comunicării GSM,
telefonia mobilă se afirma ca un mijloc benefic de relaţionare socială, în prezent, a ajuns să
poată fi considerată un instrument propice infracţiunilor impersonale.
Eforturile depuse de personalul şi sistemul execuţional s-au dovedit, în timp, ineficiente
prin prisma măsurilor ce aveau doar caracter administrativ. Legea nr. 275 din 4 iulie 2006
privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul
procesului penal, la art.70, prevedea şi sancţiona ca abateri disciplinare ale persoanelor
private de libertate :
- procurarea sau deţinerea de bani, bunuri ori de alte valori, în alte condiţii decât cele
prevăzute de lege;
- comunicarea cu exteriorul prin mijloace de comunicare la distanţă, în alte condiţii
decât cele prevăzute de lege.
Acestor abateri disciplinare le sunt asociate sancţiuni administrative disciplinare, sancţiuni
care se aplică în mod gradual de la avertisment până la izolarea de colectiv. Trebuie
subliniat faptul că sancţiunile nu au caracter penal, şi nu pot agrava durata pedepsei;
practica a demonstrat faptul că unei persoane condamnate spre exemplu, cu 20 de ani
închisoare pentru omor deosebit de grav, clasificată în regim de executare maximă
siguranţă aplicarea unor astfel de sancţiuni este puţin probabil să atingă un scop educativ.
Dificultăţile practice reliefate de aplicarea prevederilor art. 70 din Lege, au determinat
legiuitorul să detalieze, prin H.G. nr. 1897/2006 – de aprobare a Regulamentului de aplicare
a Legii nr. 275, în art. 63, interdicţiile persoanelor private de libertate. Regulamentul
prevede că procurarea sau deţinerea de bani, medicamente, telefoane mobile, bunuri sau alte
valori în alte condiţii decât cele admise – constituie abatere disciplinară şi se sancţionează
disciplinar. Astfel, telefoanele mobile au dobândit un statut distinct, de obiect interzis la
deţinere şi folosire de către persoanele private de libertate. Este de apreciat faptul că, întrun
timp relativ scurt, legiuitorul a recunoscut capacitatea telefoanelor mobile de a se
constitui într-un veritabil accesoriu infracţional; înşelătoriile prin metoda Altex,
ameninţările adresate diferitelor persoane, conducerea reţelelor de prostituţie sau trafic de
droguri, precum şi celelalte infracţiuni comise prin intermediul telefoniei mobile, din
interiorul penitenciarelor în timpul privării de libertate, au accentuat necesitatea de
reglementare a deţinerii şi folosirii telefoanelor mobile de către persoanele private de
libertate.

Din păcate, aşa cum recunoşteam la început, eforturile depuse pe această linie pentru
împiedicarea continuării activităţii infracţionale s-au dovedit insuficiente;
modernizarea metodelor infractorilor din penitenciarele româneşti s-a înscris, în ultimii
ani, pe un trend ascendent; deţinerea unor instrumente moderne şi facilitarea comunicării
între infractori şi mediul infracţional de suport a devenit un standard ce pune presiune atât
pe lucrătorii administraţiilor penitenciare cât şi pe poliţiştii care instrumentează diverse
cauze.
Sinteza activităţii ultimilor ani a concluzionat o creştere exponenţială a deţinerii şi folosirii
telefoanelor mobile de către persoanele private de libertate – reglementarea obiectelor
interzise doar din punct de vedere administrativ-disciplinar avea nevoie urgentă de un
sprijin suplimentar din partea legiuitorului.
Sprijinul s-a materializat prin Legea nr. 83 din 13 mai 2010 (de modificare a Legii nr. 275).
Aliatul cu forţe proaspete a introdus în lupta cu fenomenul infracţional, prin art. 42, o nouă
secţiune : infracţiuni. Secţiunea modifică art. 74 din Legea nr. 275, introduce un nou concept
şi prevede referitor la introducerea de bunuri şi obiecte interzise în penitenciar:
- Introducerea în mod ilicit în penitenciar a bunurilor şi obiectelor interzise a se afla în
posesia persoanelor private de libertate, în scopul utilizării de către acestea, se
pedepseşte cu închisoare de la o lună la 2 ani sau cu amendă;
- Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a fost săvârşită de personalul din sistemul
administraţiei penitenciare, la maximul pedepsei se poate adăuga un spor de până la 2
ani."
Strămutarea luptei, din administrativ
în penal deschide noi subiecte ce
urmează a fi detaliate în practică;
instrumentarea noilor infracţiuni din
mediul penitenciar cooptează în luptă
şi poliţiştii, cărora le revin prin efectul
legii, sarcini specifice.
Noile prevederi legale nu detaliau
tipologia obiectelor interzise;
administraţia penitenciară avea, pe
cale de consecinţă, obligaţia de a fixa
limite (tip, cuantum, periodicitate) ale
deţinerii bunurilor.
Necesitatea detalierii a fost soluţionată
tot de legiuitor, prin HG nr. 1113/2010
de completare şi modificare a HG nr.
1897/2006 – Regulamentul legii.
Astfel, a fost introdusă anexa nr. 1 a Regulamentului, care prevede categoriile de bunuri a
căror deţinere este interzisă persoanelor private de libertate, categorii structurate în 5
tipologii: (1) arme şi obiecte periculoase; (2) alimente şi băuturi; (3) aparatură electronică
(incluzând telefoanele mobile şi componentele acestora); (4) substanţe toxice,
medicamente; (5) bunuri a căror deţinere este interzisă de alte legi speciale.

Legiuitorul nu a prevăzut ca infracţiune decât introducerea în penitenciar a obiectelor
interzise, obligând, dintr-un anumit punct de vedere, subiectul la o anumită calitate;
deţinerea obiectelor interzise nu este sancţionată penal, un procent semnificativ al
cazuisticii practice rămânând în sfera administrativă. De lege ferenda, deţinerea consider că
ar trebui sancţionată penal, deoarece lipsa unei asemenea sancţiuni penale
conduce, în ansamblu, la lipsa finalităţii de stopare a continuării activităţilor infracţionale.
Doar consecinţa directă a deţinerii şi folosirii unor obiecte interzise (droguri, telefoane
mobile, arme, ş.a.m.d.) de către persoanele private de libertate – de lege ferenda sancţiune
penală – poate avea un efect vizibil asupra fenomenului. Din punct de vedere strict juridic,
legiuitorul a prevăzut o condiţie obligatorie pentru constituirea caracterului penal al
infracţiunii de: în scopul folosirii de către persoanele private de libertate. Condiţia lipseşte, de
multe ori, fapta concretă de caracterul penal, descoperirea faptelor petrecându-se cu mulţi
paşi înainte de reliefarea unei legături cauzale directe. Îndeplinirea condiţiei cauzale, în
practică, este de multe ori prezumată (un vizitator este descoperit în penitenciar cu obiecte
interzise asupra sa; i se prezumă intenţia de a preda obiectele persoanei private de
libertate pe care o vizita).
Analiza pe concret a textului legal relevă unele aspecte pe care le considerăm insuficient
reglementate practic:
- sintagma în penitenciar: penitenciarele sunt prevăzute cu posturi de control acces,
unde se efectuează control specific obligatoriu; prin penitenciar se înţeleg toate
locurile unde se desfăşoară activităţi cu persoanele private de libertate (instanţe,
spitale, puncte de lucru exterioare, spitale civile, etc);
- tentativa nu se pedepseşte; majoritatea cazurilor concrete se rezumă la
introducerea obiectelor până în posturile control, loc în care sunt descoperite cu
ocazia controlului obligatoriu specific – de regulă parchetele şi instanţele consideră
că nu s-a produc infracţiunea de introducere şi, astfel, fapta nu este considerată
penală;
- sintagma în mod ilicit înlătură din sfera penalului o cazuistică destul de largă şi
anume a bunurilor care nu sunt interzise prin natura lor, ci prin depăşirea
cuantumului legal: ca exemplu arătăm situaţia în care un aparţinător se prezintă la
sectorul vizită cu unele articole vestimentare în vederea înmânării acestora către
persoana privată de libertate neştiind câte bucăţi din fiecare articol mai are dreptul
să primească persoana privată de libertate; bunurile în exces faţă de cuantumul
legal sunt considerate interzise dar introducerea lor de către aparţinători nu capătă
în sensul legii caracter penal. În astfel de cazuri nu se poate considera că s-a produs
infracţiunea de introducere, deşi celelalte condiţii sunt îndeplinite.
Un aspect pe care îl consider interesant şi demn de adus în dezbatere este acela al
clasificării obiectelor interzise, dintr-un anumit punct de vedere, în două mari categorii:
obiecte interzise confecţionate în interiorul penitenciarului şi obiecte interzise introduse
în penitenciar din exteriorul penitenciarului. Astfel, dacă anumite obiecte descoperite
frecvent în penitenciar cum ar fi cuţitele confecţionate artizanal, reşourile şi fierbătoarele
improvizate, pot fi prezumate a fi confecţionate de persoanele private de libertate în
penitenciar din materiale avute la dispoziţie, alte obiecte cum ar fi telefoanele mobile,
aparatele electronice sau substanţele toxice se prezumă clar a fi confecţionate în exteriorul
penitenciarului.

