A XI-a Sesiune plenarÄ a Comisiei Mixte ... - Revista Teologica

More documents

Recommendations

Info

Arhid. Dr. Ioan I. Ică jr. Sâmbătă dimineaţa, 17 octombrie, Comisia a fost întâmpinată de mitropolitul Gheorghios de Paphos, dar rugăciunea de deschidere planificată a se ţine în biserica din imediata vecinătate a hotelului n-a putut avea loc aici, întrucât între hotel şi biserică s-a interpus un grup de câteva zeci de protestatari purtând pancarte cu lozinci antiecumenice („Trei căderi înfricoşătoare în istorie: a lui Adam, a lui Iuda şi a papei”, citat din Iustin Popovici; „Iubire fără Hristos nu e iubire [agape], ci amăgire [apate]”, „Să nu ne vindem Ortodoxia, fiindcă atunci ne vom pierde libertatea”). Ulterior, poliţia cipriotă a arestat chiar 4 protestatari laici şi 2 monahi de la mănăstirea Stavrovuni. Incidentul depăşit rapid era însă doar un aspect al unei situaţii tensionate care s-a aflat în fundalul dialogului din Cipru, reflexie a acutizării vechii dispute din Grecia pe tema participării Bisericilor Ortodoxe la mişcarea ecumenică. Înţelegera episodului obligă la următorul excurs: 202 Disputa din fundal – antiecumenism şi proecumenism în Biserica Greciei Atacurile unor cercuri „zelotiste” din Grecia împotriva Bisericii oficiale pe tema participării ei la dialogurile ecumenice au cunoscut un punct culminant în luna mai a anului curent, când o „sinaxă a clericilor şi monahilor din Grecia” a dat publicităţii o aşa-numită „Mărturisire de credinţă împotriva ecumenismului” 2 mână), episcopul Melkisedek de Khacidze şi protop. Prof. Gheorghios Zviadadze (Patriarhia Georgiei), mitropoliţii Gheorghios de Paphos şi dr. Vasilios de Constantia‐Famangusta (Biserica Ciprului), mitropoliţii dr. Chrysostomos de Messinia şi dr. Athanasios de Achaia (Biserica Greciei), arhiepiscopul prof. dr. Ieremias de Wroclaw şi pr. prof. Andrzej Kuzma (Biserica Poloniei), Nathan Hope (Biserica Albaniei), mitropolitul Gheorghe de Mihalovce şi Kosice şi prof. dr. Vaclav Jezek (Biserica Slovaciei). Absentă a fost doar delegaţia anunţată a Bisericii Bulgare (mitrop. Dometian de Vidin şi prof. Ivan Dimitrov). De legaţia romano‐catolică alcătuită din 28 de membri (5 cardinali, 7 arhiepiscopi, 7 episcopi şi 9 profesori) a înregistrat un număr relativ ridicat de absenţe, 8 membri (printre care cardinalii W. Keeler, Ch. Schönborn şi J.-L. Tauran sau prof. Barbara Hallesleben, Fribourg) neputând din diverse motive să participe la sesiune. Au fost prezenţi cardinalii: Walter Kasper (Vatican), Leonardo Sandri (Vatican, prefectul Congregaţiei pentru Bisericile Orientale), arhiepiscopii: Paul Sayah de Haifa (maronit), Ioannis Spiteris de Corfu (Grecia), Roland Minnerath de Dijon (Franţa), Bruno Forte de Chieti-Vasto (Italia), episcopii: Gérard Daucourt de Nanterre (Franţa), Kurt Koch de Basel (Elveţia), Florentin Crihălmeanu de Cluj-Gherla (România), Dimitrios Salachas de Carcovia (Atena, exarh apostolic pentru greco-catolicii din Grecia), monsenionrul Eleuterio Fortino (Vatican), monseniorii profesori: Piero Coda (Florenţa), Iwan Dačko (Lviv), Paul McPartland (Washington), Thomas Pott osb (Chevetogne), Charles Morerod op (Roma), Hector Vall Vilardell (Roma), Frans Bowen m.afr (Ierusalim), profesoara Theresia Hainthaler (Frankfurt) şi profesorul Roberto Morozzo della Rocca (Roma). 2 Text grec cu traducere engleză şi română pe site-ul: www.impantokratoros.gr.
