Litera P - Facultatea de Matematică-Informatică - Universitatea din ...

More documents

Recommendations

Info

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI Româneşti (1831). Numeroase reglementări speciale ulterioare. Clădire proprie, acuala stradă Negru Vodă, nr. 30, ridicată pe terenul (2 400m 2 ) oferit magistratului localităţii de cetăţeanul Ion Melciot (1851). Autoritate succesivă: Primăria Piteşti (1851-1874); Ministerul din Lăuntru/de Interne (1874-1936; 1945-1977); Ministerul de Justitie (1936-1945). Integrat Inspectoratului II al Penitenciarelor din România. Capacitate variabilă. Reabilitare, extindere considerabilă, adaptare la normele timpului (1938), ministru de interne, Armand Călinescu (v.). Deţinuţi politici (1942-1964), aplicarea Experimentului Piteşti (1949-1952), reeducare prin tortură. Înfiinţarea secţiilor: Combinatul Petrochimic, Piteşti (1966); Colibaşi, Argeş (1967); Câmpulung, Argeş (1970). Deţinuţi de drept comun, pedepse până la zece ani, expertiză medicală oficială, folosirea ca forţă de muncă pe şantierele de construcţii, importante obiective industriale şi agricole. Încetarea activităţii (1977), preluarea atribuţiilor, Penitenciarul Râmnicu Vâlcea. Comandanţi cunoscuţi: Ioan Gh. Stănescu (v.), Vasile Stănescu, Alexandru Dumitrescu, Victor Savu, Petre Mandrieş, Ştefan Ivaşcu, Sebastian Cârstoiu, Mihai Toma. Sediu transferat provizoriu Întreprinderii de Gospodărire Comunală şi Locativă Argeş, ulterior Trustului de Construcţii Industriale, Piteşti. (Ordinul Ministrului de Interne, Nr.1 150, din 14 septembrie 1977 semnat de Teodor Coman, 23 723 m 2 teren, 7 545 m 2 clădiri). Diverse folosinţe după 1990. Din 2009: Ansamblu Memorial Piteşti (monument istoric). Numeroase evocări, studii, articole, comentarii, reuniuni tematice naţionale şi internaţionale. Importante atestări documentare. (A.A.D.). PENITENCIARUL SPITAL COLIBAŞI (1999 ~). Unitate specială din sistemul medical, Mioveni, Argeş, autoritate administrativă, Ministerul de Justiţie, Direcţia Naţională a Penitenciarelor, Bucureşti. Edificiu propriu. Secţii distincte: interne, boli cronice, psihiatrie, diabet, nutriţie, metabolism (unicat în domeniu). Activitate circumscrisă penitenciarelor şi inspectoratelor Judeţene de Poliţie Arad, Argeş, Caraş-Severin, Dâmboviţa, Dolj, Gorj, Hunedoara, Mehedinţi, Olt, Timiş, Vâlcea. Medici, chimişti, biologi, asistenţi. Colaborări cu institute de prestigiu din Capitală. Participare la derularea programelor centralizate pentru: depistarea tuberculozei; prevenirea HIV-SIDA; combaterea consumului de droguri. Suport financiar: Casa de Asigurări de Sănătate a Armatei, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti din România. Adaptare la criteriile Uniunii Europene. Directori (medici militari): Cristian Marian Burea (v.), Adrian Iancu, George Enculesei, Constanţa Cernat, Mirela Chirciu. Diverse implicări comunitare. (A.A.D.). PERCIAC, Vladimir (n.Vyborg, 27 martie 1917). Arhitect, urbanist, manager. Stabilit la Piteşti în 1969. Academia de Arhitectură, Bucureşti (1946). Adept al stilului de orientare funcţionalistă naţională. Activitate specializată: Hunedoara, Sibiu, Bucureşti, Argeş. Edificii reprezentative finalizate prin construcţii: zone rezidenţiale, Hunedoara (1948), Călan (1950), Roman (1955 -1956); centralele telefonice, Sibiu, Roman (1949); Centrul Sportiv Floreasca, Bucureşti (1950). Preocupări complexe pentru elaborarea planurilor şi schiţelor de sistematizare, proprii localităţilor urbane: Hunedoara (1952), Călan (1953), Roman (1956), Deva (1960), Lacul Sărat, Brăila (1960), Colibaşi/ Mioveni, Argeş (1971–1978), Piteşti (1971 – 1980). Distinct: director Institutul de Proiectare Argeş, coordonarea realizării edificiului propriu (1977, în colaborare). Membru fondator: Uniunea Arhitecţilor din România (1952). Premii în domeniu. Contribuţii importante la redefinirea ambientală a reşedinţelor judeţelor Hunedoara şi Argeş în perioada postbelică. Aprecieri publice. (A.M.). PERIEŢEANU (Secolul XIX ~). Familie tradiţională din Muscel. Proprietari urbani şi rurali, militanţi politici, filantropi. Intinse suprafeţe de teren, imobile, alte bunuri cu valoare deosebită, Conţeşti, Davideşti, Muscel. Distinct: conac de tip întărit 226
