Publication as PDF - FES Office Romania

MANUELA STĂNCULESCU
VICTORIA STOICIU ‐ COORDONATOR
IRIS ALEXE
LUMINIŢA MOTOC
IMPACTUL CRIZEI ECONOMICE
ASUPRA MIGRAŢIEI
FORŢEI DE MUNCĂ ROMÂNEŞTI
Bucureşti, 2011

© Friedrich‐Ebert‐Stiftung, 2011
Nici publicaţia şi nici fragmente din ea nu pot fi reproduse fără permisiunea
Friedrich‐Ebert‐Stiftung sau citarea corespunzătoare a sursei.
Friedrich‐Ebert‐Stiftung
Office Romania
Str. Porumbaru Emanoil 21
RO‐011421 Bucuresti
Tel.: 0040 21 2 11 09 82/‐83
Fax: 0040 21 2 10 71 91
E‐Mail: fes@fes.ro
www.fes.ro
Studiu realizat cu sprijinul Fundaţiei Soros România.

Abrevieri
ANOFM ‐ Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă
BIM – Biroul Internaţional al Muncii
BNR – Banca Naţională a României
CNA – Consiliul Naţional al Audiovizualului
CCSB – Compania de Cercetare Sociologică și Branding
CERME – Centrul Român de Modelare Economică
CNPS – Centrul Naţional de Pregătire în Statistică
ICCV – Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii
IDSL – Indice de Dezvoltare Comunitară
ISCO – Standardul Internaţional de Clasificare a Ocupaţiilor
IOM – Organizatia Internaţională pentru Migraţie
MADR – Ministerul Agriculturii și al Dezvoltării Regionale
MAI ‐ Ministerul Administraţiei și Internelor
OECD – Organizatia pentru Cooperare și Dezvoltare Economica
OIM – Organizatia Internaţionala a Muncii
SAPARD – Programul Special de Aderare pentru Agricultură și Dezvoltare
UE – Uniunea Europeană
USD – United States Dollar

4
Cuprins
Listă grafice / 6
Listă casete / 8
Listă tabele / 9
Introducere / 11
Capitolul 1. Context general. Impactul crizei economice asupra fenomenului
migraţiei / 13
1.1. Efectele crizei asupra fluxurilor migratorii, accesului și participării
migranţilor pe piaţa muncii / 13
1.2. Evoluţia remitenţelor în timpul crizei economice / 19
1.3. Criza economică și influenţa ei pe piaţa muncii din România. Cum devine
migraţia un orizont de viaţă / 21
1.4. Mobilitatea și migraţia forţei de muncă românești prin reţeaua EURES în
condiţiile crizei economice 22
1.5. Italia și Spania, principale destinaţii pentru migranţii români plecaţi la
muncă / 26
1.5.1. Cazul Spaniei / 26
1.5.2. Cazul Italiei / 30
Capitolul 2. Date şi metodă / 37
2.1. Datele / 37
2.1.1. Cercetarea cantitativă ‐ 37
2.1.2. Cercetarea calitativă ‐ 41
2.2. Metoda / 42
2.2.1. Cercetarea cantitativă / 42
2.2.2. Cercetarea calitativă / 47
Capitolul 3. Criza economică şi migraţia – rezultatele studiului sociologic / 50
3.1. Percepţii privind criza economică şi efectele acesteia / 50
3.2. Evoluţia şi efectele migraţiei pentru muncă în străinătate / 55
Capitolul 4. Plecările la şi revenirile de la muncă / 92
4.1. Rata plecărilor şi rata revenirilor în ţară / 61
4.2. Tipuri de migranţi / 65
4.3. Istoricul plecărilor şi destinaţiile preferate / 67
4.4. De ce pleacă migranţii în străinătate / 72

4.5. Migranţii din România şi piaţa muncii / 75
4.6. Diferenţe de gen şi vârstă / 85
4.7. Efectele crizei asupra migranţilor în străinătate / 88
4.8. Reţele de suport / 92
4.9. Locuirea migranţilor în străinătate / 100
4.10. Experienţa migraţiei din perspectiva migranţilor / 102
4.11. Întoarcerea în ţară / 108
4.11.1. De ce se întorc migranţii în ţară / 108
4.11.2. Satisfacţia cu revenirea în ţară / 113
4.11.3. Planurile legate de şederea în ţară / 114
5
Capitolul 5. Banii trimişi acasă de migranţii români / 119
5.1. La ce sunt folosiţi în ţară banii din remitenţe / 127
5.2. Intenţia de migrare / 129
5.3. De ce vor oamenii să plece la muncă în străinătate / 133
5.4. Planuri legate de plecarea în străinătate ‐ 134
Concluzii / 138
Bibliografie / 147
Anexă: Chestionare tip utilizate și ghidul de interviu / 150

6
Listă grafice
Fig. 1 Sumele trimise în ţară de lucrătorii români din străinătate / 20
Fig. 2 Cetăţenia migranţilor UE şi non‐UE, rezidenţi ai ţărilor EU‐27 în 2010 / 25
Fig. 3 Criza economică a afectat “foarte mult” sau “destul de mult” ţara şi populaţia
(%) / 51
Fig. 4 Efectele crizei economice asupra veniturilor (%) / 52
Fig. 5 Cum s‐au schimbat condiţiile de trai în ultimele 6 luni (februarie‐august
2010) (%) / 53
Fig. 6 Efectele crizei (%) / 55
Fig. 7 Opinii cu privire la evoluţia numărului oamenilor din localitate care muncesc
în străinătate (%) / 56
Fig. 8 Efectele percepute ale migraţiei pentru munca în străinătate (%) / 57
Fig. 9 Opinii privind migraţia pentru munca în străinătate (valori medii) / 58
Fig. 10 Relaţia de rudenie cu respondenţii migranţilor aflaţi
în străinătate (%) / 66
Fig. 11 Distribuţia pe categorii de vârstă – comparativ între migrant şi populaţia
stabilă (%) / 66
Fig. 12 Distribuţia tipurilor de migranţi în funcţie de anul în care au plecat
prima dată (%) / 67
Fig. 13 Distribuţia tipurilor de migrant în funcţie de ţara de destinaţie/de unde
s‐au întors (%) / 68
Fig. 14 Ce v‐a determinat să plecaţi în străinătate la muncă (%) / 72
Fig. 15 Populaţia ocupată de 15 ani şi peste pe grupe de ocupaţii (%) / 77
Fig. 16 Mobilitatea ocupaţională a migranţilor rămaşi în străinătate / 79
Fig. 17 Ani de muncă în România şi în străinătate pe tipuri de migranţi (%) / 81
Fig. 18 Sectorul economic în care lucrau/lucrează migranţii în România, înainte
de prima plecare şi în străinătate în august 2010 sau înainte de întoarcerea în
ţară (%) / 82
Fig. 19 Vârsta la care pleacă prima dată la muncă în străinătate femeile şi
bărbaţii (%) / 86
Fig. 20 Tipurile de migranţi pe categorii de vârstă şi stare civilă (%) / 92

