Litera P - Facultatea de Matematică-Informatică - Universitatea din ...

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Cantacuzino (v.). Exemplare de excepţie: brad
(Abies alba, Abies nordmanniana, Abies
concolor), pin (Pinus nigra, Pinus sylvestris),
molid (Picea abies, Picea pungens), arborele
pagodelor (Ginkgo biloba), tisa (Taxus
baccata), arborele cu lalele (Liriodendron
tulipifera), chiparoşi de baltă (Taxodium
distichum), oţetari (Rhus typhyna), maclură
(Maclura pomifera); castani comestibili
(Castanea sativa). Complex preluat de stat în
perioada postbelică, diverse folosinţe
comunitare. Retrocedat, parţial, urmaşilor după
1990, acţiune finalizată, prin consens cu
Consiliul Judeţean Argeş, (martie 2012).
Ocrotit conform prevederilor Legii
Patrimoniului Naţional. Astăzi, adminstrator,
Centrul Cultural Brătianu, Florica, Ştefăneşti.
Numeroase atestări ştiinţifice, scrieri tematice,
consemnări memoriale și turistice. (V.F.A.).
PARCUL KRETZULESCU DIN
CÂMPULUNG ( Secolul XIX ~). Suprafaţă
amenajată special pe malul drept al Râul
Târgului, Câmpulung Muscel, iniţiator, Nicolae
Kretzuescu / Creţulescu (v.). Izvor de apă
minerală, pavilion balnear (1897), lac de
agrement (800m 2 ); specii arborescente
autohtone şi exotice, chioşcuri romantice,
fântâni arteziene, statui. Suport documentar:
Muzeul Municipal, Câmpulung, Argeş.
Proprietar actual domeniul public local.
Reabilitări periodice. Ocrotit conform
prevederilor Legii Patrimoniului Naţional.
Diverse consemnări memoriale, imagini
tradiţionale, recomandări turistice. (V.F.A.).
PARCUL LUNCA ARGEŞULUI DIN
PITEŞTI (2011 ~). Spaţiu ambiental urban,
amenajat în zăvoiul din amonte de podul peste
râul Argeş, 24 de hectare. Investiţii: 30
milioane de lei, fonduri europene, şi din
bugetul local sau naţional. Iniţiativă integrată
Programului Operaţional Regional Axa 1.
Licitaţie, aprilie 2011, câştigată de un grup de
societăţi comerciale asociate din Piteşti,
specializate în construcţii. Primar, Tudor
Pendiuc (v.). Zonă de agrement, peluze, alei
pietonale, fântâni, grupuri arborescente,
terenuri sportive, terase, restaurante, lac de
pescuit. Diverse atestări documentare. (V.F.A.).
PARCUL MĂNĂSTIRII CURTEA
DE ARGEŞ. (Secolul XVI-). Spaţiu ambiental
urban, zece hectare, delimitat, tradiţional, pe
timpul voievodului Neagoe Basarab (v.).
Modificări esenţiale (1875-1890), adaptate
redimensionării Catedralei Episcopale şi
construirii Palatului Episcopal. Îmbunătăţiri
peisagistice ulterioare, iniţiative eparhiale sau
monahale. Specii arborescente autohtone ori
exotice de referinţă: brad (Abies alba), molid
(Picea excelsa), stejar (Querqus robur),
arborele cu lalele (Liriodendron tulipifera);
arborele vieţii şi biota (Thuja orientalis, Thuja
occidentalis), carpen (Carpinus betulus), tei
(Tilia cordata, Tilia tomentosa), castan
(Aesculus hippocastanum), arţar (Acer
platanoides). jugastru (Acer campestre), paltin
(Acer pseudoplatanus), arin (Alnus incana),
alun (Corylus avellana), tisa (Taxus baccata).
Numeroase exemplare floricole, anuale sau
perene. Ocrotit conform prevederilor Legii
Patrimoniului Naţional. Importante atestări
documentare, consemnări istorice, culturale,
spirituale, turistice, memoriale. (V.F.A.).
PARCUL NAŢIONAL PIATRA
CRAIULUI. (1938~). Arie protejată,
aparţinând Carpaţilor Meridionali: 14 773 ha
suprafaţă, din care, 6 967 ha în Argeş-Muscel;
25 km lungimea crestei calcaroase, singulară
pentru România; peste 2000 m altitudine.
Regiune puternic fragmentată, învecinată cu
depresiunea Bârsei, culoarul Rucăr-Bran,
masivele Făgăraş, Iezer-Păpuşa, Bucegi,
Leaota. Elemente naturale caracteristice: relief
spectacular; 161 de peşteri catalogate;
complexul cheilor râului Dâmboviţa, cea mai
mare zonă carstică din ţară; specii de floră şi
faună, unice în Europa; habiat rural tradiţional.
Distinct: garofiţa Pietrei Craiului (Dianthus
callizonus), element endemic particular,
vegetează pe brânele şi stâncile înierbate,
prevalentă în fitogeografia continentală.
Legislaţie autohtonă specifică (28 martie 1938),
adaptată criteriilor universale contemporane.
202