Litera P - Facultatea de Matematică-Informatică - Universitatea din ...

More documents

Recommendations

Info

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI urbanismului. Din 1911: Secţiunea Partidului Social Democrat. Activităţi asemănătoare în Muscel. Diverse atestări documentare. (P.P.). PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT DIN ROMÂNIA - ORGANIZAŢIA ARGEŞ (1927-1948). Structură politică teritorială, subordonată forurilor centrale din Bucureşti, coordonate de George Grigorovici, Constantin/Titel Petrescu, Ştefan Voitec, Lotar Rădăceanu. Suport ideologic: Programul din 7 mai 1927. În Argeş adepţi din rândurile micilor întreprinzători, intelectualilor, lucrătorilor industriali, funcţionarilor; colaborări aferente consiliilor judeţene ale formaţiunilor înfiinţate în Capitală: Frontului Unic Muncitoresc (1 mai 1944), Blocului Naţional Democrat (20 iunie 1944), Frontului Naţional Democrat (26 septembrie 1944). Informal: 5 000 de membri (1946); candidaţi pe listele comune ale Blocului Partidelor Democate (17 mai 1946), pentru alegerile din 19 noiembrie 1946; deputaţi în parlament; delegaţi la Congresul unificării cu Partidul Comunist (21-23 februarie 1948). Lideri cunoscuţi: Emil Diaconescu (v.), Traian Novacovici (v.), Ion Betle (v.), Constantin Georgescu. Implicări comunitare. Difuzarea publicaţiilor editate în Capitală: Socialismul (1927-1933); Lumea nouă (1933-1940); Libertatea (1944- 1948).Detaşarea grupării independenţilor, formată de Constantin/Titel Petrescu. Aspecte asemănătoare în Muscel, lideri cunoscuţi, Gheorghe Stănescu, Gheorghe Dinculescu. Diverse atestări documentare. (P.P.). PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT DIN ROMÂNIA -SECŢIUNEA PITEŞTI (1911-1921). Organizaţie politică teritorială, afiliată structurilor centrale din Bucureşti, conduse de Ioan C. Frimu, Dimitrie Marinescu, Ilie Moscovici. Suport ideologic: Programul anului 1910. În Argeş: adepţi din rândurile muncitorilor, micilor întreprizători, intelectualilor. Reluarea activităţii Clubului Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România (1897-1899) şi a Cercului România Muncitoare (1908-1910). Preocupări comune cu sindicatele existente la Piteşti sau Curtea de Argeş. După 1914, exprimare publică distinctă, iniţiative sociale, economice electorale, antirăzboinice. Delegaţi la congresele periodice acceptarea denumirii de Partidul Socialist din România (28 noiembrie 1918 - 8 mai 1921), susţinerea candidaţilor proprii pentru alegerile parlamentare (mai 1920), mobilizare grevistă generală (octombrie 1920). Lideri cunoscuţi: Alexandru Bezdedeanu, Dumitru Manda, Dumitru Nicolescu, Ion Grigorescu. Implicări comunitare. Decizie favorabilă integrării în Partidul Comunist Român (mai 1921) şi afilierii la Internaţionala Comunistă. Aspecte asemănătoare în Câmpulung, Muscel. Diverse atestări documentare. (P.P.). PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT INDEPENDENT CONSTANTIN/TITEL PETRESCU- ORGANIZAŢIA ARGEŞ (1946-1948). Structură politică teritorială, subordonată forurilor coordonatoare din Bucureşti, conduse de Constantin / Titel Petrescu, Adrian Dimitriu, Romulus Dan. Suport ideologic: Manifestul adoptat la 16 martie 1946. În Argeş, opinii favorabile păstrării tradiţiilor social-democrate; contracarării influenţei Partidului Comunist, Blocului Partidelor Democrate, guvernului instaurat la 6 martie 1945; susţinerii Acordului Opoziţiei Unite (21 octombrie 1946), împreună cu organizaţiile locale ale Partidului Naţional Ţărănesc şi Partidul Naţional Liberal. Liste proprii de candidaţi pentru alegerile parlamentare (19 noiembrie 1946), rezultate neconcludente. Informal: 115 membri, lider cunoscut, Iona Grigorescu (v.). Implicări comunitare. Autodizolvare: martie 1948. Aspecte asemănătoare în Muscel. Reactivare după 1996, iniţiator, Gheorghe Rizescu (v.). Diverse atestări documentare. (P.P.). PARTIDUL ŢĂRĂNESC DEMOCRAT – ORGANIZAŢIA ARGEŞ (1946-1948). Structură politică teritorială, subordonată forurilor centrale din Bucureşti, oficializate la 20 ianuarie 1946, lider, dr. 210