Fig. 21 Comportamentul marital al migranţilor rămaşi în străinătate în funcţie
de starea civilă / 93
Fig. 22 Străinii şi românii cu care migranţii ţin legătura și în afara locului de
muncă (%) / 56
Fig. 23 Cu cine locuiesc migranţii în străinătate (%) / 101
Fig. 24 Factorii integrarii migranţilor în societatea unde muncesc (%) / 102
Fig. 25 Lucrurile care au plăcut/nu au plăcut migranţilor români
în străinătate (%) / 103
Fig. 26 Motivele întoarcerii în ţara de la munca din străinătate (%) / 109
Fig. 27 Satisfacţia cu întoarcerea în ţară (%) / 113
Fig. 28 Viaţa în România prin comparaţie cu viaţa în străinătate / 114
Fig. 29 Cât timp au de gând migranţii întorşi să stea în ţară (%) / 115
Fig. 30 Planurile migranţilor întorşi pe perioada şederii în România (%) / 115
Fig. 31 Frecvenţa banilor trimişi în ţară de migranţi (%) / 119
Fig. 32 Contribuţia remitenţelor la veniturile gospodăriilor cu migrant
în străinătate (%) / 121
Fig. 33 Frecvenţa banilor trimişi în ţară de migranţi pe judeţe (%) / 123
Fig. 34 Ponderea gospodăriilor care primesc pachete din străinătate
pe judeţe (%) / 123
Fig. 35 Evoluţia volumului de bani trimişi de peste hotare
în ultimele 6 luni / 126
Fig. 36 În general, la ce sunt folosiţi banii primiţi din străinătate (%) / 127
Fig. 37 Motivele pentru care potenţialii migranţi vor să plece
în străinătate (%) / 133
Fig. 38 Când intenţionează potenţialii migranţi să plece (%) / 134
Fig. 39 Planurile pe termen lung ale migranţilor / 135
Fig. 40 Destinaţiile preferate de potenţialii migranţi (%) / 136
7

8
Listă casete
Caseta 1. “Migranţii români, prinşi între două crize” / 17
Caseta 2. “Circ identitar şi invizibila comunitate românească din afară” / 33
Caseta 3. Cercetarea calitativă din Badalona / 47
Caseta 4. Migraţia lucrătorilor români în contextul crizei, între costuri şi beneficii
/ 51
Caseta 5. Plecarea românilor peste hotare ca răspuns în faţa crizei / 57
Caseta 6. Migraţia ca strategie de supravieţuire sau de ce aleg românii străinătatea
şi nu România / 59
Caseta 7. Migranţii români – o resursă care se risipeşte sau o soluţie viabilă pentru
România / 64
Caseta 8. Criza aduce noi ţări de destinaţie şi mobilitate crescută pentru migranţii
români / 70
Caseta 9. “De ce e mai bine vânzător în Cipru decât patron în România” / 72
Caseta 10. Migraţia ciclică / 78
Caseta 11. Importanţa pregătirii profesionale şi a reţelelelor de suport / 83
Caseta 12. Criza determină înrăutăţirea situaţiei migranţilor români pe piaţa
muncii / 89
Caseta 13. Reţelele sociale şi relaţiile migranţilor cu societatea‐gazdă / 97
Caseta 14. Experienţa migraţiei: Comunitatea românească şi percepţia faţă de
ţara‐gazdă / 104
Caseta 15. Revenirea în România şi de ce se reîntorc migranţii români acasă /
109
Caseta 16. Condiţii pentru întoarcerea productivă a migranţilor români în ţară /
117
Caseta 17. Remitenţele lucrătorilor români din străinătate / 124
Caseta 18. Investiţiile migranţilor în România / 128

Listă tabele
9
Tabel 1 Evoluţia remitenţelor pe regiuni, milioane USD
în perioada 2006‐2009 / 19
Tabel 3 Evoluţia numărului de români rezidenţi legali în Spania / 27
Tabel 4 Numărul şomerilor în rândul străinilor în Spania / 27
Tabel 5 Variaţia populaţiei migrante ocupate / 28
Tabel 6 Evoluţia numărului de străini în Italia în perioada 2007‐2009 / 30
Tabel 7 Concentrarea migranţilor în sectoarele ce angajează
muncă necalificată / 31
Tabel 8 Evoluţie număr firme străini înregistrate în intervalul 2003‐2010
în Italia / 31
Tabel 9 Numărul românilor angajaţi şi nou angajaţi în Italia / 32
Tabel 10 Distribuţia populaţiei în funcţie de judeţ, gen și categorii
de vârstă (%) / 40
Tabel 11 Distribuţia populaţiei în funcţie de judeţ şi mărimea localităţii (%) / 41
Tabel 12 Profilul respondenţilor din eşantionul reprezentativ
la nivelul populaţiei (%), 2010 / 45
Tabel 13 Rata revenirilor şi rata plecărilor la muncă în străinătate / 62
Tabel 14 Statutul ocupaţional al migranţilor, în România înainte de prima
plecare și în străinătate în august 2010 sau înainte de întoarcerea în ţară (%) / 75
Tabel 15 Profilul tipurilor de migranţi pe grupe de gen‐vârstă (%) / 85
Tabel 16 Statutul ocupaţional al migranţilor rămași în străinătate, în România
înainte de prima plecare și în străinătate în august 2010,
în funcţie de gen (%) / 87
Tabel 17 Efectele percepute ale crizei asupra migranţilor (%) / 88
Tabel 18 Ponderea migranţilor care au fraţi sau surori plecate
în străinătate (%) / 94
Tabel 19 Reţele de suport pe tipuri de migranţi (%) / 95
Tabel 20 Tipurile de migranţi în funcţie de locuire (%) / 100
Tabel 21 Ponderea gospodăriilor care primesc remitenţe în bani și în natură, pe
judeţe / 122

Tabel 22 Plecarea la muncă în străinătate: experienţa în ultimii 2 ani și intenţia
pentru viitor (%) / 129
Tabel 23 Profilul persoanelor care intenţionează să plece la muncă în străinătate
(% din A+B1) / 131

