Litera P - Facultatea de Matematică-Informatică - Universitatea din ...

More documents

Recommendations

Info

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI manifestări propagandistice, demonstraţii, greve, întruniri, dezbateri, adapate condiţiilor locale. Activitate ilegală (1924-1944), celule în Piteşti şi Curtea de Argeş. Aspecte asemănătoare la Câmpulung, Muscel. Ulterior (1944-1948, 1965-1989): organizaţii de bază (unităţi economice, instituţii, sate); comitete comunale, orăşeneşti, municipal, regional/judeţean; şedinţe ordinare, plenare, delegaţi la conferinţe şi congrese naţionale. Exprimare publică distinctă la constituirea Consiliului Judeţean Argeş al Frontului Naţional Democrat, Piteşti (23 octombrie 1944), prin: Alexandru Vaida, Constantin Frântu, Petre Năstăsescu (v.). În 1946 (informal): 6 044 de membri (1 540 muncitori, 3 211 ţărani, 694 comercianţi, 95 intelectuali, 483 funcţionari, 21 militari); în 1989 peste 80 000 de membri, majoritatea muncitori. Candidaţi pe listele electorale comune ale: Blocului Partidelor Democrate (1946-1948); Frontul Democraţiei Populare (1948-1968); Frontului Unităţii Socialiste (1980-1989). Intersectare cu structurile Partidului Muncitoresc Român (1948-1965). Unificarea funcţiilor politice şi administrative importante (1968), expresie a puterii partidului unic. Lideri cunoscuţi: Florea Ispas (v.), Radu Ionescu (v.), Petre Năstăsescu, Nicolae Bădescu (v.), Petre Duminică (v.), Gheorghe Năstase (v.), Ion Dincă (v.), Ion Sîrbu (v.). Preocupări economice, sociale, ideologice. Implicări comunitare. Publicaţii proprii: Secera şi ciocanul (1965-1989); Carnetul agitatorului. Încetarea activităţii în contextul evenimentelor din decembrie 1989. Diverse atestări documentare. (P.P.). PARTIDUL CONSERVATOR- CLUBUL PITEŞTI (1880-1925). Structură politică teritorială, constituită din mari proprietari funciari în urma oficializării, la Bucureşti, a Partidului Conservator (februarie 1880), prin fuziunea unor grupări anterioare; preşedinte fondator: Emanoil Costache Epureanu (v.), ulterior, Alexandru Marghiloman. În Argeş, lideri cunoscuţi: Dumitru N. Micescu (v.), Ion P. Comăneanu (v.), Ion Raicoviceanu, Emanuel Antonescu (v.), Petre Cicropide (v.); reprezentări parlamentare, în consiliile judeţene, orăşeneşti sau comunale; primari; alte funcţii publice. Dezbateri privind: participarea României la Primul Război Mondial (1916-1918); oportunitatea legiferării reformei agrare (1917- 1921); tendinţele evoluţiei economiei locale. Implicări comunitare. Publicaţii proprii: Argeşul (1883); Luptătorul (1888); Piteştii (1910~1913). Autodizolvare (1925). Activităţi asemănătoare în Muscel. Diverse atestări documentare. (P.P.). PARTIDUL CONSERVATOR DEMOCRAT-CLUBUL PITEŞTI (1908- 1921). Organizaţie politică teritorială, constituită, în principal, din foşti membri ai Partidului Conservator. Oficializare naţională a noii grupări: Bucureşti, 3/16 februarie 1908; iniţiator, Dumitru/Tache Ionescu. În Argeş: mari proprietari funciari, negustori, funcţionari. Lider local cunoscut: Dumitru Nae Micescu (v.). Reprezentări parlamentare, în consiliile judeţene, orăşeneşti sau comunale; primari; alte funcţii publice. Tranzitoriu: Democrat, Conservator Naţionalist, Conservator Unionist. Colaborări cu structurile administrative pe timpul participării României la Primul Război Mondial (1916-1918), adoptării (1917) şi aplicării Legii pentru definitivarea Reformei Agrare (1921). Implicări comunitare. Publicaţii proprii: Luptătorul (1911); Curierul Argeşului (1911-1913). Fuziune, parţial, cu Organizaţia Piteşti a Partidului Poporului (1921). Activităţi asemănătoare în Muscel, lideri cunoscuţi: Petre Popescu, Nicolae Rizeanu. Publicaţie proprie: Democraţia Muscelului (1912-1914), editată la Bucureşti. Diverse atestări documentare. (P.P.). PARTIDUL MUNCITORESC ROMÂN- ORGANIZAŢIA ARGEŞ (1948- 1965). Structură politică teritorială, formată prin unificarea structurilor Partidului Comunist Român şi Partidului Social – Democrat, aprobată la Conferinţa Judeţeană comună, Piteşti, 25 ianuarie 1948. Expuneri de motive: 206
