Publication as PDF - FES Office Romania

More documents

Recommendations

Info

32 perioada crizei. Astfel, în 2009 au fost înregistrate cu 15% mai multe întreprinderi ale cetăţenilor români faţă de anul precedent, ajungând la un total de 32.452. Deşi rata şomajului a crescut, aşa cum am arătat anterior, numărul românilor angajaţi în Italia a crescut semnificativ pe perioada crizei economice, chiar mai mult decât în anii anteriori crizei, explodând practic în 2007, aşa cum reiese în tabelul de mai jos (Tabel 9). Jumătate dintre ei au fost angajaţi în sectorul terţiar (asistenţă familială, hoteluri şi restaurante), o treime în construcţii şi o cincime în agricultură. Aşa cum menţionam mai sus, e posibil ca numărul mare de angajaţi în sectorul terţiar, mai puţin lovit de criză, să fie responsabil pentru ratele mai scăzute de şomaj în Italia faţă de alte state. TABEL 9 Numărul românilor angajați şi nou angajați în Italia Sursa: Dossier Statistico Immigrazione Caritas/Migrantes. Prelucrare date INAIL 46 46. Franco Pittau et all, 2010, Românii din Italia între respingere şi acceptare, Confederaţia Caritas România şi Caritas Italiana.
33 Caseta 2. „Circ identitar şi invizibila comunitate românească din afară” ((fragment de articolul semnat de V. Stoiciu şi apărut în Dilema Veche) Întâiul lucru pe care îl fac românii în străinătate – cel puţin în Spania şi Italia, unde reprezintă prima comunitate de străini ca mărime – este să se evite între ei. Să nu vrei să ai de‐a face cu românii este cel mai facil mod de disimulare a propriei identităţii în ochii celuilalt. Rezultatul este că, în pofida numărului copleşitor, nu există o comunitate românească agregată. Alte grupuri de imigranţi, cum ar fi latino‐americanii, au localurile lor, unde se întâlnesc pentru a socializa la sfârşitul săptămânii, unde se distrează împreună şi cunosc noi membri ai comunităţii. Românii nu fac aşa ceva. Am stat de vorbă cu patronul unui restaurant românesc din Barcelona, situat fix în faţa închisorii din oraş şi purtând numele de Dracula, care ne spunea că 75% din clienţi sînt spanioli. Românii, atunci când vin la restaurant, îşi înfulecă ciorba de burtă şi sarmalele, apoi pleacă, fără a se uita împrejur şi fără a schimba o vorbă cu conaţionalii lor. Mi‐am amintit de o scenă din filmul Mar Nero, de Federico Bondi, în care grupuri mari de români din Italia organizau picnicuri la iarbă verde, ascultau muzică românească şi se împrieteneau unii cu alţii. Ei bine, cu puţine excepţii, nu prea există aşa ceva. Dacă merge la „iarbă verde“, românul o face doar împreună cu familia sau colegul de apartament. Şi dacă vreodată se întâmplă să se întâlnească cu alţi membri ai comunităţii este doar atunci când vreo asociaţie românească organizează o „fiesta“, oferind sarmale gratis sau când vine în concert vreun cântăreţ – preferabil de manele – din România. Consecinţa lipsei de coeziune e o semi‐absenţă politică, deşi, teoretic, românii ar putea avea un cuvânt de spus în alegerile locale, unde au drept de vot. „Românii nu sunt structuraţi politic, ei trăiesc într‐o bulă de săpun sau un fel de închisoare, izolaţi de Spania“ – constată Miguel Fonda, preşedintele Fedrom. Nu susţin că ceea ce eu numesc mecanismul de „camuflare identitară“ este singura cauză a invizibilităţii comunităţii româneşti. Dar cum spunea Miguel Pajares, antropolog la Universitatea din Barcelona şi specialist pe migraţia românească, aceasta este una dintre principalele cauze ale fenomenului. „Desigur, un rol important îl joacă şi lipsa de capital social, moştenită probabil din perioada comunistă. În plus, românii sînt europeni, iar europenii sînt individualişti, societăţile europene sînt prin definiţie atomizate. Însă stereotipurile despre români şi dorinţa de a se disocia de aceste prejudecăţi sînt, cu siguranţă, printre principalii factori“, îmi spune Miguel. Am întrebat dacă celelalte comunităţi nu au aceeaşi reacţie la imaginea negativă, dar mi
Page 1 and 2: MANUELA STĂNCULESCU VICTORIA STOIC
Page 3 and 4: Abrevieri ANOFM ‐ Agenţia Naţio
Page 5 and 6: 4.5. Migranţii din România şi pi
Page 7 and 8: Fig. 21 Comportamentul marital al m