11
introducere
Criza economică globală a afectat puternic piaţa muncii din toate statele Uniunii
Europene (UE), iar transformările suferite de economiile acestor ţări au
avut la rândul lor repercursiuni asupra migraţiei forţei de muncă. Sectoarele de
activitate predominant ocupate de către migranţi, cum ar fi construcţiile sau serviciile
au fost cele mai lovite de criza economică, cauzând pierderea locurilor de
muncă şi şomaj crescut în rândul lucrătorilor migranţi.
Dinamica actuală a mobilităţii internaţionale în contextul recesiunii economice
profunde care se manifestă în același timp în ţările de origine și în ţările de
destinaţie pentru lucrătorii migranţi demonstrează o natură complexă și multidimensională
a fenomenului migraţiei forţei de muncă. Migraţia se intersectează
cu o varietate de probleme sociale și economice care devin cu atât mai
acute și care au un impact cu atât mai deosebit asupra migranţilor ca și categorie
vulnerabilă afectată în primul rând de criză. Totodată, este important de remarcat
tendinţa ce apare în condiţii de criză economică, de negativizare și
simplificare a fenomenului migraţionist în majoritatea ţărilor de destinaţie. Pe
fondul crizei se creează un spaţiu propice pentru dezvoltarea ostilităţii faţă de
ceilalţi, xenofobiei și rasismului, și adoptării de politici de imigraţie restrictive și
de măsuri protecţioniste a propriei pieţe a muncii, situaţie ce caracterizează atât
statele cu o migraţie mai recentă cât și ţările tradiţional destinaţii pentru lucrătorii
migranţi.
Aceste evoluţii dobândesc valenţe specifice în cazul migraţiei forţei de muncă
românești în condiţiile în care românii plecaţi la muncă în străinătate ocupă primul
loc ca număr de lucrători mobili în spaţiul comunitar, iar multe dintre statele
membre încă păstrează sau au reintrodus restricţii pe piaţa muncii pentru
muncitorii români. De asemenea, criza economică și financiară a avut
consecinţe directe pentru România și asupra migraţiei românilor, exemple edificatoare
în acest sens ar fi aspectele noi apărute în procesul aderării ţării noastre
la Spaţiul Schengen și măsurile la care au recurs anumite state membre în vederea
îndepărtării de pe teritoriul lor a unor cetăţeni români (de obicei de etnie
romă).
Prin studiul de faţă ne‐am propus să evaluăm care este impactul crizei economice
asupra migraţiei forţei de muncă românești și care sunt efectele acesteia
asupra migranţilor români aflaţi la muncă în afară şi asupra familiilor acestora.

12
De asemenea, am analizat consecinţele pe care criza le‐a produs asupra
migraţiei de revenire și am încercat să oferim răspunsuri referitoare la amploarea
fenomenului de revenire în regiunile studiate, precum și cu privire la factorii
la nivel macro şi micro care determină reîntoarcerea migranţilor români
acasă.
Studiul se deschide cu o scurtă prezentare a contextului actual în care criza
economică și financiară influenţează fluxurile migratorii și mobilitatea forţei de
muncă în interiorul Uniunii Europene și participarea migranţilor pe piaţa muncii
în diferite ţări de destinaţie. În același timp, această primă parte cuprinde
date statistice referitoare la evoluţia remitenţelor pe timp de criză și enumeră
câteva dintre mecanismele însușite de migranţi sau măsuri adoptate de state
pentru a face faţă crizei. De asemenea, acest capitol fundamentează demersul
ulterior al cercertării printr‐o trecere în revistă succintă a situaţiei migranţilor
români în cele două principale ţări de destinaţie Spania și Italia și a modului în
care criza se resimte în România.
Partea cea mai amplă a studiului este dedicată analizei datelor obţinute în cadrul
cercetării cantitative și calitative desfășurate în perioada august‐noiembrie
2010: impactul crizei economice asupra migraţiei românești în scop de muncă.
Capitolele următoare sunt structurate astfel încât să evidenţieze rezultatele cercetării,
abordând teme ca: efectele crizei economice asupra fluxurilor migratorii,
respectiv plecările şi revenirile românilor din străinătate; motivaţiile de reîntoarcere
în ţară şi un profil socio‐demografic al migranţilor întorşi; factorii care
determină propensiunea către revenire şi în ce măsură nivelul de dezvoltare al
comunităţii de origine influenţează fenomenul revenirii; măsura în care abilităţile
profesionale şi calificarea migranţilor sunt importante în adaptarea la criză
sau în decizia de revenire; impactul crizei economice asupra transferurilor băneşti
ale românilor din străinătate şi asupra structurii cheltuielilor din gospodării;
consecinţele pozitive și cele negative generate de migraţie și modalităţile în
care migraţia poate fi utilizată ca instrument eficace în combaterea sărăciei și
dezvoltarea României; gradul în care criza economică din România se constituie
drept un catalizator al intenţiei de migraţie determinând un posibil nou val de
plecări la muncă în afara graniţelor; importanţa unor factori cum sunt reţelele
sociale şi mobilitatea profesională în procesul de adaptare a migranţilor la noile
condiţii de pe piaţa muncii în ţările de destinaţie ca urmare a crizei economice.
Sperăm că studiul “Impactul crizei economice asupra migraţiei românești în
scop de muncă” va reprezenta, dincolo de o sursă de informaţii pertinente și
documentate asupra realităţii manifestării migraţiei românilor în contextul crizei,
un instrument util și relevant pentru decidenţii aflaţi la toate nivelele, atât
în vederea formulării sau îmbunătăţirii politicilor publice și strategiilor
naţionale în domeniul migraţiei forţei de muncă, cât și ca punct de plecare în
intervenţii și proiecte concrete.

13
Capitolul 1
Context general.
Impactul crizei economice
asupra fenomenului migraţiei
1.1. Efectele crizei asupra fluxurilor migratorii, accesului
și participării migranților pe piața muncii
Cercetările și studiile care au analizat modul în care situaţia economică determină
modificări în evoluţia migraţiei forţei de muncă ne arată că, în ultimele
decenii, în ţările membre ale Organizaţiei pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
(OECD), fluxurile migratorii au fost puternic corelate cu ciclurile economice.
Totuși, este important de subliniat că relaţia migraţie‐context economic nu
este una liniară și mecanică întrucât influenţele perioadelor de criză economică
asupra migraţiei sunt complexe și dificil de previzionat.
În acest sens, rapoarte ale OECD 1 sau ale Organizaţiei Internaţionale pentru
Migraţie (OIM) 2 demonstrează că recesiunile economice anterioare, de la cea
din 1973‐’74, 1981‐’82 şi până la criza asiatică din 1997, nu au împiedicat tendinţa
în creştere a migraţiei pentru muncă, oamenii continuând să migreze și
să‐și găsească de muncă în afara graniţelor ţării lor și în aceste perioade. Potrivit
datelor OECD, este improbabil ca motivaţia pentru a migra să dispară din cauza
crizei economice: distanţa dintre venitul pe cap de locuitor între ţările emergente
şi cele dezvoltate se va menţine la fel de mare ca şi înainte de criză, iar
odată situaţia stabilizată, cei care şi‐au amânat decizia de munci în străinătate se
vor alătura maselor de migranţi deja existente. De asemenea, statisticile OIM ne
indică faptul că, per ansamblu, de la instalarea crizei economice în anul 2007,
fluxurile migratorii nete au rămas pozitive la nivelul Uniunii Europene.
1. International Migration and the Economic Crisis: Understanding the Links and Shaping Policy, 2009,
in Responses in International Migration Outlook, OECD.
2. Jobst Koehler, Frank Laczko, Christine Aghazarm, Julia Schad, 2010, Research and Publications
Division, IOM, Migration and the economic crisis in the European Union: implications for policies.