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI Constantin Nicolau (Partidul Social – Democrat); Marin Neacşu (Partidul Comunist); Vasile Ionescu (reprezentant, Comisia Centrală pentru unificare). Documente adoptate: Hotărârea comună; Programul direcţional; Mandatul acordat delegaţilor de la Congresul general de la Bucureşti (21-24 februarie 1948). Din Argeş: Constantin Radu, Ion Chiţan, Stan Arsene (v.), Paula Bănică (Partidul Comunist Român); Constantin Nicolau (v.), Ilie Purcel (v.), Dumitru Bogdănescu (Partidul Social – Democrat). Instalarea Comitetului Judeţean Argeş al Partidului Muncitoresc Român: 1 februarie 1948. Aspecte asemănătoare în Muscel. Din 1950, comitete: regional, raionale, orăşeneşti, comunale, în unităţi productive şi militare, instituţii, cartiere. Lideri cunoscuţi: Marin Neacşu (v.), Dumitru Cristescu (v.), Ştefan Matei (v.). Preocupări esenţiale, împreună cu factorii administrativi pentru: sporirea potenţialului industrial în Argeş- Muscel; cooperativizarea agriculturii; generalizarea învăţământului de şapte clase; redimensionarea activităţii culturale. Distinct: mărirea numărului membrilor de partid; asigurarea controlului politic la toate nivelurile; aplicarea principiilor luptei de clasă. Implicări comunitare. Publicaţie proprie: Secera şi ciocanul (1951-1965); Carnetul agitatorului. Diverse atestări documentare. (P.P.). PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL - ORGANIZAŢIA ARGEŞ (1875-1947; 1990 ~). Structură politică teritorială, subordonată forurilor centrale din Bucureşti, conduse, prioritar, de: Ion C. Brătianu (v.), Dimitrie A. Sturdza, Ion I.C. Brătianu (v.), Constantin I.C. Brătianu (v.), Radu Câmpeanu, Mircea Ionescu – Quintus, Călin Popescu Tăriceanu, Crin Antonescu. Suport ideologic, programele din: 1875,1888, 1892, 1907, 1921, 1930, 1933;1990; constituţiile anilor 1866, 1923. Adepţi în Argeş: întreprinzători industriali, comercianţi, proprietari agrari, funcţionari, avocaţi, ingineri, medici, cadre didactice, meseriaşi, intelectuali de la sate. Succese electorale şi guvernamentale de excepţie: 1876, 1901, 1922, 1933. Susţinerea ministeriatelor proprii, contribuţii la adoptarea legilor modernizării României. Activităţi majore favorabile: Războiului de Independenţă (1877- 1878); Marii Uniri (1918); combaterii efectelor crizei economice (1929-1933); detaşării faţă de continuarea războiului antisovietic dincolo de Nistru (1941); intrării în Consiliul Judeţean al Blocului Naţional Democrat (20 iunie 1944), afirmării opoziţiei contrare executivului după 1945. Liste distincte pentru alegerile parlamentare de la 19 noiembrie 1946, rezultate neconcludente, reducerea numărului de membri, informal, 2 200 de persoane. Lideri cunoscuţi: Honoriu Bănescu (v.), Vasile I. Vâlsănescu (v.), Constantin Zamfirescu (v.). Ziare locale: Cetăţeanul, Dorinţa Argeşului, Viitorul Argeşului. Încetarea activităţii pe ţară, 6 noiembrie 1947, vot de neîncredere al Adunării Deputaţilor. Arestări, detenţii prelungite, victime ale reeducării prin tortură (Experimentul Piteşti), deposedare de bunuri. Aspecte asemănătoare specifice Muscelului. Reînfiinţarea Organizaţiei Judeţene Argeş: 14 ianuarie 1990, preşedinte, Victor Mărtoiu (v.), ulterior, Ioana Brătianu (v.), Adrian Miuţescu (v.), Ion Popa (v.). Senatori, deputaţi, miniştri, prefect, consilieri, primari, alte funcţii publice. Implicări comunitare. Înţelegeri electorale conjuncturale, conform deciziilor adoptate în Capitală. Diverse atestări documentare. (P.P.). PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL GHEORGHE TĂTĂRĂSCU- ORGANIZAŢIA ARGEŞ ( 1944-1948). Structură politică teritorială, subordonată forurilor centrale din Bucureşti, anunţate public la 15 decembrie 1944, coordonate de Gheorghe Tătărăscu şi Petre N. Bejan. Detaşare din Partidul Naţional Liberal condus de Constantin/Dinu I.C. Brătianu (v.). Suport ideologic: programele din 1944 şi 1947. În Argeş: adepţi din rândurile întreprinzătorilor urbani mici şi mijlocii, industriaşilor, locuitorilor satelor, intelectualilor. Susţinerea iniţiativelor guvernamentale oficiale după 1945, aderarea la Consiliul Judeţean al Blocului Partidelor Democrate, privind strategia alegerilor parlamentare de la 19 207
Page 1 and 2: ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELU
Page 15: ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELU
Page 67 and 68:
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELU
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
show all

Litera P - Facultatea de Matematică-Informatică - Universitatea din ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?