Cea de-a a doua categorie, odată descoperite în penitenciar, demonstrează axiomatic faptul
că au fost introduse în penitenciar.
Conform unor ipoteze de lucru emise de lucrătorii angrenaţi în activitatea penală pe
această latură, această categorie de obiecte constituie corpuri delicte ale infracţiunii de
introducere; deşi nu se poate stabili autorul faptei, organele judiciare ar trebui să înceapă
urmărirea penală in rem, în fiecare caz în parte, indiferent dacă obiectul interzis a fost
descoperit în posesia unei persoane private de libertate sau abandonat în locuri cu acces
comun din penitenciar.
Conform unei alte ipoteze, faptul că o persoană privată de libertate deţine în ascuns şi
poate chiar foloseşte un astfel de obiect interzis, prezintă de asemenea aspecte penale, sub
aspectul îndeplinirii condiţiilor specifice infracţiunii de tăinuire. În practică, aceste ipoteze
nu sunt transpuse în concret, uneori din motive subiective; de lege ferenda, consider că
legiuitorul ar trebui să reglementeze şi aceste ipoteze, deoarece ar contribui semnificativ la
reducerea fenomenului introducerii, deţinerii şi folosirii de obiecte interzise de către
persoanele private de libertate.
Raportându-ne la vicisitudinile de ordin legal, există posibilitatea – demonstrată de altfel –
ca eficienţa în prevenirea introducerii, a deţinerii şi a folosirii obiectelor interzise să fie
mai mare tot pe eforturile administrative ale penitenciarelor, în sensul accentuării de către
administraţia penitenciară a efectelor conexe sancţionării abaterilor disciplinare de acest
fel. Măsuri precum schimbarea regimului de executare sau propunerea de amânare
formulată cu ocazia analizei în Comisia de propuneri privind liberarea condiţionată,
probabil că vor avea un impact mult mai mare în rândul efectivelor de persoane private de
libertate şi vor conduce pe cale de consecinţă la reducerea frecvenţei unor astfel de fapte.
În concluzie, fenomenologiei penitenciare îi trebuie recunoscută şi detaliată ca atare şi
latura penală nou introdusă de legislativ; eforturile legiuitorului trebuiesc continuate şi
transpuse în operă de lucrătorii practicieni, în vederea îndeplinirii scopului avut în vedere
de noua secţiune a legii de executare – Infracţiuni.
Ion Vişanu
Regiunea 6 Dolj

10 ANI DE COLABORARE
IPA WARREN GERMANIA ŞI
IPA REGIUNEA 1 BISTRIŢA NĂSĂUD
La împlinirea a zece ani de colaborare între IPA Warren, Germania și Regiunea 1 Bistrița
Năsăud, o delegație germană a vizitat România. Delegația, compusă din zece persoane, a
fost condusă de Manfred Dachner, membru IPA și președintele Comisiei de Petiții din
cadrul Parlamentului Landului Mecklenburg-Vorpommern. Anterior, Dachner a fost șef al
Direcțiunii de Poliție Neubrandenburg. Datorită implicării sale în dezvoltarea relațiilor de
prietenie și colaborare dintre polițiștii din România și Germania, cu acest prilej, Manfred
Dachner a fost desemnat cetățean de onoare al orașuluii Bistrița.
La un deceniu de colaborare, secțiile din Warren și Bistrița Năsăud au decis înființarea unei
asociații de prietenie, care să asigure dezvoltarea pe cât mai multe planuri a relațiilor
dintre cele două state. Președintele IPA Regiunea 1 Bistrița Năsăud, Liviu Olariu, a primit
titlul de președinte de onoare al Asociaţiei de Prietenie Româno-Germane
Neubrandenburg-Bistriţa, ca o recunoaștere a contribuției sale substanțiale la dezvoltarea
legăturilor de colaborare dintre politiștii din cele două țări.
Pe timpul vizitei au fost organizate întâlniri cu politiști din cadrul Inspectoratului Bistrița,
cu președintele Consiliului Județean, cu prefectul și cu primarul municipiului. Totodată au
fost demarate proiecte de parteneriat cu Forumul German Bistrița, cu Liceul de Muzică
”Tudor Jarda”, cu grădinița nr. 13, cât și cu echipa de copii a Clubului de Fotbal Gloria
Bistrița.
Primarul orașului, dl. Ovidiu Crețu, a mulțumit colegilor germani pentru implicarea în
proiectul de reabilitare al Bisericii Evanghelice din Bistrița, cât și în alte programe cu scop
educativ. Acesta a apreciat rolul politiștilor bistrițeni în dezvoltarea relațiilor de colaborare
cu autoritățile germane, precum și facilitarea de parteneriate economice și sociale între
cele două state.
În cadrul conferinței de presă organizată de către șeful delegației germane, dl. Manfred
Dachner a declarat:
Manfred Dachner, membru IPA și preș. Comisia de Petiții
Parlamentul Landului Mecklenburg-Vorpommern
”Relaţiile dintre Neubrandenburg şi
Transilvania sunt deja o tradiţie.
Regret că în ultimii 20 de ani relaţiile
nu s-au întărit, dar vreau să facem
ceva în acest sens. Eu sunt încântat
de frumuseţea acestei tări, de
ospitalitatea oamenilor. Am fost
poliţist timp de 40 de ani după care
am intrat în politică, sunt
parlamentar şi vreau să îmi folosesc
această funcţie pentru a întări
relaţiile noastre de parteneriat''.

Între planurile de viitor sunt
dezvoltarea si consolidarea
parteneriatelor realizate, initțerea
unor proiecte comune cu finanțare
europeană, precum și facilitarea
unor schimburi de experiență între
autoritățile din județul Bistrița-
Năsăud și Landul Mecklenburg-
Vorpommern.
Delegația româno-germană
Liviu Olariu
Președinte Regiunea 1 Bistrița Năsăud

POLIȚIȘTII DIN PERUGIA
ÎNTÂLNIRE OFICIALĂ LA BACĂU
În ziua de 21 septembrie 2012, prefectul Claudiu Şerban a primit vizita delegaţiei poliţiei
din provincia Perugia, Italia, condusă de colonelul Caputo Giuseppe. Vizita a fost prilejuită
de derularea unui proiect internaţional de cooperare la nivelul IPA, bazat pe principiul
asigurării de servicii prin prietenie în domeniul culturii, artelor, sportului, dar şi la nivel
profesional.
Întâlnire cu oficialii italieni
Secţia Română dezvoltă relaţii de prietenie cu secţii din toate statele afiliate. Președintele
Regiunii 1 Bacău, Ionel Mirică, colaborează deja cu Italia. Delegaţia din provincia Perugia
a fost prezentă la Bacău pentru un schimb intercultural şi profesional cu Poliţia judeţeană,
în obiectivele proiectului fiind cuprinsă şi întâlnirea cu oficialităţile locale.
Alături de colonelul Caputo Giuseppe, la întâlnirea cu prefectul au luat parte şi mareşalul
Brunelli Alessio şi locotenentul Santi Carlo, precum şi reprezentanți ai conducerii
Inspectoratului Judeţean de Poliţie Bacău.
Prefectul minicipiului, dl. Claudiu Șerban, a primit cu
deschidere şi interes vizita reprezentanţilor din Italia şi i-a
asigurat de tot sprijinul şi suportul Instituţiei pe care o
reprezintă pentru realizarea unui schimb de experienţă
benefic, în avantajul românilor de pe teritoriul Italiei, cât şi
al italienilor de pe teritoriul României.
Prefectului Bacăului,
dl. Claudiu Șerban

Întâlnire cu oficialii italieni
A fost pus în discuție şi aspectul cetăţenilor români certaţi cu legea, care nu sunt sub nicio
formă reprezentativi pentru țara noastră, pentru care trebuie să se impună măsuri stricte.
Exprimându-şi aprecierea pentru calitatea şi profesionalismul poliţiştilor băcăuani ce pot
permite realizarea acestui schimb fructuos de experienţă, colonelul Caputo Giuseppe a
subliniat importanța contribuţie cetăţenilor responsabili de origine română la creşterea
nivelului de dezvoltare economică a Italiei, acesta fiind aspectul definitoriu pentru românii
din Italia. Prefectul Claudiu Octavian Şerban şi-a exprimat convingerea că relația de
prietenie și colaborare dintre Bacău și Perugia și respectiv dintre România și Italia nu va fi
influențată negativ de aceste elemente negative.
Ionel Mirică
Președinte Regiunea 1 Bacău

EDIȚIA A VI-A A TABEREI DE VARĂ
PRIETENI FĂRĂ LIMITĂ DE VÂRSTĂ
LA REGIUNEA 1 HARGHITA
Pentru al șaselea an consecutiv, Regiunea I Harghita a organizat o nouă ediție a taberei de
vară. Între 25 iulie și 4 august, copii din Harghita și Wrzenia (Polonia), au petrecut o
vacanță de neuitat la malul Mării Negre, în stațiunea Costinești. În tabăra partea a
programului de colaborare privind schimbul de vizite dintre copiii IPA din Harghita și cei
din Wrzenia s-au înscris 15 copii și șapte însoțitori din Polonia și 11 copii și cinci însoțitori
din România.
La sosirea și la plecarea din țara noastră, participanții din Polonia au fost cazați în cadrul
Complexului pentru Sport și Tineret din stațiunea Izvoru-Mureșului.
RELAȚII INTERZONALE
***
IPA UNGARIA, COMPETIȚIE TACTICO-APLICATIVĂ
În intervalul 16-19 august 2012 s-a desfășurat la Kalacsa, Ungaria, cea de-a XV-a ediție a
competiției tactico-aplicative organizate de către Secția Magheară. România a fost
reprezentată la această manifestare de către Gabriel Tușa, Vasile Ilie, Cristian Chiperi și
Călin Nechiti, toți membri IPA din cadrul Poliției Cristuru-Secuiesc.
În concurs s-au înscris 25 de echipe din Ungaria, Polonia, Slovacia, Slovenia, Cehia,
Germania și România. Probele au constat în exerciții de tragere cu diferite tipuri de
armament, precum și în parcurgerea unui traseu cu obstacole și rezolvarea unor situații
tactice.
Mircea Ștefan Butnaru
Președinte Regiunea 1 Harghita