14
Pentru a ilustra aceste evoluţii, am inclus exemplele Spaniei și Italiei, ţări cu
un număr mare de migranţi și, totodată, principalele ţări de destinaţie pentru
lucrătorii români.
...este improbabil ca motivaţia
pentru a migra să dispară din
cauza crizei economice...
În Spania, datele OECD arată că fluxurile
migratorii în anul 2009 rămăseseră la
acelaşi nivel ca în 2008. Cu toate acestea,
intrările în ţară au înregistrat un declin.
De asemenea, numărul migranţilor care
au venit în scop de reunificare familială a
scăzut semnificativ în 2008 comparativ cu 2007 – mai puţin de 100.000 de cazuri
în 2008 faţă de 128.200 în 2007 3 . În Italia, contracţia economică a diminuat retragerea
cererilor pentru forţă de muncă din partea angajatorilor: în 2008, aproximativ
10.000 de angajatori (5,6%) şi‐au retras cererile depuse în decembrie
2007 4 .
Tinerii, bărbaţii şi migranţii reprezintă categoriile cele mai afectate de criză în
ceea ce privește participarea pe piaţa muncii. Chiar dacă impactul asupra diferitelor
categorii nu este uniform şi variază de la ţară la ţară, este cert faptul că lucrătorii
migranţi au fost loviţi mai dur de deteriorarea situaţiei economice decât
angajaţii autohtoni 5 . În plus, putem vorbi despre o diferenţiere clară între
modul în care criza este resimţită de lucrătorii din interiorul statelor membre
UE şi cei din afara UE. În timp ce rata şomajului printre migranţii originari din
UE a crescut în medie cu 2,8% în perioada 2008‐2009, pentru migranţii din afara
UE ea a crescut cu 5%, una dintre posibilele explicaţii putând fi şi propensiunea
mai ridicată a migranţilor din statele membre UE de a se întoarce în ţara de origine
atunci când îşi pierd locul de muncă 6 .
Una dintre explicaţiile posibile pentru creşterea şomajului poate fi şi concentrarea
migranţilor în sectoare de activitate care sunt corelate cu ciclurile economice
sau sunt de tip sezonier. Acest lucru este confirmat de rata șomajului în
rândul lucrătorilor migranţi comparativ cu rata șomajului pentru populaţia nativă,
calculată la nivelul anumitor ţări 7 . De asemenea, se pare că cel mai puternic
resimt impactul crizei muncitorii imigranţi necalificaţi şi cei care muncesc fără
acte. Muncitorii migranţi calificaţi sunt puşi la adăpost de pierderea locurilor de
muncă datorită calificării şi, adeseori, investiţiei pe care a făcut‐o angajatorul în
formarea și, respectiv, angajarea lor 8 .
3. International Migration and the Economic Crisis: Understanding the Links and Shaping Policy, 2009,
in Responses in International Migration Outlook, OECD.
4. Idem.
5. http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/
6. Jobst Koehler, Frank Laczko, Christine Aghazarm, Julia Schad, 2010, Research and Publications
Division, IOM, Migration and the economic crisis in the European Union: implications for policies.
7. International Migration and the Economic Crisis: Understanding the Links and Shaping Policy, 2009,
in Responses in International Migration Outlook, OECD.
8. Demetrios G. Papademitriou, Madeleine Sumption, Aaron Terrazas cu Carola Burket, Stephen
Loyal, Ruth Ferrero‐Turrion, 2010, Migration and immigrants two zears after the financial collapse:
where do we stand, Washington DC. Migration Policy Institute.

Studiile indică faptul că rata şomajului printre migranţi ar fi fost mult mai înaltă
la nivelul UE în eventualitatea în care migraţia de revenire ar fi fost mai
scăzu tă pentru anumite grupuri de migranţi, precum cei din Europa Centrală şi
de Est.
15
S‐a observat că migranţii din UE, atunci când îşi pierd locul de muncă, sunt
mai înclinaţi să se întoarcă în ţările de origine. Această revenire are un caracter
preponderent temporar, strategia migranţilor vizând reîntoarcerea în ţara de
destinaţie în cazul ivirii unor oportunităţi economice sau a unei redresări a pieţei
muncii. Pe de altă parte, migranţii din afara statelor UE preferă să rămână în
ţările de destinaţie chiar dacă îşi pierd locurile de muncă. Această decizie este
determinată de dificultăţile legate de obţinerea vizei sau a permiselor de
muncă, a barierelor administrative, a costurilor şi a lipsei alternativelor legate
de re‐intrarea în ţara‐gazdă. În plus, se adaugă de multe ori costurile de călătorie
ridicate, faptul că supravieţuirea familiei rămase acasă depinde de banii
trimiși de migrant sau lipsa totală de orizont în ţara de origine, unde criza pune
și mai multe probleme.
Dincolo de statisticile care atestă numărul migranţilor reveniţi în anumite
state, nu există studii specifice care să descrie aprofundat fenomenul. Nu se cunoaşte
exact care este durata revenirii, dacă aceasta este una temporară sau definitivă
şi în ce măsură este ea provocată de criză sau reprezintă o evoluţie
firească a ciclurilor de migraţie, care sunt doar accentuate de criză. Se ştie că,
după o perioadă petrecută la muncă în străinătate, migranţii îşi ating total sau
parţial obiectivele migraţiei şi atunci propensiunea către revenire este mai
mare. Este foarte posibil ca de fapt să nu
avem de‐a face decât cu o revenire temporară.
De asemenea, ar trebui luată în
calcul ipoteza potrivit căreia criza poate fi
mai suportabilă în ţările de destinaţie
decât în ţările de origine.
Criza a avut consecinţe diferite asupra
migraţiei bărbaţilor și femeilor și a
situaţiei de pe piaţa muncii în ţările de
destinaţie. Migraţia feminină a crescut pe
...migranţii din UE, atunci
când îşi pierd locul de muncă,
sunt mai înclinaţi să se întoarcă
în ţările de origine... migranţii
din afara statelor UE preferă să
rămână în ţările de destinaţie,
chiar dacă îşi pierd locurile de
muncă...
perioada crizei, în mare parte ca urmare a creşterii şomajului în sectoarele economice
unde forţa de muncă era predominant masculină (construcţii) şi a menţinerii
cererii pentru forţă de muncă în sectoare precum munca la domiciliu
(curăţenie, îngrijire bătrâni și copii) 9 .
O modalitate de atenuare a impactului negativ al crizei economice este re pre ‐
zen tată de mobilitatea profesională a lucrătorilor migranţi. Ne putem aştepta,
prin urmare, la o creştere a mobilităţii inter‐sectoriale dinspre sectoarele puter‐
9. International Migration and the Economic Crisis: Understanding the Links and Shaping Policy, 2009,
in Responses in International Migration Outlook, OECD.