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI Nicolae Lupu. Suport ideologic: Programul din 25 ianuarie 1946, având, ca idee principală, sintagma: Satul este Statul! Adepţi în Argeş: locuitori rurali interesaţi de industriile agricole, etatizarea Băncii Naţionale, colaborarea cu celelalte categorii producătoare. Implicare solitară în campaniile electorale pentru alegerile parlamentare de la 19 noiembrie 1946 şi 28 martie 1948, rezultate modeste. Informal: 182 de membri activi. Lider cunoscut: Gheorghe A. Costea. Implicări comunitare. Disoluţie în Frontul Plugarilor sau alte orientări civice. Aspecte asemănătoare în Muscel. Diverse atestări documentare. (P.P.). PARTIDUL ŢĂRĂNESC - ORGANIZAŢIA ARGEŞ (1918-1926). Structură politică teritorială, subordonată forurilor centrale din Capitală, conduse de Ion Mihalache (v.). Adepţi în Argeş: învăţători, preoţi, membri ai cooperativelor rurale şi băncilor populare, alţi locuitori. Suport doctrinar: Declaraţia de principii (octombrie 1919); Programul reformator (noiembrie 1921; octombrie 1924). Succese electorale parlamentare: şase mandate adjudecate în Argeş (noiembrie 1919) şi trei deputaţi aleşi (mai 1920). Lideri locali cunoscuţi: Grigore T. Coandă (v.), Armand Călinescu (v.). Implicări comunitare. Difuzarea publicaţiilor editate la Bucureşti: Ţara nouă (1919-1921); Aurora (1921-1926). Încetarea activităţii: 10 noiembrie 1926, conform hotărârii superioare privind fuzionarea cu Partidul Naţional. Aspecte asemănătoare în Muscel: patru parlamentari (noiembrie 1919), trei deputaţi (mai 1920). Climat favorabil afirmării lui Ion Mihalache şi Constantin I. Parhon (v.). Diverse atestări documentare. ( P.P.). PARTIDUL ŢĂRĂNESC RADICAL - ORGANIZAŢIA ARGEŞ (1932-1938). Structură politică teritorială, subordonată forurilor centrale din Bucureşti, conduse de Grigore Iunian, Radu Olteanu, Ion Gheorghe Maurer. Supert ideologic: Programul din 20 noiembrie 1932. În Argeş: adepţi din rândurile locuitorilor satelor cu proprietăţi mici şi mijlocii; întreprinzători urbani având potenţial economic modest; intelectuali orientaţi spre democratizare reală; alţi cetăţeni dornici de consolidarea statu-quo-ului teritorial. Opoziţie deschisă împotriva exprimării doctrinei naţional-ţărăniste, promovate de Iuliu Maniu, mişcării fasciste şi legionare. Fuziune cu disidenţa reprezentând Partidul Ţărănesc- Democrat, sugerată prin decizia adoptată în Capitală (13 februarie 1933). Lider cunoscut: Alexandru Mâţă (v.). Difuzarea ziarului Deşteptarea, editat la nivel central (1933- 1937). Colaborări cu alte grupări locale din cadrul Comitetului Naţional Antifascist. Dispersie în organizaţii ale Partidului Naţional Ţărănesc şi Partidului Social Democrat (după 1938). Aspecte asemănătoare pentru judeţul Muscel. Diverse atestări documentare. (P.P.). PASCAL, Traian (Sfârşitul secolului XIX-Prima jumătate a secolului XX). Mare proprietar funciar din Argeş. Întinse suprafeţe de teren în localitatea Săpata de Sus, plasa Piteşti, expropriate, parţial, prin Reforma Agrară din 23 martie 1945, adoptată de guvernul condus de Petru Groza. (I.I.Ş.). PASCAL, Traian I (Piteşti, Argeş, 19 decembrie 1875 - ?). Ofiţer de carieră (1894), artilerie, diplomat, general. Şcoala Superioară de Război, Bucureşti (1897). Combatant: Campania balcanică (1913, maior); Primul Război Mondial (1916-1918, locotenentcolonel). Comandant: regimente de artilerie, Arsenalul Armatei, Direcţia Ministerială de Armament, Bucureşti. Preşedinte, Comisia Militară Română din Franţa (1919-1922, colonel). General de brigadă (1928). Importante distincţii militare autohtone şi străine. Aprecieri publice antume şi postume. (G.I.N.). PASCALOPOL (Secolul XVIII ~). Familie tradiţională din Piteşti, Argeş, origine elenă, proprietari funciari, iniţiative economice de factură industrială. Mai importanţi: Dumitru P.; Mihail P., patroni fondatori (1919), Moara din Prundu, Piteşti, capacitate 211
Page 1 and 2: ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELU
Page 19: ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELU
Page 71 and 72:
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELU
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
show all

Litera P - Facultatea de Matematică-Informatică - Universitatea din ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?