REGIUNEA 4 MARAMUREȘ, OASPETE DE VAZĂ
ASOCIAȚIA DE PROTECȚIE CIVILĂ DIN JASZ-NAGYKUN-SZOLNOK
A ÎMPINIT 10 ANI
Asociația de Protecție Civilă a județului Jasz-Nagykun-Szolnok a celebrat 10 ani de existență.
La eveniment a luat parte și o delegație a Regiunii 4 Maramureș, cu care partea magheară
colaborează cu succes pentru soluționarea situațiilor de urgență.
Întâlinire cu oficialii maghiari
Cu această ocazie a fost subliniat
rolul protecției civile în societate,
precum și importanța activității
desfășurate de către pompieri
pentru salvarea și protejarea
vieților omenești, a bunurilor
materiale și a mediului
înconjurător. Lt. Col. (r) Antal
Kovacs, președintele asociației din
Szolnok, a amintit de Protocolul de
colaborare cu IPA Regiunea 4
Maramureș și de multitudinea de
activități desfășurate în comun pe
linie profesională. În semn de
recunoștință și respect, dl. Adrian
Sabou, președintele Regiunii 4
Maramureș, a oferit omologului
său o plachetă aniversară.
Prezentarea principalelor
evenimente produse în anii 2011-
2012 a scos în evidenţă faptul că
accidentele rutiere şi feroviare,
inundaţiile sau seceta au produs
pagube importante şi de aceea se
impune o abordare unitară a
gestionării situaţiilor de urgenţă
de către pompierii militari şi cei
voluntari.
Întâlnirea cu conducerea Asociaţiei de Protecţie Civilă a judeţului Jasz-Nagykun-Szolnok a
fost un bun prilej de a discuta planul de acţiuni pentru anul 2013, care să vizeze atât
activităţi profesionale, cât şi de recreere pentru membri asociaţiei şi familiile lor,
desfăşurate sub deviza IPA „Sevicii prin prietenie”.

Pe timpul șederii în țara vecină, reprezentanții români s-au întâlnit cu primarul din Szajol –
localitate cu mari probleme în materie de situații de urgență – acesta exprimându-și dorința
de a colabora cu pompierii din Maramureș.
De asemenea, membri IPA au vizitat și expoziția
cu titlul ”De la apărare pasivă contra atacurilor
aeriene la apărarea împortiva dezastrelor”, unde
se află expuse și două obiecte care în timpul celui
de-al doilea Război Mondial s-au aflat pe teritoriul
țării noastre: o trusă de prim-ajutor fabricată la
Budapesta și folosită la Cluj și o mască de gaze
produsă în România.
Exponate din timpul celui de-al doilea
Război Mondial
Prin multitudinea activităţilor desfăşurate în cele trei zile de vizită au fost atinse
numeroase obiective ale IPA Secţia Română, dintre care amintim: promovarea şi
dezvoltarea activităţilor sociale şi culturale, dezvoltarea schimbului de experienţă
profesională, precum şi crearea unei imagini favorabile României, pe plan extern. În plus,
acest schimb de experienţă a oferit şansa de a cunoaşte noi tehnici de prevenire a
inundaţiilor folosite în Ungaria.
Adela Fulop
Secretar IPA Regiunea 4 Maramureș

UNGARIA, BUDAPESTA
INVITAȚIE LA BAL
Reprezentații IPA Regiunea 2 Alba
Regiunea Alba 2 își consolidează relațiile de
prietenie în pași de dans. Astfel, o delegație
condusă de secretarul Ștefan Duru a luat
parte în data de 17 noiembrie la balul de
sfârșit de an organizat de Inspectoratul
pentru Situații de Urgență Budapesta.
În cadrul vizitei de trei zile (16-18
noiembrie), reprezentanții români au vizitat
Parlamentul maghear, obiective istorice din
capitala țării vecine, dar și muzeul IPA
Budapesta, ce găzduiește printre alte
exponate și ținute militare din toate colțurile
lumii.
Delegația română nu s-a remarcat doar prin mișcările de dans, ci și prin noile relații de
colaborare stabilite. Cu sprijinul IPA Gyula și al reprezentantei acesteia, dna. Boldizsarne
Varadi, Regiunea 2 Alba a discutat semnarea în luna martie a anului viitor a unui
parteneriat cu IPA Novi Sad (Sebia), ce vizează derularea de activități comune. Prima
acțiune ce va fi întreprinsă este concursul internațional de pescuit sportiv de la Gyula
(Ungaria), din perioada mai-iunie 2013.
Ștefan Duru
Secretar Regiunea 2 Alba

COLABORARE ȘI PRIETENIE
CONCURS DE TIR LA SZEGED
Concursul Internațional de Tir de la Szeged a ajuns la cea de-a treia ediție. Organizat în
cadrul Școlii de Agenți de Poliție Szeged, în data de 3 noiembrie, el a atras participanți din
Ungaria, Serbia și România. Din partea Regiunii 1 Timiș s-au înscris în competiție două
echipe, una din cadrul Inspectoratului de Poliție Județeană și o alta din cadrul Poliției
Locale. Acestea au încheiat concursul pe locurile III și IV. De la concursul de la Szeged,
membri IPA din țara noastră s-au mai întors cu două premii individuale, locul I obținut de
Valentin Galu și locul II obținut de Georgiana Velicu.
Participanți la Concursul Internațional de Tir de la Szeged
Cupele au fost înmânate de către șeful IPJ Csongrad, gl. Brig. Dr. Luckacs Jonas și de către
președintele IPA Regiunea Csongrad, dr. Ozcald Imre.
Gheorghe MOLDOVAN
Vicepreședinte IPA Secția Română

M.A.I. A PREDAT ARMELE JURNALIȘTILOR
CUPA PRESEI LA TIR – EDIŢIA 2012
Ministerul Administrației și Internelor, în colaborare cu IPA Secția Română și Regiunea
VI București, a organizat duminică, 14 octombrie, Cupa Presei la Tir – Ediţia 2012. La
competiția ce a avut loc la Poligonul Băneasa, aparținând Inspectoratului General al
Jandarmeriei Române, au participat și au demonstrat abilități de trăgători jurnaliști
acreditați în cadrul Ministerului de resort.
În baza punctajelor finale obținute au fost alcătuite următoarele clasamente:
Topul Jurnaliștilor
Fete:
LOCUL I: Ramona Alexăndrescu, Radio
România Actualități (42 pct.);
LOCUL II: Raluca Ciobanu, Digi 24 (40 pct.);
LOCUL III: Vali Cupă, TVRInfo.ro (35 pct.).
Băieți:
LOCUL I: Dragoș Stoica, TVR (46 pct.);
LOCUL II: Constantin Pogonaru, Digi 24 (45
pct.);
LOCUL III: Răzvan Durlan, Puterea (44 pct.).
Topul Comunicatorilor M.A.I.:
LOCUL I: Alexandru Nicolae, D.G.P.M.B. (48
pct.)
LOCUL II : Andra Chesaru, D.I.R.P. (47 pct.) și
Florin Hulea, I.G.P.R. (47 pct.);
LOCUL III: Mircea Preda, D.I.R.P. (46 pct.) și
Sorin Anghel, Revista „Poliția Capitalei” (46
pct.).
Mențiuni:
Petrișor Cană, Evenimentul Zilei (43 pct.);
Mihai Ozumschi, Agerpres (43 pct.);
Sorin Voinea, RomâniaPress (41 pct.);
Paul Marinică, TVR (40 pct.);
Cristian Ciobanu, R.R. Actualități (40 pct.);
Eduard Pascu, Pagina I (39 pct.);
Cristea Răzvan, Chronos Trade (36 pct.);
Elena Dumitrache, Lumea Justiției (34 pct.);
Cristian Ionescu, Jurnalul Național (30 pct.).