A <strong>XI</strong>-a sesiune pentru dialogul între Biserica Ortodoxă şi Biserica Romano-Catolică practicat de mulţi ortodocşi: patriarhi, episcopi, clerici, monahi şi laici, care astfel s-ar fi „pus automat pe ei înşişi în afara Bisericii”. Ierarhilor şi teologilor ecumenişti le revin „responsabilităţi colective” pentru „activităţile lor condamnabile”, pentru că pun la îndoială tradiţia patristică, seamănă îndoială în mulţi credincioşi şi îi atrag în rătăcire şi dezastru spiritual. În concluzie, toţi ecumeniştii ortodocşi, indiferent de locul lor şi Biserică, ar fi „în opoziţie cu predania sfinţilor”, şi de aceea „poziţia lor trebuie condamnată şi respinsă de toţi ierarhii şi poporul ortodox”. Semnată de câteva sute (acum câteva mii) de monahi şi clerici greci – între care arhimandriţi şi stareţi de mănăstiri, dar şi preoţii profesori pensionari Gh. Metallinos şi Theodoros Zissis, vechi antiecumenişti –, „mărturisirea” a provocat un scandal de proporţii atunci când în fruntea semnatarilor au apărut şi patru mitropoliţi greci (Serafim al Kitherei, Kosma al Etoliei, Serafim al Pireului şi Ieronim al Gorthyniei – ulterior aceştia şi-au retras semnăturile). Alertat de aceste evoluţii, patriarhul ecumenic Bartolomeu a adresat arhiepiscopului Ieronim al Atenei o scrisoare în care-şi exprimă neliniştea şi cere luarea de măsuri. În scrisoare se arată că, deşi cunoştea polemicile fanatice şi necucernice ale unor cercuri zelotiste din Grecia împotriva relaţiilor şi dialogurilor ecumenice, Patriarhia Ecumenică nu le-a împiedicat până acum. Dar recenta declaraţie antiecumenistă creează îngrijorare din trei motive: a) se pretinde „mărturisire de credinţă”, deşi n-are o confirmare sinodală în acest sens; b) proclamă pe toţi cei angajaţi în dialoguri ecumenice drept situaţi în afara Bisericii, deşi nu rup comuniunea cu ei şi c) e semnată şi de câţiva mitropoliţi, care la rândul lor continuă să-i pomenească pe colegii lor ecumenişti. Prin aceasta, ca şi prin tolerarea şi încurajarea şi de către alţi episcopi a unor activităţi similare, Biserica Greciei creează o problemă nu doar internă, ci la nivelul comuniunii interortodoxe. De aceea e rugată să ia cât mai repede posibil o poziţie oficială atât faţă de aşa-zisa „mărturisire”, cât şi faţă de clericii semnatari, luând în considerare „sămânţa de schismă” şi pericolul pentru unitatea Bisericii ascunse aici. Pe acest fond deja tensionat a venit pe 10 septembrie scrisoarea deschisă a profesorului de dogmatică din Tesalonic Dimitrios Tselenghidis adresată Comunităţii Sfântului Munte, ca şi tuturor întâi-stătătorilor Bisericilor Ortodoxe, în careşi exprimă neliniştile cu privire la tema reuniunii <strong>Comisiei</strong> de dialog din Cipru – primatul episcopului Romei în mileniul I – şi o evaluare teologică personală cu privire la metodologia şi conţinutul dialogului teologic ortodox–romano-catolic. În opinia dogmatistului din Tesalonic, discutarea chestiunii primatului papal în acest stadiu al dialogului e „inoportună şi prematură”; înainte de ecleziologie s-ar fi impus discutarea diferenţelor dogmatice: Filioque, infailibilitatea şi harul creat, care videază de conţinut ecleziologia şi sacramentologia romano-catolică şi prin care Biserica a încetat a mai fi o „comunitate de îndumnezeire”. Aceste diferenţe dogmatice îi plasează în afara Bisericii pe romano-catolici şi pe papă, şi atunci Actualitatea ecumenică 203
Page 1: A XI-a Sesiune plenară a Comisiei
Page 5 and 6: A XI-a sesiune pentru dialogul înt

A XI-a Sesiune plenarÄ a Comisiei Mixte ... - Revista Teologica

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

A XI-a Sesiune plenarÄ a Comisiei Mixte ... - Revista Teologica