ADEVĂRUL CREŞTIN

Apostolul Pavel a spus limpede că există două
mese (ori altare) şi două pahare, atunci când li s-a
adresat corintenilor (1 Corinteni 10. 15—22). El a
folosit, ca exemple, oamenii Vechiului Testament
(versetul 18), care, mâncând, jertfele după arderea
de tot de pe altar, erau uniţi în închinarea lor
înaintea lui Dumnezeu (Levitic 7. 6), şi, respectiv,
Neamurile care jertfeau şi erau în părtăşie cu dracii
(versetul 20).
Altarul era un loc al pârtăşiei unde, în Vechiul
Testament, se avea părtăşie cu Dumnezeu prin
jertfă. Păgânii tot aşa căutau părtăşie cu întunericul.
Dar există numai un singur adevărat Pahar
Binecuvântat
(versetul 16) şi o adevărată Pâine (versetul 17) :
Domnul Isus Hristos ! Satan totdeauna încearcă să
falsifice acest adevăr, să construiască un altar fals, o
cale falsă pentru a ajunge în părtăşie cu Dumnezeu.
Altarul Vechiului Testament şi Masa Domnului din
Noul Testament reprezintă în acelaşi timp locul de
părtăşie şi totodată de împărtăşire în împlinirea a tot
ceea ce a făcut Domnul Hristos pentru credincios.
Firescul împărat îeroboam a încercat să-L
dispreţuiască pe Dumnezeu si să creeze „altă cale"
de realizare a părtăşiei, exact ceea ce fac şi sectele
false in vremea noastră !
REZUMAT/APLICAŢIE
1. Lumea şi conducătorul ei (Satan) vor
încerca să copieze Adevărul prin minciună. Există
numai o Cale spre Tatăl (Ioan 14. 6).
2. Sfinţii (credincioşii) trebuie să rămână în
ascultare de Cuvânt (nu contează ce teorii contradictorii
se pot spune).
3. Sfinţii vor experimenta încercarea : fii
mulţumitor şi curajos, ştiind că Tatăl ceresc este în
mod real ceea ce te întăreşte.
5. Ispita va veni, dar NU de iu Dumnezeu.
Totdeauna întemeia-ză-te pe Cuvântul lui
Dumnezeu, pentru răspunsurile tale.
6. Rugăciunea ta trebuie să fie : „Tată ceresc,
doresc să depăşesc încercarea. Păstrează-mi ochii
aţintiţi asupra Domnului Isus Hristos, inima mea
plină cu Cuvântul Tău, si paşii mei călăuziţi de
Duhul Sfânt pe care L-ai trimis să locuiască în
mine. în Numele Domnului Isus, Te rog : Amin !"
DAVID MURDOCH
„Când sufletul celui credincios este în încercare, năzuinţa naturală a credinţei lui este de a se
îndrepta spre Dumnezeu, ca spre izvorul şi nădejdea sa. Nu există un timp mai plăcut ca acela al
uitării c!e sine şi ca acela al încercam, pentru sufletul care se încrede in El."
„Va veni timpul cănd toate suferinţele se vor sfârşi, dar Prietenul nostru va rămâne. El este Acela a
cărui dragoste a fost pusă la încercare, este Prietenul nostru adevărat. El a intrat în cele mai adinei
nelinişti ale inimilor noastre şi viea să ne facă părtaşi bucurie} Sale pentru totdeauna".
J. N. DAKBY
64 ADEVĂRUL CREŞTIN 3/1994