Mircea Dușa, ministrul Administrației și Internelor
Concurenții au fost premiați în
prezența domnului Mircea Dușa,
ministrul Administrației și Internelor.
La eveniment au mai participat
secretarul de stat, șef al
Departamentului Ordine și Siguranța
Publică, chestor principal de poliție
Ioan-Nicolae Căbulea, secretarul de
stat pentru Relația cu Parlamentul și
Guvernul, Bogdan Tohăneanu, șeful
Poliției Române, chestor principal de
poliție Petre Tobă, și șeful Jandarmeriei
Române, general maior Pop Gavrilă.
IPA – Secția Română a fost reprezentată de către secretarul general, dr. Ion Mircea
Gherghiță, care a asigurat și premierea unor participanți. Din partea Regiunii VI București,
la eveniment a luat parte președintele acesteia, chestorul de poliție Vasile Popa.
Ediţia din acest an a “Cupei Presei la Tir” a fost organizată de către Direcţia Informare şi
Relaţii Publice, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române şi Inspectoratul General al
Poliţiei Române, cu sprijinul următorilor parteneri:
• Asociaţia Internaţională a Poliţiştilor – Secția Română (IPA),
• IPA Regiunea VI București (IPA),
• Discovery România,
• Corpul Național al Polițiștilor (CNP).
Dr. Ion Mircea Gherghiță
Secretar General IPA Secția Română

PESCUIT PE BALTA NUCETU I
Autostrada Soarelui în zori. Feţe cunoscute, prietenoase ne întâmpină la locul de întâlnire.
Glume şi încurajări colegiale. Ziua se anunţă caldă pentru acest început de toamnă.
Coborâm cu maşinile până în buza lacului Nucetu 1, unde suntem întâmpinaţi cu
ospitalitate de primarul comunei Dor-Mărunt, Ion Iacomi. Ascultăm indicaţiile inginerului
piscicol şi regulile de concurs. Cu înfrigurarea unor pescari concurenţi pornim cu rucsacii
şi husele de pescuit să ne găsim standurile.
Dimineaţa ne îmbrăţişează în frumuseţea ei, soarele ridicându-se din mal ca o cupa mare de
nectar. Momim locul, aruncăm undiţele şi lansetele şi aşteptăm. E aşteptarea care îţi aduce
pacea interioară. Un plaure pluteşte de la un capăt la celălalt al lacului. Ascultăm în dreapta
şi stânga, doar-doar unul dintre noi să dea semnalul că e primul norocos. Adâncul lacului se
zbuciumă aducând la suprafaţă prima captură. Doamna Mihaela prinde cu fermitate lanseta
şi la vederea peştelui prins i se luminează chipul. Carasul de aproape jumătate de kilogram
înnoată acum în juvelnic. Soarele s-a ridicat binişor pe cer şi a început spectacolul. Peştii
dolofani se aruncă şi bat cu cozile în luciul apei, îndârjindu-ne mai mult. „Baltă să fie, că
peşte este”. Deodată în dreapta mea se aude un stigăt de surpriză şi bucurie. L-a înţepat şi
acum îl aduce la mal. Sărim în ajutorul colegului nostru, Titus. Ne mândrim alături de el şi
ne lăsăm şi noi fotografiaţi, cântărind în braţe frumuseţea asta a bălţii: un crap buzat de 4,
760 kg. La vreo 20 de metri mai în aval, Dobra, un pescar cu experienţă nu se lasă mai
prejos şi prinde un alt crap de 3,830 kg. Sică şi Cătălin, parcă s-au vorbit, în juvelnice lor
atârnă câte un crăpcean de 840 grame.
Festivitatea de premiere ne aduce alături, bucurându-ne de această zi minunată. Îmbrăcăm
tricourile și șepcile oferite de sponsorii ”Duna Guard” și ”Bograve”. Câștigătorii sunt
recompensați cu diplome și premii oferite cu generozitate de IPA Regiunea 4 Pol Cap, cu
sprijinul firmei de telefonie Vodafone.

Clasamentul final a arătat astfel:
LOCUL I: Titus Munteanu-Secţia 1 Poliţie
LOCUL II: Dobra Ilie-pensionar-membru IPA
LOCUL III: Sică Liviu-Serviciul de Ordine Publică
Iosifescu Cătălin- pensionar-membru IPA
MENŢIUNE: Vrabie Mihaela-Serviciul Cazier
Partida de pescuit îşi trăieşte finalul apoteotic, fumul şi aromele ne ademenesc în jurul
grătarului pe care sfărăie peştele prins. Glumele pescăreşti şi zâmbetele ne amintesc că
avem în comun dragostea pentru pescuit şi prietenia.
”Servo per amikeco!”
Aura Daniela Hurmuz
Secretar Regiunea IV Pol Cap București

CEI MAI BUNI ÎN CROAȚIA
LOCUL I LA FOTBAL PENTRU IPA REGIUNEA 1 BUCUREȘTI
4 octombrie. Echipa de fotbal ”Victoria București”, ocupanta locului I la competiția anuală
de la Porec, Croația, vizitează sediul IPA Secția Română. Cu acest prilej, sportivii au
prezentat trofeul obținut și au fost felicitați de către președintele Asociației, dl. prof. univ.
dr. Costică Voicu. Acesta le-a înmânat diplome individuale și le-a urat să continue pe calea
performanței. La eveniment au fost prezenți și ceilalți membri ai Comitetului Executiv
Național.
Drumul spre victorie
Echipa Victoria București în vizită la sediul IPA Secția Națională
20-23 septembrie. Regiunea 1 București ia parte la cea de-a XII-a ediție a Turneului de
fotbal ”Cupa Alpe Adria”, organizat de IPA Istria (Croația) în colaborare cu IPA Dolomiti
(Italia). Competiția, ce s-a desfășurat în localitatea croată Porec, a atras 40 de echipe din 11
țări europene (România, Italia, Germania, Polonia, Cehia, Croația, Serbia, Slovacia, Slovenia,
Ucraina, Ungaria). Turneul a fost organizat pe două categorii, sub 35 de ani și peste 35 de
ani, din această ultimă categorie făcând parte și echipa ”Victoria București”. În finală a ajuns
și echipa de fotbal a IPA Jandarmeria Cluj, care a înscris un sigur gol față de cele trei ale
bucureștenilor.
Potrivit regulamentului competiției, câștigătorii de la categoria peste 35 de ani sunt înscriși
automat în semifinale împreună cu grupul de vârstă sub 35 de ani. Echipa Regiunii 1
București s-a impus și la această categorie, într-o finală pe care a disputat-o cu IPA Sector 5
și pe care a învins-o cu scorul de 2-0.
Este pentru prima dată în istoria competiției de la Porec când aceeași echipă câștigă
trofeele la ambele categorii de vârstă. O premieră este și faptul că în cei 11 ani de
desfășurare ai Turneului de fotbal ”Cupa Alpe Adria”, acesta nu a fost câștigat niciodată de o
echipă din România. Tot Regiunea 1 București și-a adjudecat și trofeul pentru cel mai bun
portar.

În 2012, la campionatul de la Porec s-au înscris 14 echipe din țara noastră: IPA Sector 5,
IPA Caraș Severin, IPA Argeș, IPA Mureș 2, IPA Regiunea 17 București, IPA Regiunea 1
Bihor, IPA Sălaj, IPA Teleorman – ”DINAMO ALEXANDRIA”, IPA Timiș, IPA Pol Front
Timișoara 1, IPA Pol Front Timișoara 2, IPA Jandarmeria Cluj, IPA Sibiu – ”MEDENSIS” și
IPA Regiunea 1 București – ”VICTORIA BUCUREȘTI”.
Succesul obținut de echipa de fotbal ”Victoria București” a avut largi ecouri în massmedia,
reușita sa fiind subiect de presă al revistei ”Pentru Patrie” a Ministrului
Administrației și Internelor, cât și pentru Evenimentul Zilei, Realitatea TV sau Radio Zu,
care a transmis ascultătorilor știrea cu titlul ”În sfârșit românii, cei mai buni din lume la
fotbal între polițiști!”.
Luigi Dincă
Președinte Regiunea 1 București

REGIUNEA 1 ALBA SUSȚINE MIȘCAREA,
CINCI LUNI DE FOTBAL LA CAMPIONATUL
”LIGA POLIȚIȘTILOR”
Polițiștii din Alba și-a disputat supremația la fotbal în cea de-a V-a ediție a competiției
organizate de Regiunea 1 Alba, în parteneriat cu Organizația Teritorială a Corpului
Național al Polițiștilor Alba, Asociația Apulum Pol și Asociația Sportivă Dinamo Alba.
Campionatului de minifotbal ”Liga Polițiștilor” s-a desfășurat în perioada iunienoiembrie
2012, turul competiției având loc în lunile iunie și iulie, iar returul în
septembrie, octombrie și noiembrie.
În concurs s-au înscris nouă echipe, formate din membri cotizați ai entităților
organizatoare. Loturile au fost compuse din 15 jucători, partidele desfășurându-se într-o
componență de 5+1. Meciurile au avut loc în zilele de miercuri și vineri, la Baza Sportivă
”Nichi Ardeal Construct”, din municipiul Sebeș, Parcul Arini.
La finalul celor cinci luni de campionat, titlul a fost adjudecat de echipa Poli Aiud.
Locurile II și III au fost ocupare de Saturn Pol Cugir și de echipa Blue Eyes.
Câștigătorii trofeului la Campionatul ”Liga Polițiștilor”

Clasamentul final a arătat în felul următor:
LOCUL I – Poli Aiud
LOCUL II – Saturn Pol Cugir
LOCUL III – Blue Eyes
LOCUL IV – Apuseni Pol
LOCUL V – Inter City
LOCUL VI – Sport Plus
LOCUL VII – Frauda
LOCUL VIII – Poliția Sebeș
LOCUL IX – Poliția Alba Iulia
Festivitatea de premiere a avut loc în data de 6 noiembrie, toate echipele primind cupe,
diplome, medalii și mingii de fotbal. Cel mai bun jucător al campionatului a fost desemnat
Adrian Popa, de la Serviciul de Investigare a Fraudelor. Golgeterii competiției au fost
Mihai Mocan, de la Apuseni Pol și Andrei Sîrbu, de la Poli Aiud. Adrian Sava, de la echipa
Blue Eyes, a câștigat titlul de cel mai bun portar.
Sorin Silviu Finta
Președinte Regiunea 1 Alba

