Litera P - Facultatea de Matematică-Informatică - Universitatea din ...

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Dâmboviţa, 850 metri altitudine, integrată
sistemului speologic naţional. Descoperită în
1951, localitatea Podu Dâmboviţei,
Dâmbovicioara, zona tradiţională Muscel.
Posibilităţi de vizitare tot timpul anului, traseu
accesibil. Dimensiuni medii, 367 metri, grotă
modelată în calcare jurasice, datorită infiltrării
apei, dizolvării calcarului, eroziunii rocilor.
Cercetări sistematice începând din 1956,
Institutul de Speologie Emil Racoviţă,
Bucureşti (Elena Terzea, Constantin Rădulescu,
Petre Samson, Traian Constantinescu). Distinct,
Galeria Largă, concreţiuni degradate în cea
mai mare parte, divizată, după 130 metri, în:
Galeria cu Şanţ, lată şi înaltă; Galeria cu Nisip,
redusă ca dimensiuni, înălţime sub un metru.
Numeroase coloane cu aspect de pilieri. Faună
cavernicolă actuală săracă. Importanţă
paleozoologică: numeroase schelete de Ursus
spelaeus şi Capra ibex. Puncte asemănătoare în
zona Muscel, peşterile: Dracilor, Uluce, Fulga,
Plai, Valea Rea. Distinct, avenele din Masivul
Piatra Craiului, Grind (1936), versantul sudic;
Vlăduşca (1944), versantul estic. Consemnări
ştiinţifice, geografice, turistice. (R.G.).
PETERMANN (? – 1439). Mare
negustor din Câmpulung, Muscel, reprezentant
de seamă al patriciatului saşilor. Colaborator al
domnilor Ţării Româneşti, Dan II (v.) şi
Alexandru I Aldea. Comerţ cu mirodenii, aduse
din zonele adiacente. Pelerin la Roma (13 iulie
1433): Patermannus de Longo Campo.
Indulgenţe din partea papei Eugeniu IV pentru
biserica romano-catolică din localitate. Servicii
aduse regelui maghiar Sigismund de
Luxemburg (1433), primire, ca donaţie, satul
iobăgesc Noul Român din Transilvania,
stăpânit împreună cu satele Cacova şi Vale, din
ţinutul Amlaş. Donator testamentar întreaga
avere pentru Mănăstirea Cozia, Vâlcea (17 iulie
1425). Urmaşi stabiliţi la Sibiu (Petermann cel
Tânăr şi Iacov). Atestări documentare. (S.I.C.)
PETICĂ ROMAN, Doina Viorica (n.
Sibiu, 26 iunie 1938). Jurist, profesor
universitar, manager. Activitate didactică la
Piteşti, Argeş din 2002. Şcoala Medie Nr. 3,
Sibiu (1955), Universitatea din Bucureşti
(1959). Doctorat, ştiinţe juridice, Bucureşti
(1987). Stagii în: Barea Britanie (1998);
Germania (2000). Activitate specializată:
Arbitrajul Interjudeţean Hunedoara (1959-
1975); Institutul de Învăţământ Superior/
Universitatea Lucian Blaga, Sibiu (1975-1987;
1990-2002), prorector (1996), şef catedră
(2001); Liceul Economic, Sibiu (1987-1990);
Universitatea din Piteşti (2002-2008).
Colaborări ulterioare. Volume importante:
Legislaţie economică (1983); Elemente de
drept (1988); Organizarea şi statistica
unităţilor comerciale (1988); Dreptul
finanţelor publice (2001); Contractul
transportului de mărfuri pe Căile Ferate
Române (2002). Numeroase studii, articole,
comunicări, reuniuni naţionale şi internaţionale.
Membră, diverse foruri profesionale în
domeniu, alte aprecieri publice. (M.C.S.).
PETRACHE, Mitu C. (Brăila, 4
august 1894- Piteşti, Argeş, 18 aprilie 1969).
Tipograf, editor, mic întreprinzător. Stabilit la
Piteşti din 1923. Şcoala de Poligrafie
Papastagioglu, Brăila (1912), specializare,
Serviciul Cartografic al Armatei, Bucureşti
(1916-1922). Brevet, maşinist rotative, acordat
de Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor
Sociale. Lucrător (1922-1923), Tipografia
Transilvania, Piteşti condusă de Iosif P. Scheier
(v.). Patron fondator (1923), Institutul de Arte
Grafice Artistica, Piteşti: editură, tipografie,
librărie, zona centrală urbană, dotări tehnice
avansate (1938). Numeroase volume, reviste,
ziare, articole de papetărie. Asociaţi: Matilda
Petrache (1901-1980), Bebe Petrache (1931-
1984). Activitate publică: vicepreşedinte,
Comisia Politici Comerciale, Camera de
Comerţ şi Industrie Argeş, delegat al Şcolii de
Meserii Piteşti; membru, Comitetul Director,
Cercul Comercial şi Industrial Piteşti.
Patrimoniu preluat de stat în 1948. Maistru,
Întreprinderea Poligrafică Argeş, Piteşti (1948-
1959), colaborări ulterioare. Contribuţii la
diversificarea preocupărilor culturale locale în
perioada interbelică. Aprecieri comunitare
antume şi postume. (C.S.).
228