16
nic afectate de criză către cele mai puţin atinse. De exemplu, în cazul celor două
ţări importante pentru migraţia românească, se observă o creştere cu 15% a nu ‐
mă rului de lucrători agricoli în Spania în 2009 faţă de 2008, iar în Italia, se
înregis trează o creştere a numărului de mici antreprenori cu 15.079 în 2008 faţă
de 2007 10 .
Un alt mecanism la care migranţii ar putea recurge pentru a face faţă crizei ar
putea fi desfășurarea de activităţi independente și antreprenoriatul. De aceea,
evoluţia acestui indicator poate oferi informaţii preţioase referitoare la
consecinţele produse de contracţia economică asupra activităţilor lucrative ale
migranţilor. Statisticile relevă că angajarea pe cont propriu este mai ridicată în
rândul migranţilor decât în rândul populaţiei native cu nivel de pregătire similar
11 . Cercetările emprice evidenţiază însă că relaţia dintre ciclurile economice şi
rata angajărilor pe cont propriu este instabilă: conform unora, ea este mai degrabă
negativă, conform altor studii corelaţia este pozitivă. Constant și Zimmermann
arată în cercetările lor derulate în Germania 12 că angajarea pe cont
propriu este una dintre principalele strategii de evitare a şomajului pentru migranţi,
confirmând ipoteza conform căreia angajarea pe cont propriu este răspunsul
pe care îl dau migranţii dificultăţilor întâmpinate pe piaţa muncii.
Această ipoteză este susţinută și de către directorul general al serviciului
pentru Imigrări din Spania, Markus Gonzales Bleifuss. Acesta menţionează că
migranţii ar trebui să se orienteze spre dezvoltarea activităţilor pe cont propriu
întrucât astfel se pot adapta mai bine la cerinţele și la schimbările de pe piaţa
muncii. În acest sens și în scopul combaterii muncii la negru, Spania și‐a propus
simplificarea procedurii prin care migranţii pot trece de la statutul de angajat la
munca pe cont propriu 13 .
Cu toate acestea, raportul OECD cu privire la impactul crizei asupra migraţiei
constată că există puţine evidenţe care să susţină că acest tip de comportament
este de succes în timpul declinului economic 14 . De asemenea, referindu‐ne
strict la cele două state pe care le‐am luat drept exemplu, observăm două
situaţii aproape opuse: în Spania, numărul migranţilor lucrători pe cont propriu
a scăzut în perioada iunie 2008‐februarie 2009 cu 24.000 (aproximativ 10%), dar,
în Italia, numărul angajaţilor pe cont propriu originari din statele din afara UE
a crescut uşor în 2008 faţă de 2007 (cu 15.079) 15 .
10. Jobst Koehler, Frank Laczko, Christine Aghazarm, Julia Schad, 2010, Research and Publications
Division, IOM, Migration and the economic crisis in the European Union: implications for policies.
11. http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/
12. Amelie Constant, Klaus F. Zimmermann, 2004. Self‐Employment Dynamics Across the Business
Cycle: Migrants Versus Natives, IZA Discussion Paper No. 1386.
13. Solos, periodico del profesional autonomo „En un contexto como el actual el trabajo autonomo
puede ser una salida muy interesante para los inmigrantes”, septembrie 2010.
14. International Migration and the Economic Crisis: Understanding the Links and Shaping Policy,
2009, in Responses in International Migration Outlook, OECD.
15. Jobst Koehler, Frank Laczko, Christine Aghazarm, Julia Schad, 2010, Research and Publications
Division, IOM, Migration and the economic crisis in the European Union: implications for policies.

17
Caseta 1.
“Migranții români, prinşi între două crize”
(fragment de articol, semnat de V. Stoiciu şi apărut în Dilema Veche)
Dâmboviţa este unul dintre
judeţele cu cea mai înaltă rată a
migraţiei către Spania, dar
destinaţiile precum Italia sau Germania
sunt şi ele populare. Curioşi să
stăm de vorbă cu cineva care şi‐a
pierdut locul de muncă în
străinătate, am dat o tură prin cîteva
comune din judeţ, în încercarea de a‐
l descoperi pe migrantul revenit
acasă. Primăriţa şi viceprimarul din
Nucet s‐au chinuit vreun sfert de oră
pînă au putut să ne recomande un
tînăr, Radu B., care, înainte de a
rămâne şomer, lucrase în Spania pe
un şantier de construcţii. Aparent,
era singurul de acest gen pe care îl
cunoşteau. La adresa indicată, ne‐a
întâmpinat o femeie îmbrăcată într‐o
salopetă stropită şi cu mîinile murdare
de vopsea, care era mama lui
Radu: el plecase în Spania cu doar
cinci zile în urmă. Sora lui, care
rămăsese acolo, reuşise să‐i facă rost
de un loc de muncă la abatorul
unde muncea şi ea. Cu trei luni mai
devreme, tînărul venise pregătit să
rămînă în satul lui şi să înceapă o
nouă viaţă. După ceva căutări, a
reuşit să‐şi găsească un loc de
muncă la o agenţie de pază privată
din Bucureşti, unde i s‐a oferit un
salariu de 900 lei, numai că un
drum dus‐întors pînă în capitală
costă 20 de lei pe zi. La sfîrşitul
lunii, constata că jumătate din
salariu se ducea pe transport. Şi
atunci a decis că, oricît de rea ar fi
fost criza în Spania, tot mai bine s‐ar
descurca acolo, chiar şi cu salariul