MINIFOTBAL ȘI TENIS DE CÂMP,
IPA ALBA – REGIUNEA 2,
IUBITOARE DE ACTIVITĂȚI SPORTIVE
Competițiile sportive au fost la ele acasă în județul Alba, acolo unde pe 3 noiembrie, la
Sebeș, a avut loc un turneu de minifotbal și tenis de câmp. Inițiatorii acestei manifestări au
fost membri IPA de la Regiunea 2 Alba. Cupa la minifotbal a fost câștigată de Regiunea 17
București, locurile II și III fiind adjudecate de către Regiunile 2 Sibiu și 1 Brăila. Golgeterul
competiției a fost Dan Dedu – Regiunea 17 București, cu zece goluri înscrise.
Clasamentul final la minifotbal:
1. Regiunea 17 Bucureşti
2. Regiunea 2 Sibiu
3. Regiunea 1 Brăila
4. Regiunea 4 Arad
5. Regiunea 2 Alba
6. Regiunea 3 Cluj
7. I.J.J. Alba
La tenis de câmp, prima poziție a fost adjudecată tot de un membru al Regiunii 17
București, Dorel Ștefan. Lui i-au urmat Nicolae Toader și Marius Ștefan, ambii de la Alba
2.
Clasament final la tenis de câmp:
1. Dorel Ştefan – Regiunea 17 Bucureşti
2. Nicolae Toader – Regiunea 2 Alba
3. Marius Ştefan – Regiunea 2 Alba
4. Daniel Moga – Regiunea 2 Alba
Ștefan Duru
Secretar Regiunea 2 Alba

CUPA 13 SEPTEMBRIE
MINIFOTBAL ÎN CINSTEA ZILEI POMPIERILOR DIN ROMÂNIA
Două zile de fotbal pentru a celebra Ziua Pompierilor din România. Aceasta a fost deviza
”Cupei 13 Septembrie la minifotbal”, desfășurată pe terenul din incinta Detașamentului de
Pompieri Bradu, din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Argeș ”Cpt. Puică
Nicolae”. Astfel, între 11 și 12 septembrie, reprezentanți ai ISU Argeș, ai Școlii Militare de
Maiștri și Subofițeri ”Basarab I”, ai Inspectoratului de Jandarmi Argeș, ai Penitenciarului
Spital Colibați și ai Poliției Locale Pitești s-au întrecut pentru marele trofeu. Câștigătoare a
fost echipa Inspectoratului pentru Situații de Urgență ”Cpt. Puică Nicolae”.
Competiția a fost organizată de către IPA Regiunea 2 Argeș, al cărui președinte este dl.
Vasile Casapu, și de către Asociația Sportivă a Pompierilor din România – Sucursala Argeș,
condusă de dl. Constantin Deaconu. Cei doi președinți au oferit câștigătorilor diplome,
plachete, cupe, medalii și tricouri.
Sursă fotă: Curierul Zilei
În cadrul ”Cupei 13 Septembrie la minifotbal” au mai fost acordate distincții și pentru
golgeterul competiției – Nicușor Prunescu (ISU Argeș), pentru cel mai bun portar – Andi
Enache (Inspectoratul de Jandarmi Județean Argeș), dar și pentru cel mai bun jucător al
turneului – Daniel Nicoliță (Școala Militară de Maiștri și Subofițeri ”Basarab I”).
Evenimentul piteștean a fost larg mediatizat în presa locală.

Sursă fotă: www.press24.com
Clasament final:
LOCUL I – Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Cpt. Puică Nicolae” Argeş;
LOCUL II – Şcoala Militară de Maiştri şi Subofiţeri „Basarab I” Piteşti;
LOCUL III – Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Argeş;
LOCUL IV – Penitenciarul Spital Colibaşi;
LOCUL V – Poliţia Locală Piteşti
Dr. Ion Mircea Gherghiță
Secretar General IPA Secția Română

REGIUNEA 1 IALOMIȚA
POLIȚIA URZICENI, CAMPIOANĂ LA
”CUPA PRIETENIEI LA FOTBAL”
Pe 6 octombrie, polițiști ialomițeni, membri ai Asociației Internaționale a Polițiștilor, au
renunțat la uniforme în favoarea jambierelor și a crampoanelor și s-au înscris la minicampionatul
”Cupa prieteniei la fotbal”.
Cinci echipe din județ au luat parte la concurs: Poliția Slobozia, Poliția Urziceni, Poliția
Țăndărei, Postul de Poliție Grivița și o echipă formată din gardieni de la Penitenciarul
Slobozia. Mini-campionatul s-a desfășurat în stațiunea Amara.
Echipa care a trimis cele mai multe goluri în poartă și a
reușit să câștige marele trofeu a fost cea din Urziceni.
Locurile II şi III au fost ocupate de poliţiştii din Griviţa şi
Ţăndărei.
Clasament final:
LOCUL I – Poliția Municipiului Urziceni
LOCUIL II – Secția de Poliție Grivița
LOCUL III – Poliția Orașului Țăndărei
LOCUL IV – Poliția Municipiului Slobozia
LOCUL V – Penitenciarul Slobozia
Sebastian Savu
Președinte Regiunea 1 Ialomița

CULTURIST DE PERFORMANȚĂ
GEORGE PREDA, PROFIL DE ÎNVINGĂTOR
În vârstă de 48 de ani, George Preda se poate lăuda cu multe realizări pe linie profesională,
dar mai ales pe linie sportivă. De fapt pasiunea sa pentru sport este cea care l-a adus unde
este astăzi: polițist, instructor, profesor de educație fizică, antrenor de culturism (categoria
a II-a) și maseur.
Cei 25 de ani de sport își spun cuvântul, George Preda fiind tot timpul într-o formă de
concurs de zile mari. Între 1987 și 2012, a participat la numeroase demonstrații sportive,
ediții de calificare, finale ale Campionatelor Naționale și ediții ale Cupei României.
George Preda la unul dintre concursurile la care a participat și a câștigat titlul de campion
Devotamentul pentru sport și disciplina și-au spus cuvântul, Preda clasându-se pe primele
poziții ale podiumului la multe dintre competițiile la care a luat parte.

Sportivul și-a trecute în palmares cinci titluri de
campion la concursuri din București, Călărași, Cluj,
Mediaș și la Competiția Masters - Veterani, trei de
vicecampion, la întrecerile de culturism de la Tg.
Mureș, Bistrița Năsăud și Slobozia, și trei medalii de
bronz, la finalele de la Reghin, Cluj și Brașov.
George Preda a trasmis pasiunea sa pentru sport și
fiului său, Răzvan. În vârstă de 20 de ani, acesta este
triplu campion național la arte marțiale, stilul Budokai.
George Preda are o galerie impresionantă
de trofee
În prezent, George Preda este membru al Regiunii 1 București și antrenor la Institutul de
Studii pentru Ordine Publică (ISOP). De formație psihopedagog, Preda studiază acum
pentru a obține și o diplomă de master, bineînțeles tot în sport, prima sa mare iubire.
Drd. Diana Mihailă

DIN DRAGOSTE PENTRU APĂ
ION ŢURCAN, UN SPORTIV DE EXCEPȚIE
Originar din București, Ion Țurcan (49 ani) și-a petrecut tinerețea practicând sport la
Clubul Dinamo, la secțiile de înot și polo pe apă. În 2005 devine membru al Asociației
Internaționale a Polițiștilor, activând la Regiunea 2 Galați.
Palmares de învingător
Palmaresul său vorbește foarte bine despre calitățile sale de sportiv. În 2006, Țurcan a
participat la concursul de înot al Ministerului de Interne, unde a obținut două medalii, una
de aur și una de argint. Un an mai târziu se înscrie în competiția de la Reșița, susținută de
Ministerul de resort, unde câștigă locul I la 100 metri bras. În 2008, Ion Țurcan mai
adaugă în vitrina cu trofee alte șase medalii: aur și argint la Campionatul de înot al
Ministerului de Interne, aur la stilul liber și la ștafetă, argint la stilul fluture și bronz la
înot pe spate la Campionatul Național de înot.
În perioada 2009-2012, membrul IPA a ocupat poziții fruntașe la toate competițiile la care
a luat parte. Anul acesta, Ion Țurcan a beneficiat de sprijinul Asociației Internaționale a
Polițiștilor – Secția Română, care a susținut financiar participarea sa la Campionatul
Național de înot Masters, unde a câștigat locul II la proba spate și locul IV la stilul liber.
Prof. univ. dr. Costică Voicu
Președinte IPA Secția Română

