No 13 - Journal of Social Informatics / Revista de Informatica Sociala

ANALIZA DATELOR
Pornind de la recomandările lui Jungherr (2010), am decis să prezentăm rezultatele din
grupul Prezidentiale privitoare la folosirea microblogging-ului în comunicarea politică, urmând trei
coordonate: COMUNITATE, COMUNICARE şi CONVERSAŢIE (Figura 6)
Figura 6. Cei 3C ai comunicării politice pe microblogging
(adaptare după Jungherr, 2010)
a) Microblogging-ul ca şi creator de COMUNITATE. Când discutăm despre microblogging
ca şi creator al unei comunităţi, este evident că în cadrul grupului Prezidentiale s-a constituit o
comunitate online, cu linii de discuţie complexe şi influenţă dinspre candidaţi spre utilizatorii
obişnuiţi şi viceversa. Microblogging-ul/elementele de microconţinut au ajutat utilizatorii să se
conecteze şi să socializeze în mod natural. Prin urmare, potenţialii votanţi şi-au făcut auzite vocile
şi opiniile de către politicieni şi staff-urile lor electorale. Procesul a demonstrat validitatea afirmaţiei
lui Kohen (2010) : « microblogging-ul poate dărâma barierele dintre oamenii care în general sunt
percepuţi a fi departe de noi într-un fel sau altul» Statisticile realizate de Cirip indică mai multe
aspecte cantitative importante (vezi Figura 7).
În ce măsură au furnizat candidaţii şi staff-urile lor de campanie informaţii la zi, au facilitat
dialogul sau au răspuns la mesajele adresate de alţi utilizatori?
Observând conturile pe Twitter ale candidaţilor (vezi Tabel 1), pot fi notate câteva
caracteristici comune:
• conturile au fost deschise la momentul începerii campaniei, sau nu cu mult înainte
• mesajele au fost scrise la persoana întâi (excepţie @sorinoprescu – la persoana a treia) şi
conţin anunţuri, evenimente, linkuri către alte resurse, dar rareori interacţiuni cu alţi
utilizatori
• urmăresc un număr mic de utilizatori, excepţie @Mircea_Geoana şi @remuscernea
• rămân active şi după alegeri, excepţie @hunorkelemen
pag. 36: Revista de Informatică Socială | Vol. III (13) / 2010 | ISSN 1584-384X