18
de la abator. Din cele cinci comune
pe care le‐am străbătut în lung şi‐n
lat, acest tînăr, la care am ajuns prea
tîrziu, era, pare‐se, singurul migrant
revenit acasă din cauza crizei.
O criză şi mai rea îl alungase de
acasă înapoi în Spania.
De fapt, migranţii români sînt
puşi în situaţia de a alege între
două rele – iar criza de acasă pare
să fie mai rea decît cea din
străinătate. E adevărat că în judeţul
Dâmboviţa rata şomajului a crescut
cu două puncte procentuale, de la
5% (cît era în septembrie 2009), la
7%, în timp ce în Spania şomajul
este în jur de 20%. Dar o analiză
mai atentă a cifrelor ne arată că
situaţia este mult mai dramatică
decât pare la prima vedere – de
fapt, creşterea numărului şomerilor
din judeţ de la 10.562 (în septembrie
2008) la 15.698 s‐a produs din
cauza intrării în sistem a unui nou
val de beneficiari ai indemnizaţiei
de şomaj, adică persoane care şi‐au
pierdut recent locul de muncă.
Numărul acestora a crescut de la
1485 la 6919, ceea ce înseamnă o
creştere reală de patru ori a
numărului celor care au rămas fără
un loc de muncă în decursul ultimului
an. Situaţia nu e specifică
numai judeţului Dâmboviţa, se
regăseşte în toată ţara. În acelaşi
timp, oferta de locuri de muncă s‐a
diminuat drastic. Dacă, înainte de
criză, la Agenţia de Ocupare a
Forţei de Muncă din Târgovişte
erau scoase lunar la concurs aproximativ
800 de posturi, în 2009
numărul lor s‐a redus la 150. La
nivel naţional, locurile de muncă
oferite anul trecut prin intermediul
ANOFM au scăzut cu aproape
jumătate faţă de 2008.
În acest context – deşi nu există
date statistice în sprijinul acestei
afirmaţii – decizia migranţilor de a
rămîne în ţările de destinaţie nu mai
uimeşte pe nimeni şi contrazice
temerea intens exploatată de massmedia
referitor la hoardele de
migranţi care sînt gata să se întoarcă
acasă pentru a îndesa rîndurile
şomerilor, şi aşa numeroşi. Din
contră, cei ce se întorc par a fi destul
de puţini şi, de multe ori, revenirea
lor e doar temporară. De exemplu, la
aceeaşi agenţie de ocupare a
locurilor de muncă din Târgovişte,
au fost înregistrate în ultimele luni
ale anului 2009 aproximativ 100 de
cereri de eliberare a unor formulare
necesare pentru primirea dreptului
la şomaj în Spania, conform regulamentului
1408/71 privind aplicarea
regimurilor de securitate socială în
raport cu lucrătorii salariaţi şi cu
familiile acestora care se deplasează
în cadrul UE. Aceasta înseamnă că
românii, atunci cînd au posibilitatea,
preferă să trăiască în Spania din ajutorul
de şomaj spaniol, decît să vină
înapoi acasă. În acelaşi timp, au fost
înregistrate numai trei cereri de
transfer a îndemnizaţiei de şomaj
din Spania în România – conform
regulamentului 1408/71 orice
cetăţean comunitar poate beneficia
de exportul îndemnizaţiei de şomaj
dobîndite într‐un stat atunci cînd îşi
caută un loc de muncă într‐un alt
stat, pe o perioadă de maximum trei
luni. De obicei, majoritatea celor care
optează pentru această soluţie
sfîrşesc prin a nu‐şi găsi locul de
muncă dorit şi atunci îşi îndreaptă
speranţele, ca şi anterior, către Vestul
Europei.

1.2. Evoluția remitențelor în timpul crizei economice
19
Conform datelor Băncii Mondiale, remitenţele au intrat pe un trend descendent
începând cu a doua jumătate a anului 2008, după ce crescuseră substanţial
în perioada 2007‐2008, depăşind însă estimările Băncii Mondiale şi atingând
cifra de 328 miliarde USD la nivel global (cu 15% mai mult decât în 2007) 16 .
După cum reiese din tabelul de mai jos (Tabel 1) remitenţele în anul 2009, la doi
ani de la instalarea crizei eonomice, deși înregistraseră scăderi în 2008‐2009,
erau totuşi mai mari decât în 2006, adică înainte declanșării crizei.
Pe de altă parte, nivelul remitenţelor a rămas relativ stabil în UE, cu variaţii
semnificative de la ţară la ţară. În ceea ce priveşte Spania şi Italia, cele două destinaţii
de top ale migranţilor români, raportul OIM 17 consemnează o scădere cu
TABEL 1
Evoluția remitențelor în intervalul 2006‐2009 pe regiuni,
milioane USD
Sursa: Banca Mondială, Remittences Data Watch, 2010
16. Dilip Ratha, Sanket Mohapatra, and Ani Silwal1, 2009, Outlook for Remittance Flows 2009‐
2011: Remittances expected to fall by 7‐10 in 2009, în Migration and Development Brief, no. 10,
World Bank.
17. Jobst Koehler, Frank Laczko, Christine Aghazarm, Julia Schad, 2010, Research and Publications
Division, IOM, Migration and the economic crisis in the European Union: implications for policies.

20
9% în Spania în perioada iunie‐septembrie 2009 comparativ cu aceeaşi perioadă
a anului trecut, iar pentru Italia, de 7,4% în primele trei luni ale anului 2009 faţă
de aceeaşi perioadă a lui 2008.
Statisticile (Figura 1) arată un declin abrupt al remitenţelor trimise de muncitorii
români 18 . Acestea au început să scadă în noiembrie 2008, iar în intervalul
ianuarie‐mai 2009 deja atingeau suma de 1.8 miliarde euro, cu 30,4% mai puţin
decât în aceeaşi perioadă a anului anterior.
În pofida previziunilor optimiste, care anticipau o creştere a volumului remitenţelor
cu 6% în 2010 şi 7% în 2011, acestea au continuat să scadă şi în anii următori.
În 2010, românii au trimis acasă de două ori mai puţini bani decât în
2008, iar în primul trimestru al lui 2011 suma trimisă în ţară de românii care
muncesc în străinătate a fost în scădere cu 10% faţă de perioada similară a lui
2010, cu 37% mai mică faţă de 2009 şi cu aproximativ 50% faţă de primul trimestru
din 2008 şi 2007.
Sumele trimise în ţară de românii aflaţi la muncă în străinătate în primul trimestru
din acest an (2011) au cumulat doar 758 milioane euro, ceea ce repre‐
FIGURA 1
Sumele trimise în țară de lucrătorii români din străinătate
Sursa: BNR, prelucrare Capital
18. Date statistice oferite de Banca Naţională a României.