RECORD PERSONAL
DAN GÂRLEANU, MEMBRU AL REGIUNII 1 BACĂU, A STRĂBĂTUT
ÎN FUGĂ CREASTA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ
ÎN MAI PUȚIN DE 24 DE ORE
Agentul principal de poliție Dan Gârleanu (30 ani), membru al Regiunii 1 Bacău, este
pasionat de tot ce înseamnă activități în aer liber. De aceea, anul acesta el și-a propus să
îmblânzească munții și a decis să străbată în alergare creasta Făgărașului în mai puțin de
24 de ore. Lungimea traseului: 82,5 km. A luat startul pe data de 25 august. Conform
datelor GPS, a parcurs traseul în 21 de ore, 17 minute și 47 de secunde, ceea ce înseamnă
că a avut o viteză medie de aproape 5 km/h.
Iubitor de munte și drumeții, Dan Gârleanu a vrut să arate tuturor că o pasiune se poate
transforma într-o disciplină sportivă. Alergarea a făcut parte din proiectul ”Susține sub
24”, inițiat de Clubul de Ecologie și Turism ”Veniți cu noi”, unde Gârleanu este
vicepreședinte.
Acesta nu este doar un alergător de anduranță foarte bun. El este și un alpinist și un ciclist
cu rezultate apreciabile.
Curriculum Vitae
Absolvent al Școlii de Agenți de Poliție ”Vasile Lascăr” din Câmpina, promoția 2003, Dan
Gârleanu a fost repartizat la IPJ Bacău, unde lucrează și în prezent. Gârleanu este membru
al Asociației Internaționale a Polițiștilor – Regiunea 1 Bacău și vicepreședinte al Clubului
de Ecologie și Turism ”Veniți cu noi”.
În 2004 a escaladat vârful Elbrus din munții Caucaz, cel mai înalt din Europa (5.644 m) și
a participat la patru expediții montane de vară în Făgăraș, Retezat, Parâng și Leaota. În
același an a realizat șase ture alpine de iarnă în munții Piatra Craiului, Ceahlău, Rarău-
Giumalău, Bucegi, Ciucaș și Postăvaru. De asemenea a străbătut și studiat Avenul
pionierilor, Avenul fără fund, Peștera galbenă, avenele și peșterile din zona ”Lumea
pierdută” din Carpații Occidentali, dar și peștera Raței din munții Bucegi. Tot în 2004,
agentul de la IPJ Bacău a realizat o expediție ciclistică de 4 zile, în care a parcurs 650 km.
Un an mai târziu, Gârleanu a efectuat un traseul de verificare cu potențial cicloturistic pe
ruta Bicaz – Neagra – Piatra Sură – Vf. Dochia – Fârntânele – Durău.
În 2006, el pleacă în ”Turul Românie”, pe un traseu de 1.200 km, efectuat în opt zile alături
de alte șase persoane. În 2007 ia parte la expediția ”Drum spre Europa”, Mesageri ai
Comunității Bacău, unde timp de 40 de zile parcurge pe bicicletă un traseu de dificultate
mare de 4.525 km.

PORTRET DE ARTIST
ANDREI MARIAN MOGA
Născut în Beiuș, Bihor, unde a și copilărit,
Andrei Marian Moga a absolvit liceul de
Arte Plastice, apoi Universitatea de Științe
Agricole și Medicină Veterinară a Banatului
din Timișoara, secția Arhitectura Peisajului.
Totodată, Moga a urmat cursurile Facultății
de Drept și are o diplomă de master în drept
penal.
Practică pictura în ulei pe pânză ca hobby
de mai bine de 14 ani, fiind plăcut
impresionat de pictura rusească și de
suprarealism.
Anii de uncenicie și începuturile carierei
artistice
Pictura face parte din viața lui Andrei Moga
(născut pe 12.08.1985) încă din anii
copilăriei. La vârsta de 12 ani, pleacă
uncenic la o familie de artiști care, de-a
lungul unui an, îl învață tainele picturii pe
pânză și tot ce ține de culori, cromatică,
materiale și stiluri. La 13 ani are prima
expoziție personală.
În prezent, Andrei Moga este cadru militar
al ISU Banat Timișoara – Detașamentul 2,
iar în timpul liber pictează pentru a se
recreea. În viitor își dorește să facă un
master în pictură și să expună lucrări în
marile galerii de artă din țară și din
străinătate.
În perioada 21 septembrie – 4 octombrie
2012, Moga și-a prezentat lucrările într-o
expoziție organizată în Timișoara.

REPREZENTANȚI DE SEAMĂ AI FOLCLORULUI ROMÂNESC
PREMIAȚI DE IPA REGIUNEA 4 MARAMUREȘ
Din dragoste pentru folclor, Comitetul Executiv al Regiunii IPA 4 Maramureș a susținut
prin prezența sa spectacolul de muzică populară ”Moștenitorii și muguri de tezaur”.
Evenimentul a fost organizat de Ansamblul Folcloric Național Transilvania Baia Mare, al
cărei președinte, dna. Iuliana Dăncuș, este membru simpatizant IPA, și cu care Regiunea
4 Maramureș întreține relații de bună colaborare.
Maestrul Dumitru Dobrican primind diploma IPA
Nu doar Dumitru Dobircan a fost
sărbătorit pe scena Ansamblului
Transilvania Baia Mare, ci și doamna
Marioara Murărescu la împlinirea a 30
de ani de când realizează emisiunea
”Tezaur folcloric”, difuzată de
Televiziunea Română.
În cadrul spectacolului de muzică
populară au susținut recitaluri artiștii
Dumitru Fărcaş, Nicolae Furdui Iancu,
Nicolae Mureşan, Cristian Pomohaci,
Mariana Ionescu Căpitănescu şi
Gheorghe Turda.
În cadrul spectacolului a fost sărbătorit
maestrul Dumitru Dobrican, la
aniversarea a 45 de ani de carieră
artistică. În semn de apreciere pentru
efortul depus în promovarea folclorului
maramureşean în ţară şi peste hotare, dar
şi ca mulţumire pentru sprijinul acordat
în organizarea unor activităţi artistice de
către regiune, acesta a primit din partea
Asociației Internaționale a Polițiștilor o
diplomă de excelență și o statuetă.
Marioara Murărescu felicitată de IPA Maramureș
Adela Fulop
Secretar IPA Regiunea 4 Maramureș

RECENZIE
”CRIMINALITATEA CORPORATISTĂ, ÎNTRE CRIZA ECONOMICO-
FINANCIARĂ ȘI FRAUDA TRANSNAȚIONALĂ”
Cursul universitar ”Criminalitatea
Corportatistă, între criza economicofinanciară
și frauda transnațională”
reprezintă o realizare meritorie a
colectivului de autori, care introduce
cititorul în universul mai puțin cunoscut al
corporațiilor transnaționale.
Complexă și sofisticată datorită metodelor
și tehnicilor utilizate pentru fraudarea
fondurilor financiare, criminalitatea
corportatistă este abordată de autori în
manieră interdisciplinară, fiind prezentate
coordonatele pe care trebuie desfășurată
activitatea informativ-investigativă,
precum și cea de anchetă penală.
Destinat pregătirii celor angrenați în
ampla activitate de prevenire și combatere
a criminalității economico-financiare,
volumul prezentat constitutie un reper
semnificativ în literatura de specialitate,
rod al unei cercetări științifice
remarcabile.
Dr. Ion Mircea Gherghiță
Secretar General IPA Secția Română

RECENZIE
”ADEVĂRURI ÎNCĂ NESPUSE”
Volumul ”Adevăruri încă nespuse”
reprezintă o carte document, scrisă cu
talent de colegul nostru colonel în rezervă
Dorin Oaidă și publicată cu sprijinul IPA
Secția Română – Regiunea 1 Alba și al
Corpului Național al Polițiștilor – Biroul
Executiv Central și Biroul Teritorial Alba.
Înzestrat cu darul de a reconstrui și povesti,
autorul fixează în paginile acestei cărți
imaginile cutremurătoare ale
evenimentelor produse la finalul sângeros
al anului 1989, în județul Alba. La 23 de ani
de la aceste evenimente, autorul ne invită să
aducem omagiul nostru eroilor adevărați ai
Poliției Române. Tinerii polițiști au nevoie
de o asemenea carte, fixată pe coordonatele
adevărului, redat de autor cu detașarea
necesară descrierii unei secvențe dramatice
din istoria Poliției Române.
Prof. univ. dr. Costică Voicu
Președinte IPA Secția Română

RECENZIE
”PÂNDĂ NEÎNTRERUPTĂ”
În ziua de 29 noiembrie 2012, la Casa de
Cultură a Ministerului Administrației și
Internelor a avut loc lansarea romanului
”Pândă neîntreruptă” – autor prof. univ.
dr. general maior (r) Lazăr Cârjan.
Scris în memoria fostului Secretar
General al IPA Secția Română – general
locotenent (r) Iulian Medrea, romanul
înfățișează biografia unui simbol al
Poliție Române și al Asociației
Internaționale a Polițiștilor.
În cadrul acestei manifestări au
prezentat opinii și aprecieri laudative la
adresa autorului, precum și a eroului
romanului, scriitorul Nicolae Breban,
prof. univ. dr. Vladimir Alexandrescu,
prof. univ. dr. Costică Voicu – președinte
al IPA Secția Română.
În numele tuturor membrilor IPA Secția
Română în felicităm pe autor pentru
această remarcabilă realizare literară,
aducând totodată un pios omagiu celui
care a fost Iulian Medrea.
In memoriam
General – locotenent dr. ing. IULIAN MEDREA,
fost Secretar General al IPA Secția Română
21 iunie 1936 – 10 aprilie 2012
Drd. Diana Mihailă

IN MEMORIAM
Priviți, el este ce nu mai este
Cel care, pentru noi, va deveni poveste,
Dar pentru toți, în viața cea reală, a existat
Ca brav român și ca demn bărbat.
Iar dacă unii din cei ce-i supraviețuiesc
Încearcă azi, postum, orice să facă,
Eu, unul, da capo îndrăznesc
Să le propun: ”Remembre Nea Iulică!”
Mosie Bădilă

