04.11.2014 Views

Iulius POPA - Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat

Iulius POPA - Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat

Iulius POPA - Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

10<br />

RIGORI INTELECTUALE ŞI PASIUNI<br />

CĂRTURĂREŞTI<br />

Confesiuni<br />

Eram în c lasa a noua, c ând am c umpărat prima carte în viaţă:<br />

„Hamlet” <strong>de</strong> Shakespeare în traduc erea lui Andrei Lupan. Cu un<br />

an înainte, întâmplăto r, p riv is em filmu l c u a c ee aşi <strong>de</strong>numire. În<br />

rol princ ipal evoluase Inokenti Smoktunovski. Îmi plăcuse şi c red<br />

că <strong>de</strong> atâta procurasem cartea.<br />

În toamna lui 1967 şi în primăvara lui 1968, fiind <strong>de</strong>ja stu<strong>de</strong>nt<br />

în anul întâi la Bă lţi, mă mai pricopsisem cu câteva cărţi din<br />

vec hea librărie a urbei. Erau în limba română (adică în grafie<br />

la t in ă editate în România). Pe una o păstrez şi acum: „Litanii” <strong>de</strong><br />

Tudor Arghezi. Întâia dată auzisem <strong>de</strong> autor tot în 1967, cu<br />

prile ju l funeraliilor sale. E un volum aş cu coperte molcume c a<br />

pernuţa. Bănuiesc, anume coperta a <strong>de</strong>venit stimulentul <strong>de</strong> a o<br />

achiziţiona.<br />

Până la vârsta <strong>de</strong> 27 <strong>de</strong> ani aveam o etajeră cu cărţi, jumătate<br />

din ele conţin eau literatură metodică şi lingvistică. Eram colecţionar<br />

numismat, dar <strong>de</strong> cuvântul bibliofil nu auzisem. Văzusem<br />

câteva biblioteci partic ulare cu stelaje bine aranjate, cu cărţi<br />

selectate după gustul proprietarilor. Admiram această pasiune,<br />

într-un fel chiar îi invidiam pe <strong>de</strong>ţin ătorii b ibliotecilor c asnice,<br />

<strong>de</strong>şi mă obseda i<strong>de</strong>ea c ă, pentrua a aduna cărţi, tre bu ia să ai acc es<br />

la librăriile marilor oraşe. Aveam <strong>de</strong>ci 27 <strong>de</strong> ani şi în viaţa mea se<br />

întâmplă un eve nimen t d in tre c e le mai feric ite : p rim ise m<br />

lo c u in ţă-cooperativă în noul pe atunci cartier Dacia. Trei odăi. Un<br />

perete, mi-am zis, îl voi rezerva pentru o vitrină cu cărţi. Am<br />

cumpărat 24 <strong>de</strong> poliţe, le-am fixat una peste alta, <strong>de</strong> la po<strong>de</strong>a până<br />

la tavan. Am mutat c ărţile <strong>de</strong> pe etajeră în vitrină şi a m obs ervat<br />

că vitrina era ca şi goală: pe un<strong>de</strong> şi un<strong>de</strong> câte o carte. A trebuit să<br />

completez vitrina şi, astfel, m-am pomenit bibliofil.<br />

În anii’80, <strong>de</strong>seori plec am la <strong>de</strong>cada c ărţii româneşti <strong>de</strong> la<br />

sfârşit <strong>de</strong> august în Moscova, O<strong>de</strong>sa şi, mai ales , în Cernăuţi. În<br />

ac ele zile găseai cărţi bune. La Cernăuţi, mă împ rie te nisem c u<br />

vânzăto ru l librăriei care, dacă nu reuşeam să vin la timp, mi le<br />

reţinea.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!