Publication as PDF - FES Office Romania

12
De asemenea, am analizat consecinţele pe care criza le‐a produs asupra
migraţiei de revenire și am încercat să oferim răspunsuri referitoare la amploarea
fenomenului de revenire în regiunile studiate, precum și cu privire la factorii
la nivel macro şi micro care determină reîntoarcerea migranţilor români
acasă.
Studiul se deschide cu o scurtă prezentare a contextului actual în care criza
economică și financiară influenţează fluxurile migratorii și mobilitatea forţei de
muncă în interiorul Uniunii Europene și participarea migranţilor pe piaţa muncii
în diferite ţări de destinaţie. În același timp, această primă parte cuprinde
date statistice referitoare la evoluţia remitenţelor pe timp de criză și enumeră
câteva dintre mecanismele însușite de migranţi sau măsuri adoptate de state
pentru a face faţă crizei. De asemenea, acest capitol fundamentează demersul
ulterior al cercertării printr‐o trecere în revistă succintă a situaţiei migranţilor
români în cele două principale ţări de destinaţie Spania și Italia și a modului în
care criza se resimte în România.
Partea cea mai amplă a studiului este dedicată analizei datelor obţinute în cadrul
cercetării cantitative și calitative desfășurate în perioada august‐noiembrie
2010: impactul crizei economice asupra migraţiei românești în scop de muncă.
Capitolele următoare sunt structurate astfel încât să evidenţieze rezultatele cercetării,
abordând teme ca: efectele crizei economice asupra fluxurilor migratorii,
respectiv plecările şi revenirile românilor din străinătate; motivaţiile de reîntoarcere
în ţară şi un profil socio‐demografic al migranţilor întorşi; factorii care
determină propensiunea către revenire şi în ce măsură nivelul de dezvoltare al
comunităţii de origine influenţează fenomenul revenirii; măsura în care abilităţile
profesionale şi calificarea migranţilor sunt importante în adaptarea la criză
sau în decizia de revenire; impactul crizei economice asupra transferurilor băneşti
ale românilor din străinătate şi asupra structurii cheltuielilor din gospodării;
consecinţele pozitive și cele negative generate de migraţie și modalităţile în
care migraţia poate fi utilizată ca instrument eficace în combaterea sărăciei și
dezvoltarea României; gradul în care criza economică din România se constituie
drept un catalizator al intenţiei de migraţie determinând un posibil nou val de
plecări la muncă în afara graniţelor; importanţa unor factori cum sunt reţelele
sociale şi mobilitatea profesională în procesul de adaptare a migranţilor la noile
condiţii de pe piaţa muncii în ţările de destinaţie ca urmare a crizei economice.
Sperăm că studiul “Impactul crizei economice asupra migraţiei românești în
scop de muncă” va reprezenta, dincolo de o sursă de informaţii pertinente și
documentate asupra realităţii manifestării migraţiei românilor în contextul crizei,
un instrument util și relevant pentru decidenţii aflaţi la toate nivelele, atât
în vederea formulării sau îmbunătăţirii politicilor publice și strategiilor
naţionale în domeniul migraţiei forţei de muncă, cât și ca punct de plecare în
intervenţii și proiecte concrete.