SUSȚINĂTORII LECTURII
IPA REGIUNEA 1 BUCUREȘTI,
PREMIATĂ LA SALONUL DE CARTE AL M.A.I.
Regiunea 1 București a luat parte la cea de-a
XVI-a ediție a ”Salonului de carte juridică,
civică, polițistă și administrativă al M.A.I.”.
Manifestarea a fost găzduită de Centrul
Cultural al Ministerului Administrației și
Internelor în perioada 7-10 noiembrie.
Alături de alte 15 edituri din țără, Regiunea 1
București a expus 20 de titluri. Invitat special
al acestei ediții a fost dl. general dr. Emil
Străinu, membru IPA, premiat de organizatori
cu trofeul salonului de carte. Operele sale au
ca subiect teoriile și cercetările
neconvenționale.
În cadrul aceluiași eveniment, Regiunea 1
București a expus și cupele câștigate la
Turneul de fotbal ”Cupa Alpe Adria” –
organizat de IPA Istria, Croația și IPA Dolomiti,
Italia – și cea de la ”Cupa Prieteniei” de la
Govora – competiție susținută de Regiunea 11
București.
Standul IPA Regiunea 1 București a fost vizitat și de reprezentanți ai Ministerului
Administrației și Internelor, care au oferit o diplomă de excelență pentru contribuția adusă
la organizarea acestui eveniment.
Luigi Dincă
Președinte Regiunea 1 București

DETECTIVII EUROPENI, ÎN MISIUNE LA BUCUREȘTI
Detectivi din Europa s-au întâlnit în
luna decembrie la București. Misiunea
lor, deși nu a fost una secretă, a fost
extrem de importantă: participarea la
cel de-al XVIII-lea Congres al Federației
Internaționale a Asociațiilor de
Detectivi Particulari. Manifestarea, un
preambul pentru congresul mondial
din 2013 ce va fi organizat la Londra cu
ocazia împlinirii a 100 de ani de la
înființarea Asociației Investigatorilor
Britanici, a reunit participanți din
peste 20 de țări europene - criminaliști,
experți, profesori universitari și
oameni de știință.
Derulat între 6 și 9 decembrie, la
hotelul JW Marriott, Congresul a
cuprins numeroase sesiuni de discuții
pe teme precum frauda, etica
profesională sau legislația.
Evenimentul a fost organizat de
Asociația Națională a Detectivilor din
România (ANDR), membră a Federației
Internaționale a Asociațiilor de
Detectivi Particulari (în germană
Kommission der Internationale
Detektiv-Verbande - IKD).
Invitați de onoare au fost dl. Ion Iliescu, fost președinte al României, dl. Teodor Meleșcanu,
directorul Serviciului de Informații Externe și dl. Sorin Oprescu, primarul Capitalei. În
cadrul congresului au mai avut expuneri vorbitori din Anglia, Germania, Turcia, Ucraina,
Spania, Pakistan.
IPA Secția Română a fost reprezentată la Congresul Detectivilor de către președintele său,
dl. prof. univ. dr. Costică Voicu, care de altfel a și a fost coordonatorul uneia dintre sesiunile
de discuții.
În plină criză economică, principala preocupare a celor prezenți la Congres a fost
prevenirea și stoparea fraudelor, creșterea gradului de siguranță a comunicațiilor, dar și
dezvoltarea de practici corecte și participarea activă la viața economică a societății.
Totodată au mai fost avute în vedere reconversia profesională a persoanelor care se retrag
din activitatea instituțiilor de autoritate ale statului, servicii speciale și armată, precum și
crearea și dezvoltarea de noi locuri de muncă pentru tinerii absolvenți de drept, psihologie
sau studii tehnice.

Cum puteți deveni detectivi
Pentru a primi licența de detectiv particular trebuie să aveți minimum studii medii, să
absolviți școala postliceală (înființată de ANDR) de doi ani și apoi un stagiu de cel puțin trei
ani într-o agenție de profil. Persoanele cu studii superioare trebuie să urmeze cursuri de
specializare și să aibă o experiență practică de minim trei ani. În cazul celor care provin din
domeniul apărării, al serviciilor speciale, al poliției sau jandarmeriei, este obligatoriu să ia
parte la cursuri specifice detectivilor particulari.
Investigarea fraudelor bancare, a celor din asigurări sau dispariția de persoane sunt doar
câteva dintre spețele curente din această profesie. Astăzi, sectorul afacerilor, băncile,
societățile comerciale nu își mai concep activitate fără existența unui departament
antifraudă.
Despre Federația Internațională a Asociațiilor de Detectivi
Particulari (în germană Kommission der Internationale Detektiv-Verbande
- IKD):
Federația Internațională a Asociațiilor de Detectivi Particulari (IKD) a fost fondată în anul
1964 la Viena, având la bază trei entități: Asociația Detectivilor din Austria (înființată în
1959), Asociația Detectivilor din Germania (înființată în 1955) și Asociația Detectivilor din
Elveția (înființată în 1956). În prezent, Federația include 27 de Asociații, dintre care 25
sunt constituite în Europa. Cu sediul central la Viena, ea este condusă de către englezul
Tony Imossi (Secretar General), austriacul Georg Hirtl (Vicesecretar General) și de
elvețianul Markus Wegst (Trezorier).
Federația Internațională a Asociației de Detectivi Particulari are în componență comisiile:
Comisia de etică, Comisia de standarde profesionale și Comisia de organizare și dezvoltare.
Pentru a deveni membru este nevoie de depunerea unei solicitări, dar și de un stagiu de
minim un an pentru analiza activității și întrunirea votului Asociațiilor deja membre. De
asemenea, entitatea care solicită calitatea de membru trebuie să aibă o formă de
organizare, un cod etic și să respecte modul de acces în profesie impus de standardele IKD.
Federația Internațională a Asociației de Detectivi Particulari s-a născut din ideea unificării
standardelor și practicilor profesionale, dar și din dorința de a crea o rețea de lucru globală,
bazată pe căi de comunicare globale.
IKD se axează pe menținerea standarde profesionale și pe implementarea a unor practici
corecte în munca investigatorilor privați. Prin Convenția de la Zaragosa, din 2007, s-au
stabilit norme comune de etică la nivelul tuturor asociațiilor membre, cât și condițiile ce
trebuie îndeplinite de persoanele ce acced la această profesie.
Despre Asociația Națională a Detectivilor din România (ANDR):
Fondată în anul 2000, la inițiativa mai multor juriști, profesori universitari,
polițiști și experți criminaliști, Asociația Națională a Detectivilor din România
(ANDR) se implică activ în dezvoltarea cadrului de pregătire profesională, cât și
în reglementarea cadrului legal necesar exercitării profesiei (legea 329/2003).
Printre realizările cu care Asociația se poate lăuda se numără Școala Postliceală
de Detectivi Particulari. Mai multe detalii puteți găsi accesând
http://www.adetro.eu/index.php/scolarizare-cursuri.

NOSTALGIE...
15 ani de activitate în slujba prietenilor ar putea fi considerați de unii o perioadă normală,
de alții poate prea lungă...Cei din apropierea mea spuneau că se mai putea merge înainte.
Eu cred că a fost de ajuns! Fizic există o limită și să nu mai vorbim de așa-zisa “uzură
morală”. Este normal să ai simțul realității și să te retragi.
Anul acesta m-a marcat foarte mult moartea prietenului meu Iulică Medrea. Un om cu care
discutam orice problemă și ne sfătuiam reciproc, este adevărat, în ultimii 4-5 ani mai mult
în legătură cu sănătatea. Ne înțelesesem să ne retragem împreună în 2012. Numai că el
trebuia să o facă mai devreme, pentru a mai fi în viață și acum.
Colegii mei din Comitetul Executiv al IPA Regiunea 4 București-Polcap știu că în toți acești
ani am încercat să fiu aproape de politiști, să îi ajut pe cât posibil pe ei și pe familiile lor.
Sunt convins că n-am reușit decât într-o mică măsură și acest lucru este un mare regret
pentru mine, întrucât cunosc greutățile care îi apasă atât profesional, dar și în viața lor
particulară. Pe de altă parte, însumând toate acțiunile întreprinse în întreaga perioadă în
favoarea polițiștilor, îmi oferă mie amintiri dintre cele mai plăcute la care mă gândesc cu
nostalgie.
Sigur, rămânând cu o astfel de preocupare, după pensionare cred că mi-am prelungit viața
și aici devin din nou nostalgic când mă gândesc la foști colegi și prieteni care s-au dus. Unii
mult prea devreme, așa cum a fost Vasile Luican, Emil Secu, Ion Dobre și mulți alții. Același
sentiment omenesc încerc și atunci când merg la Asociația Pensionarilor M.A.I. (de regulă la
6 luni), când mi se spune că a mai disparut cineva din rândul nostru.
Viorel Croitoru decorat de IPA Secția Română
Revenind la colegii mei din conducerea
Regiunii, trebuie să spun că îmi vor lipsi
mult timp vorbele calme și sigure, dar
calde și sincere ale dnei Elena Scutaru. O
femeie de o probitate profesională
deosebită, serioasă și plină de respect
cum rar am avut ocazia să văd de-a lungul
vieții mele. Zâmbetul de un optimism
molipsitor, tenacitatea, dar și ideile bune
ale dnei Aura Hurmuz îmi vor lipsi tot
atât de mult. Cu dl. Alexandru Tătar
(“nea” Sandu) și cu cele două doamne am
făcut o adevărată echipă, cu care am
reușit marile acțiuni realizate: marcarea
an de an a Zilei Poliției, a Zilei femeii și
copilului, a sărbătorile de iarnă,
simpozione sau spectacole, vizite la
muzee ori acțiuni de pescuit sportiv.