Page 9 and 10: Listă tabele 9 Tabel 1 Evoluţia r
Page 11 and 12: 11 introducere Criza economică glo
Page 13 and 14: 13 Capitolul 1 Context general. Imp
Page 15 and 16: Studiile indică faptul că rata ş
Page 17 and 18: 17 Caseta 1. “Migranții români,
Page 19 and 20: 1.2. Evoluția remitențelor în ti
Page 21 and 22: zintă un minim al ultimilor şase
Page 23 and 24: În ceea ce priveşte locurile de m
Page 25 and 26: 1.5. Italia și Spania, principale
Page 27 and 28: 27 TABEL 3 Evoluția numărului de
Page 29 and 30: 29 rândul comunităţilor de migra
Page 31: 31 TABEL 7 Concentrarea migranțilo
Page 35: 35 Dar nimeni nu poate trăi într
Page 38 and 39: 38 Metoda de culegere a datelor a f
Page 40 and 41: 40 TABEL 10 Distribuția populație
Page 42 and 43: 42 Cercetarea calitativă s‐a des
Page 44 and 45: 44 rea persoanelor beneficiare de a
Page 46 and 47: 46 Date sondaj. Date ponderate. Cel
Page 48 and 49: 48 o ţigară, apoi scoate repede d
Page 50 and 51: 50 Capitolul 3 Criza economică şi
Page 52 and 53: 52 Opinia dominantă privind impact
Page 54 and 55: 54 turi suficiente doar pentru stri
Page 56 and 57: 56 FIGURA 7 Opinii cu privire la ev
Page 58 and 59: 58 În timp ce persoanele din gospo
Page 60 and 61: 60 “Ce să fac în România, să
Page 62 and 63: 62 TABEL 13 Rata revenirilor și ra
Page 64 and 65: 64 Caseta 7 Migranții români - o
Page 66 and 67: 66 FIGURA 10 Relația de rudenie cu
Page 68 and 69: 68 înainte de criză să se fi în
Page 70 and 71: 70 Caseta 8. Criza aduce noi țări
Page 72 and 73: 72 4.4. De ce pleacă migranții î
Page 74 and 75: 74 la bucătărie, să „spele WC
Page 76 and 77: 76 Migranţii la muncă în străin
Page 78 and 79: 78 Caseta 10. Migrația ciclică In
Page 80 and 81: 80 n 22% din migranţi au mobilitat
Page 82 and 83:
82 România, din punct de vedere al
Page 84 and 85:
84 Dacă nu ştiam meserie, stătea
Page 86 and 87:
86 FIGURA 19 Vârsta la care pleac
Page 88 and 89:
88 Din punct de vedere al vechimii
Page 90 and 91:
90 „Problema e că sunt 4 milioan
Page 92 and 93:
92 4.8. Rețele de suport Cei mai m
Page 94 and 95:
94 TABEL 18 Ponderea migranților c
Page 96 and 97:
96 milie, de obicei, frate/soră, s
Page 98 and 99:
98 „Mai întîi a plecat soţul
Page 100 and 101:
100 4.9. Locuirea migranților în
Page 102 and 103:
102 4.10. Experiența migrației di
Page 104 and 105:
104 Caseta 14. Experiența migrați
Page 106 and 107:
106 tină în ţara de destinaţie,
Page 108 and 109:
108 4.11. Întoarcerea în țară P
Page 110 and 111:
110 puţin în cazurile investigate
Page 112 and 113:
112 banii de şomaj. Şansele de î
Page 114 and 115:
114 FIGURA 28 Viața în România p
Page 116 and 117:
116 Nici intenţia de a găsi un lo
Page 118 and 119:
118 e foarte lejer, dar nu are sens
Page 120 and 121:
120 Tinerii (18‐29 ani), cu prec
Page 122 and 123:
122 TABEL 21 Ponderea gospodăriilo
Page 124 and 125:
124 Caseta 17. Remitențele lucrăt
Page 126 and 127:
126 Pentru majoritatea gospodăriil
Page 128 and 129:
128 Caseta 18. Investițiile migran
Page 130 and 131:
130 Cu cât o persoană are o exper
Page 132 and 133:
132 Date sondaj. Date ponderate. Ce
Page 134 and 135:
134 5.4. Planuri legate de plecarea
Page 136 and 137:
136 FIGURA 40 Destinațiile prefera
Page 138 and 139:
138 concluzii Lucrătorii migranţi
Page 140 and 141:
140 mobilitate profesională ascend
Page 142 and 143:
142 rata plecărilor şi rata reven
Page 144 and 145:
144 Percepţiile faţă de ţara‐
Page 146 and 147:
146 De asemenea, conform datelor cu
Page 148 and 149:
148 Economies in Eastern Europe, As
Page 150 and 151:
150 Anexe
Page 152 and 153:
CHESTIONAR A A. PERCEPŢII GENERALE
Page 154 and 155:
5. am rude peste hotare alături de
Page 156 and 157:
n. Motive de sănătate 5 o. Dorul
Page 158 and 159:
24 După ce a plecat în străinăt
Page 160 and 161:
D. DATE SOCIO-DEMOGRAFICE D1. SEX 1
Page 162 and 163:
B03. Dacă a crescut (cod 4 sau 5;
Page 164 and 165:
C11. Dacă da, ce erau aceşti str
Page 166 and 167:
R08. De ce consideraţi că trăiţ
Page 168 and 169:
D. DATE SOCIO-DEMOGRAFICE D1. SEX 1
Page 170 and 171:
Integrarea în ţara de destinaţie
show all

Publication as PDF - FES Office Romania

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?