Litera P - Facultatea de Matematică-Informatică - Universitatea din ...

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI
Goangă, monument de arhitectură (începutul
secolului XIX); imobile din perioada
interbelică. Ocrotit conform prevederilor Legii
Patrimoniului Naţional. Suport documentar:
Muzeul Municipal Curtea de Argeş. Diverse
consemnări istorice, geografice, literare,
turistice. (V.F.A.).
PARCUL VILEI GOLESCU DIN
CÂMPULUNG (1909~). Amenajare peisagistă
realizată de Vasile A. Golescu (v.)., integrată
proprietăţilor tradiţionale urbane, însumând,
aproximativ, 5 000 m 2 . Colecţie botanică în aer
liber, plante exotice aclimatizate, aduse din
America, Japonia, China, Federaţia Rusă.
Exemplare aparţinând speciilor: arbore cu
lalele (Liryodendron tulipifera), arbore pagodă
(Ginkgo biloba), duglas verde (Pseudostuga
taxifolia), duglas albastru (Pseudostuga
glauca), salcâm japonez (Sophora japonica),
molid caucazian (Picea orientalis). Punct de
referinţă: Vila Ştefan Golescu (v.), monument
istoric, arhitectură cu specific autohton.
Complex ocrotit conform prevederilor Legii
Patrimoniului Naţional. Suport documentar:
Muzeul Municipal, Câmpulung, Argeş. Diverse
consemnări istorice, geografice, literare,
turistice. (V.F.A.).
PARHON, Constantin I. (Câmpulung,
Muscel, 15/28 octombrie 1874 - Bucureşti, 9
august 1969). Membru corespondent al
Academiei Române (26 mai 1928), membru
titular (22 mai 1939), membru titular activ (12
august 1948), preşedinte de onoare al
Academiei Române (12 august 1948 - 9 august
1969). Medic, endocrinologie, înalt demnitar
de stat, manager, profesor universitar.
Întemeietorul Şcolii Naţionale de
Endocrinologie. Liceul Petru şi Pavel , Ploieşti,
Prahova (1893), Facultatea de Medicină,
Bucureşti (1899). Doctorat, neurologie,
Bucureşti (1900). Specializări: Germania
(1906); Olanda (1907); Franţa (1909); Belgia
(1912); Anglia (1935). Activitate didactică,
facultăţile de Medicină, Iaşi (1913-1933) şi
Bucureşti (1933-1957). Activitate specializată:
instituţii din Dâmboviţa şi din Capitală (1899-
1913); director, Spitalul Socola, Iaşi (1917-
1930); Institutul pentru Boli Nervoase,
Bucureşti (1933-1940). Fondator: Institutul de
Endocrinologie (director 1949-1957); Institutul
de Geriatrie, Bucureşti (director 1952-1957).
Volume importante: Secreţiile interne (în
colaborare), primul Tratat de endocrinologie
din lume 1909; Epilepsia (1921); Psihozele
afective (1925); Bătrâneţea si tratamentul ei.
Problema reîntineririi (1948); Opere alese, I-
V (1954~1962). Membru de onoare, academiile
de ştiinţe din: Berlin (Germania); Budapesta
(Ungaria); Moscova ( Federaţia Rusă); Sofia
(Bulgaria);Doctor Honoris Causa,
Universitatea Carolină, Praga (Cehoslovacia).
Iniţiator, societăţile naţionale de Anatomie,
Biologie, Neurologie, Psihiatrie, Psihologie,
Endocrinologie; coordonator, alte foruri
ştiinţifice. Mebru marcant, Partidul Ţărănesc
(1918-1926). Preşedinte: Parlamentul
României (1946); Prezidiul Republicii
Populare Române (9 ianuarie 1948 - 13 aprilie
1948); Prezidiul Marii Adunări Naţionale a
Republicii Populare Române (13 aprilie 1948 –
2 iunie 1952). Vizite oficiale în diverse ţări
europene. Contribuţii speciale privind:
fundamentarea endocrinologiei universale;
creşterea prestigiului medicinii autohtone;
definirea sistemului legislativ imediat postbelic
al României. Numeroase recunoaşteri publice.
Expoziţie memorială, bust, stradă, Câmpulung,
Argeş, alte aprecieri antume şi postume.
(S.D.V.).
PARNIA, Cornelia (n. Roşiori, Bacău,
29 iunie 1932). Inginer horticol, cercetător
ştiinţific principal. Stabilită în Argeş din 1969.
Liceul Economic, Roman, Neamţ (1953),
Facultatea de Horticultură, Iaşi (1957).
Doctorat, ştiinţe agricole, Bucureşti (1978).
Activitate de cercetare permanentă: Staţiunea
Experimentală Pomicolă Suceava (1957-1969);
Institutul de Cercetări pentru Pomicultură
Piteşti-Mărăcineni (1969-1993). Volume
importante (autor, colaborator): Stabilirea
factorilor ecologici, biologici şi agrotehnici
care condiţionează rodirea vişinului (1978);
Refacerea potenţialului de rodire a livezilor de
204