zintă un minim al ultimilor şase ani; în 2005, s‐au cifrat la 769 milioane euro, în
condiţiile în care pe atunci nu erau plecaţi afară atât de mulţi români. Declinul
este cauzat de situaţia dificilă de pe piaţa muncii din statele de destinaţie, așa
cum este cazul Spaniei 19 .
21
1.3. Criza economică şi influența ei asupra pieței muncii
din România. Cum devine migrația un orizont de viață
Piaţa muncii din România ultimilor 20 de ani a fost puternic influenţată de
transformarea economică, politică şi socială. După opt ani de creştere economică
rapidă şi reducere impresionantă a sărăciei, unda de şoc a crizei economice
şi financiare globale a scos în evidenţă dezechilibrele şi vulnerabilitatea
economiei româneşti, caracterizată de o slabă gestionare economică şi de o
lungă listă de reforme neterminate 20 .
... unda de şoc a crizei economice
şi financiare globale a scos
în evidenţă dezechilibrele şi
vulnerabilitatea economiei
româneşti...
Pe piaţa muncii din România criza
economică s‐a manifestat printr‐o puternică
reducere a ocupării şi creştere a numărului
de şomeri. Sectoarele productive
care au fost afectate cel mai mult de criză
sunt cele care au o perioadă de dezvoltare
mai amplă, precum sectorul construcţiilor,
automobilelor şi mobilei, dar şi sectoarele asociate consumului au
avut de suferit. În 2009 criza economică a afectat şi în România mai mult bărbaţii
decât femeile, şomajul în rândul bărbaţilor ajungând de la 4,5% în decembrie
2008 la 8,3% în decembrie 2009, în timp ce în cazul femeilor a trecut de la 4,4%
la 7,1%. Această situaţie a fost influenţată de faptul că au fost cel mai mult afectate
de criză sectoarele productive (construcţii şi metal‐mecanic), în care erau
angajaţi preponderent bărbaţi 21 .
Dintr‐o analiză a distribuţiei şomerilor pe grupe de vârstă reiese că a fost
afectată cel mai mult de criză partea populaţiei cea mai productivă, adică populaţia
între 30 şi 49 de ani, care constituie 52% din totalul populaţiei.
În acest context, ideea de a pleca în străinătate pentru muncă devine tot mai
atractivă pentru tot mai mulţi români. Locurile oferite de piaţa internă se dovedesc
insuficiente pentru a satisface cererea, de asemenea salariile sunt mult mai
19. Conform http://www.romanian‐portal.com/stiri/Spania/se‐adanceste‐criza‐banilor‐trimisiacasa‐de‐romanii‐care‐lucreaza‐afara.html
/
20. Montagnana, S., Impactul crizei asupra pietii muncii în România, disponibil la
http://www.sapereproject.ro/index.phpoption=com_content&view=article&id=60%3Aimpactul‐crizei‐asupra‐pietei‐muncii‐din‐romania&catid=23%3Amonografii&Itemid=66.
21. Idem.

22
mici decât în anii precedenţi, prin urmare, plecarea în ţări unde salariile rămân
satisfăcătoare şi în cuantum suficient pentru a menţine un nivel de trai decent
reprezintă o soluţie.
....emigrarea nu este determinată
doar de venituri, ci şi de
neîncrederea în sistemul instituţional
şi în decidenţi...
Criza economică transformă emigrarea
din România într‐un orizont de viaţă.
Nu doar cei care au rude în străinătate
vor să migreze, ci oameni din aproape
orice generaţie, cu ascendenţe etnice,
profesionale şi vârste foarte diferite. Astfel,
emigrarea nu este determinată doar de venituri, ci şi de neîncrederea în sistemul
instituţional şi în decidenţi 22 .
1.4. Mobilitatea şi migrația forței de muncă româneşti
prin rețeaua EURES în condițiile crizei economice
Pe fondul crizei, sprijinirea lucrătorilor români aflaţi la muncă în străinătate
alături de medierea pe piaţa muncii în spaţiul comunitar pentru românii care
doresc să lucreze pe teritoriul altui stat european de către ANFOM (serviciile
EURES) devine o cale din ce în ce mai folosită de români pentru a migra în scop
de muncă.
EURES reprezintă reţeaua de cooperare între serviciile publice de ocupare
europene şi alţi parteneri implicaţi pe piaţa muncii (sindicate şi organizaţii patronale),
fiind coordonată de Comisia Europeană şi având drept scop facilitarea
liberei circulaţii a lucrătorilor în cadrul Spaţiului Economic European (SEE) şi
Elveţia. Consilierii EURES constituie componenta umană a reţelei, iar portalul
european EURES al locurilor de muncă vacante, cea tehnică, însă ambele vizează
asigurarea transparenţei informaţiilor referitoare la locurile de muncă vacante
precum şi la condiţiile de muncă şi de viaţă din statele SEE.
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), în calitate
de serviciu public de ocupare, este membră a reţelei EURES din anul 2007, fiind
in stituţia cu atribuţii în recrutarea şi plasarea cetăţenilor români în străinătate,
ofe rind servicii de informare, orientare şi repartizare, atât pentru angajatori, cât
şi pentru solicitanţii de locuri de muncă interesaţi de piaţa europeană a muncii 23 .
22. Marga, Andrei, Ziua de Cluj, ianuarie 2011, disponibil la http://www.ziuadecj.ro/eveniment/emigrare‐si‐imigrare—59222.html/
23. mai multe detalii pe www.anofm.ro.

În ceea ce priveşte locurile de muncă vacante primite şi promovate de
ANOFM prin intermediul reţelei EURES, se observă o tendinţă crescătoare de la
an la an, chiar și în condiţiile crizei economice și financiare. Potrivit datelor
ANOFM, în 2009 au fost înregistrate 2.122 locuri de muncă vacante, cu 35,5%
mai mult decât cele oferite în anul 2008 de către angajatorii europeni (1.566 locuri),
iar în 2010 s‐a atins cifra de 3.038 locuri de muncă vacante, cu 43,2% mai
mult decât cele disponibile în anul 2009.
23
După cum reiese din rapoartele de activitate
ale ANOFM 24 , interesul cetăţenilor
români cu privire la găsirea unui loc
de muncă în diverse state ale Uniunii Europene
sau SEE prin intermediul serviciilor
EURES se menţine la un nivel ridicat.
Pe parcursul anului 2009, 10.008 persoane
aflate în căutarea unui loc de
muncă în state europene s‐au adresat în
...ponderea cea mai mare în
ceea ce îi privește pe românii
care doresc o slujbă în străinătate
o deţin cei cu pregătire primară,
gimnazială şi
profesională... provin în principal
din părţile sudice ale ţării...
acest sens consilierilor EURES (direct, prin e‐mail sau telefonic), deci o creştere
faţă de anul 2008 cu 183 de persoane (9.825 persoane). Putem aprecia că interesul
românilor faţă de serviciile EURES atunci când se află în căutarea unui loc
de muncă s‐a intensificat pe fondul acutizării crizei economice, din ce în mai vizibilă
şi în România. În 2010, numărul românilor care au apelat la serviciile
EURES aproape că s‐a dublat, crescând de la 10.008 persoane la 17.441 persoane,
adică cu 7.433 persoane mai mult decât în 2009.
Printre ţările de destinaţie preferate de români atât în 2009, cît şi în 2010 se
numără: Spania, Italia, Germania, Danemarca, Marea Britanie şi Austria. La fel
ca în 2009, în 2010, majoritatea cererilor de loc de muncă în statele europene au
vizat sectoare ca: agricultură, construcţii, industria prelucrătoare, industria hotelieră,
industria alimentară. Totuși, nu trebuie neglijate solicitările românilor
pentru profesii înalt calificate precum: ingineri, IT, doctori, profesori 25 .
Ponderea cea mai mare în ceea ce îi privește pe românii care doresc o slujbă
în străinătate o deţin cei cu pregătire primară, gimnazială şi profesională (44,6%
în 2008, 50,1% în 2009, respectiv 47,4% în 2010), fiind urmaţi de cei cu studii liceale
si postliceale (38,5% în 2009, respectiv 39,2% în 2010), iar mai apoi cei cu
nivel de instruire universitar (11,4% în 2009, respectiv 13,4% în 2010). Statisticile
ANOFM relevă astfel noile tendinţe migraţioniste legate de migraţia persoanelor
înalt calificate, fenomen ce se accentuează în contextul crizei economice.
Românii care vor să plece din ţară pentru a munci în alte state europene provin
în principal din părţile sudice ale ţării (sud‐est şi sud‐vest), Brăila (981 persoane),
Ialomiţa (897 persoane) şi Dolj (706 persoane), înregistrând în 2009 cele
mai multe cereri de a lucra în afara graniţelor, iar judeţele Harghita (51 per‐
24. Rapoarte de activitate ANOFM, 2009 și respectiv 2010, disponibile la www.anofm.ro
25. Rapoarte de activitate ANOFM, 2009 și respectiv 2010, disponibile la www.anofm.ro /