Viorel Croitoru decorat de IPA Secția Română
În calitatea mea de președinte al celei mai
mari Regiuni IPA din țară, îmi exprim cu
sinceritate mulțumirile mele pentru
sprijinul acordat permanent de către
Comitetul Executiv Național, dar în mod
deosebit dlui prof. univ. dr. Costică Voicu,
președintele IPA Secția Română, pe care îl
consider un prieten adevărat, dlui trezorier
național ec. dr. Florian Safta și dlui secretar
general dr. Ion Mircea Gherghiță.
Pe toți îi prețuiesc și le port o respectuoasă amintire. Aceleași sincere sentimente de respect
și prețuire am și pentru doamnele Dragomir, Tănasă și Savu și pentru ceilalți lucrători din
staff-ul tehnic la care, întotdeauna am găsit solicitudine și promptitudine în rezolvarea
problemelor curente vizând situația membrilor IPA din regiunea condusă de mine.
Rămân în marea familie IPA, dar regret că mă despart de niște oameni minunați cu care am
lucrat un deceniu și jumătate. Îmi vor lipsi foarte mult întâlnirile de la Conferințele și
Congresele Naționale ale IPA, manifestări pe care le așteptam cu nerăbdare, unde legam noi
prietenii și mă simțeam extrem de bine și împlinit. Cuvintele realiste și sincere ale
Președintelui mi-au făcut întotdeauna bine și au însemnat pentru mine un imbold, o
încurajare pentru o muncă susținută în continuare.
Vă rog să mă credeți că spun aceste lucruri cu sinceritate. În fond nu mai am nevoie de
nimic pentru a spune că “perii” pe cineva. Așa gândesc și mă bucur că rămân cu astfel de
amintiri despre oameni adevărați cu care am lucrat o perioadă importantă de timp.
Aș vrea să întorc anii înapoi, dar nu se mai poate! De aceea, omului îi este dat să fie
nostalgic permanent la o anumită vârstă. Amintirile frumoase îl fac să trăiască mai mult, să
fie mai bun și să iubească oamenii așa cum sunt ei, cu bune și cu rele….
Viorel Croitoru
Președinte fondator al IPA Regiunea 4 București-Polcap

DISPOZIŢIA BIROULUI EXECUTIV PERMANENT
Nr. 1592 din 26 noiembrie 2012
BIROUL EXECUTIV PERMANENT format din prof. univ. dr. COSTICĂ VOICU, președintele
Comitetului Executiv Național și dr. ec. FLORIAN SAFTA, trezorier național, din cadrul
ASOCIAȚIEI INTERNAȚIONALE A POLIȚIȘTILOR SECȚIA ROMANĂ, având în vedere faptul
că sigla I.P.A. Secția Română este protejată la copiere conform Certificatului de înregistrare
a mărcii nr. 116825 emis de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci la data de 31.03.2011,
iar potrivit art. 36 alin. (1) din legea 84/1998 cu modificările și completările ulterioare
,,Înregistrarea mărcii conferă titularului său un drept exclusiv asupra mărcii”, în baza
prevederilor art. 24 din O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, cu modificările și
completările ulterioare și ale art. 17 din Statutul Asociației Internaționale a Polițiștilor
Secția Română,
DISPUNE
1. Prezenta Dispoziţie are drept scop prevenirea faptelor de folosire fără drept a siglei şi
denumirii I.P.A. de către diverse persoane fizice sau juridice în calitatea lor de utilizatori,
producători sau distribuitori de asemenea însemne, prin încălcarea dispoziţiilor prevăzute
de art. 36 și art. 90 din Legea 84/1998 cu modificările și completările ulterioare privind
mărcile şi indicaţiile geografice.
2. Dreptul de a folosi sigla şi/sau denumirea I.P.A. îl au numai Regiunile şi membri I.P.A.
Secţia Română.
3. Denumirile ce pot fi folosite în cadrul unei Regiuni sunt:
a. Asociaţia Internaţională a Poliţiştilor Secţia Română Regiunea _________;
b. I.P.A. Secţia Română Regiunea _________.
4. Sigla I.P.A. ce poate fi folosită de către Regiuni şi membri ei trebuie să respecte forma şi
culorile originale, aşa cum se află modelul postat pe site-ul www.iparomania.ro.
5. Utilizarea denumirii şi/sau siglei I.P.A. fără acordul prealabil al I.P.A. Secţia Română şi
fără respectarea modelului de contract stabilit, constituie conform art. 90 din Legea nr.
84 din 15 aprilie 1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice republicată, infracţiune
ce se pedepseşte conform prevederilor legale, caz în care persoanele în culp` vor putea fi
obligate si la plata de daune-interese către I.P.A. Secţia Română.
6. În cazul în care Regiunea are cunoștiință despre existenţa unor persoane juridice care
produc sau comercializează sigla şi/sau denumirea I.P.A., aceasta are obligaţia de
înştiinţa de îndată, în scris, I.P.A. Secţia Română, comunicând datele de identificare ale
societăţii în cauză.

7. În cazul în care Regiunea are cunoștiință despre existenţa unor persoane fizice care
produc sau comercializează sigla şi/sau denumirea I.P.A., aceasta are obligaţia de a le
comunica că fapta lor intră sub incidenţa Legii nr. 84 din 15 aprilie 1998 privind mărcile şi
indicaţiile geografice republicată, care prevede atât sancţiuni civile cât şi penale.
8. Începând cu 01 decembrie 2012, orice persoană juridică care doreşte producerea sau
comercializarea de articole cu însemnele şi/sau denumirea I.P.A. are obligaţia încheierii
unui contract de furnizare cu I.P.A. Secţia Română, sub sancţiunea nulităţii absolute şi
numai cu respectarea întocmai a modelului, inclusiv a culorilor siglei originale I.P.A. În
acest sens, societatea în cauză are obligaţia de a înainta către I.P.A. Secţia Română o
solicitare la care va anexa modelele de însemne I.P.A. ce urmează a fi produse şi/sau
comercializate.
9. Începând cu data prezentei decizii, orice contract încheiat la nivel regional cu
societăţile ce produc sau comercializează însemne cu denumirea şi sigla I.P.A. se declară
nul, acest drept revenind în exclusivitate I.P.A. Secţia Română.
10. După încheierea contractelor, I.P.A. Secţia Română va posta pe site societatea
autorizată a produce şi comercializa articole cu denumirea şi/sau sigla I.P.A., concomitent
cu transmiterea unui exemplar către Regiunea din zona geografică corespunzătoare.
11. Orice însemn ce conţine denumirea şi/sau sigla I.P.A. se va realiza de societatea cu
care I.P.A. Secţia Română are contract încheiat, numai pe bază de comandă scrisă lansată
de Secţia Naţională sau orice Regiune din structura sa.
12. Membri I.P.A. nu au dreptul, în nume propriu, să dea comenzi furnizorului de produse
ce poartă denumirea și sigla I.P.A.. Pentru aceasta, ei trebuie să se adreseze cu o solicitare
scrisă regiunii I.P.A. din care fac parte ori către I.P.A. Secţia Română.
13. Orice model de însemn I.P.A. aplicat pe mijloacele de transport trebuie să fie aprobat
de I.P.A. Secţia Română, să fie personalizat cu seria RO şi numărul legitimaţiei de membru
al I.P.A. Secţia Română. Orice însemn personalizat este valabil numai cu prezentarea
legitimaţiei de membru al I.P.A. Secţia Română.
14. Se interzice aplicarea pe mijloacele de transport a oricăror feluri de abţibilduri ce
conţin sigla şi /sau denumirea I.P.A., purtarea lor fiind considerată ilegală.
La prezenta Dispoziţie anexăm o copie a Certificatului de înregistrare a mărcii emis de
Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci sub nr. 116825 din 31.03.2011.
BIROUL EXECUTIV PERMANENT
PREȘEDINTE
Prof. univ. dr. COSTICĂ VOICU
TREZORIER NAȚIONAL
Dr. ec. FLORIAN SAFTA

ASOCIAȚIA INTERNAȚIONALĂ A POLIȚIȘTILOR
SECȚIA ROMÂNĂ
COLEGIUL EDITORIAL:
Prof. univ. dr. COSTICĂ VOICU
Dr. ION MIRCEA GHERGHIȚĂ
Dr. Ec. FLORIAN SAFTA
INFORMAȚII UTILE
ADRESA:
Șos. Olteniței 158-160, sector 4,
București
Cod poștal 041323
CORESPONDENȚI:
Membri IPA și ai Comitetelor
Executive Regionale Secția
Română
COORDONATORI PROIECT:
DIANA MIHĂILĂ
LAURA SAVU
OVIDIU BADEA
SECRETARIAT:
TELEFOANE:
0372713840
0755098698
0213321754
FAX: 0213321754
EMAIL: secretariat@iparomania.ro
TREZORERIE:
TELEFOANE:
0372713839
0213321756
0314055694
FAX: 0314055693
EMAIL: trezorerie@iparomania.ro
Pentru mai multe informații privind activitatea
IPA Secția Română accesați site-ul
www.iparomania.ro