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI (1869/1939), monument de arhitectură, influenţe stilistice populare. Preluate de stat după 1949. Retrocedări parţiale către urmaşi (1991). Ctitorie eclesiastică (Ştefan Perieţeanu), şcoală, diverse construcţii de interes civic, donaţii comunitare. Adepţi ai Programului politic, prezentat de Partidul Ţărănesc/ Partidul Naţional Ţărănesc. Implicare în afirmarea societăţii româneşti moderne. Diverse atestări documentare. (F.P.). PERTICARI (Secolul XIX ~). Familie tradiţională din Ţara Românească, origine franceză. Întinse suprafeţe de teren, imobile, alte bunuri cu valoare deosebită, Izvoru, Argeş. Mai cunoscuţi : Ioan P., ofiţer de carieră, cavalerie; Elena P. C./ Davila (v.) ; Ioana P./ Deniau, stabilită în Franţa. Proprietăţi distincte la Izvoru: conac (1924-1927), edificat pe fundaţiile unei clădiri din 1877-1878, distrusă de incendiu (1910); parcul adiacent, arhitect Edmond Redont (1904); pământ cultivabil; păduri. Intrate sub incidenţa prevederilor Reformei agrare din 1945 şi a decretelor ulterioare, întreprindere agricolă de stat (1949- 1991); retrocedări, parţiale către urmaşi (1991). Diverse donaţii comunitare. Contribuţii la evoluţia activităţilor economice şi spirituale naţionale, stimularea relaţiilor Capitalei României cu alte reşedinţe europene, dezvoltarea localităţii Izvoru. Importante atestări documentare. (N.P.L.). PERTICARI / DAVILA, Elena C. (1865-1951). Cărturar, filantrop, mare proprietar funciar. Întinse suprafeţe de teren, conac, parc sistematic, păduri, Izvoru, Argeş. Fiica lui Carol D.(v.), soră cu Alexandru D. (v), căsătorită cu Ioan P., ofiţer de carieră (1882), origine franceză. Cursuri libere, geografie şi medicină, Stuttgart, Germania. Valoroase donaţii şi iniţiative comunitare la: Goleşti, Muscel, casele, parcul şi grădina, pentru muzeu (1910); Izvorul de Sus, Spitalul Carol Davila (1912), Şcoala de Arte şi Meserii, Monumentul Eroilor (1922); găzduirea unui grup numeros de copii din Moldova (1941- 1947); cinematograf; Recea, dispensar pediatru (1932), grădiniţă (1939). Mentor, principesa Elisabeta şi prinţul Carol II (v.), Casa Regală a României. Volume importante: Amintiri din copilărie (1905); Le general Dr. Carol Davila / Generalul Dr Carol Davila…(1930). Traduceri din scrierile Principesei Maria: Crinul vieţii; Regina cea rea. Bunuri mobile sau imobile intrate sub incidenţa prevederilor Reformei agrare din 1945 şi a decretelor ulterioare. Retrocedări ,parţial,e către urmaşi (1991). Aprecieri publice antume şi postume. (N.P.L.). PERTICARI, Grigore (A doua jumătate a secolului XIX-Începutul secolului XX). Mare proprietar funciar din Argeş. Întinse suprafeţe de teren în localitatea Izvoru de Sus, plasa Teleorman, expropriate, parţial, prin Legea pentru definitivarea Reformei Agrare din 17 iulie 1921, aplicată de guvernul condus de Alexandru Averescu. (I.I.Ş.). PEŞTERA DÂMBOVICIOARA. Cavitate naturală montană, aflată în Masivul Piatra Craiului, valea râului Dâmbovicioara, integrată sistemului speologic naţional. Localitate eponimă, zona tradiţională Muscel, posibilităţi de vizitare tot timpul anului. Grotă modelată în calcare jurasice, datorită infiltrării apei, dizolvării calcarului, eroziunii rocilor. Lungime, 244 metri; galerie uscată; lăţime, treipatru metri; înălţime variabilă, de la cinci metri, la 80 de centimetri; horn, 12 metri înălţime; faună redusă. Diverse formaţiuni geologice. Studii ştiinţifice în domeniu. Atestare documentară, Johannes Fridvalsky (1767); reproducere artistică de excepţie, pictorul Nicolae Grigorescu. Plan topografic, Traian Constantinescu (1973); electrificare (1980). Administrare cotidiană actuală, Primăria Dâmbovicioara, Argeş. Explorări sistematice. Importante consemnări istorice, geografice, literare, memoriale, turistice. (R.G.). PEŞTERA DE LA COLŢUL SURPAT / PEŞTERA URŞILOR. Cavitate naturală montană, aflată în Masivul Piatra Craiului, Cheile Superioare ale râului 227
Page 1 and 2: ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELU
Page 35: ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELU
Page 87 and 88:
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELU
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
show all

Litera P - Facultatea de Matematică-Informatică - Universitatea din ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?