24
soane), Neamţ (53 persoane) şi Ilfov (62 persoane) cele mai puţine. La nivelul
anului 2010, situaţia nu suferă schimbări majore, Dolj (1.377 persoane), Olt
(1.214 persoane) şi Ialomiţa (1.100 persoane) situându‐se printre judeţele cu cele
mai multe solicitări de muncă în străinătate, iar Covasna (22 persoane), Harghita
(39 persoane) şi Ilfov (48 persoane) printre judeţele cu cele mai puţine cereri
26 .
Distribuţia geografică a românilor aflaţi în căutarea unui loc de muncă în
străinătate poate avea drept factor de influenţă criza economică care a afectat
într‐o mai mare măsură zonele mai puţin dezvoltate, fie diminuând oportunităţile
de angajare pe plan intern, fie desfiinţând locurile de muncă existente. Criza
economică a determinat ca migraţia în scop de muncă să devină o necesitate, şi
nu o alternativă sau opţiune.
Atât pe parcursul anului 2009, cât şi în 2010, au avut loc o serie de burse ale
locurilor de muncă în diverse oraşe ale României: Slobozia, Slatina, Alba‐Iulia,
Olteniţa, Bucureşti, Ploieşti, Călăraşi. Chiar şi în condiţiile crizei economice, se
păstrează aceleaşi caracteristici ale migraţiei forţei de muncă româneşti care a
beneficiat de servicii de mediere pe piaţa muncii din partea EURES. Astfel, angajatorii
europeni au oferit locuri de muncă în agricultură şi zootehnie, domeniul
forestier, domeniul turistic‐hotelier, pentru lucrători necalificaţi sau
meseriaşi şi personal curăţenie. Pe lângă ţările tradiţional interesate de lucrătorii
români, reprezentate de Spania şi Italia, printre ţările care solicită forţă de
muncă din România, ţările nordice se consolidează ca noi ţări de destinaţie, vizând
în special munci sezoniere, remarcându‐se în acest sens Danemarca.
Analizând principalele obstacole în calea mobilităţii lucrătorilor români în
spaţiul european prezentate în Rapoartele ANOFM 27 ‐ necunoaşterea limbii
străine de circulaţie europeană solicitată de angajator şi insuficienta informare a
persoanelor în căutarea unui loc de muncă în altă ţară europeană asupra condiţiilor
de muncă şi de viaţă din statul respectiv ‐, constatăm, încă o dată, cât de
importante sunt competenţele și informaţia în obţinerea unui loc de muncă în
străinătate, în context de criză.
Astfel: “Dacă în cazul ofertelor de muncă pentru sectorul agricol din Spania
nu se solicită cunoştinţe de limba spaniolă, ci doar experienţă de muncă în domeniu
şi astfel gradul de ocupare este mai ridicat, în cazul ofertelor de muncă
în Danemarca şi Italia, cu standarde de calitate ușor mai ridicate, necunoaşterea
la nivel mediu a limbii engleze, respectiv a limbii italiene, a influenţat rezultatul
selecţiilor.” 28 .
26. Idem.
27. Rapoarte de activitate ANOFM, 2009 și respectiv 2010, disponibile la www.anofm.ro
28. Raport de activitate ANOFM, 2010, disponibil la www.anofm.ro.

1.5. Italia și Spania, principale destinații pentru migranții
români plecați la muncă
25
România rămâne principalul
furnizor de forţă de
muncă migrantă la nivelul
spaţiului european; datele
oferite de Eurostat confirmă
că, în 2010, numărul românilor
rezidenţi pe teritoriul
Uniunii Europene era de
peste 2 milioane persoane.
Estimările indică, totuși, că
numărul real al românilor în
UE este cu mult mai mare,
românii fiind comunitatea
cea mai numeroasă dintre
migranţii intercomunitari și
deţin locul al doilea ca mărime,
raportat la migranţii
cetăţeni din ţările terţe
reprezentaţi de imigranţii
originari din Turcia (figura
2) 29 . Peste 70% dintre românii
care lucrează în afara
graniţelor au ales fie Spania,
fie Italia; prin urmare, modul
în care criza influenţează
piaţa muncii din aceste ţări
capătă o importanţă deosebită
pentru analiza impactului
crizei asupra migraţiei
românești în scop de muncă.
FIGURA 2
Cetățenia migranților UE şi
non‐UE, rezidenți ai țărilor
EU‐27 în 2010
Sursa: Population and Social Condition.
Eurostat. Statistics in focus, 2011
29. Population and Social Condition. Eurostat. Statistics in focus, 2011.

26
1.5.1. Cazul Spaniei
În ceea ce priveşte Spania, una dintre principalele ţări de destinaţie pentru
migranţii români, criza s‐a resimţit extrem de tare la nivelul migranţilor, în general,
iar impactul acesteia asupra economiei spaniole a fost printre cele mai
dure din Europa. Astfel, numărul de locuri de muncă pierdute s‐a ridicat la 1
milion în 2009 30 , iar rata şomajului printre lucrătorii migranţi era cu 8.7% mai
înaltă, ridicându‐se la 21,26% faţă de 12,52% printre spanioli. La mijlocul anului
2009 aceste cifre au crescut la 16% pentru spanioli şi 28% pentru străini. Dintre
toţi imigranţii, românii, ecuadorienii şi marocanii par să înregistreze cele mai
înalte cifre în ceea ce priveşte şomajul 31 .
În 2009, românii reprezentau cel mai numeros grup de migranţi din Spania
(758.823 sau 13,4%), urmaţi de marocani (627.858 sau 11,1%) şi ecuadorieni
(409.328 sau 7,2%) 32 . Creşterea numărului românilor în Spania a fost spectaculoasă,
populaţia românească ajungând de la 3,7% în 2001 la 13,4% în 2009. De la
intrarea ţării noastre în UE (2007), numărul românilor care locuiesc în Spania s‐
a mărit de patru ori.
...în ce priveşte Spania, una
dintre principalele ţări de destinaţie
pentru migranţii români,
criza s‐a resimţit extrem de tare
la nivelul migranţilor, în general,
iar impactul acesteia asupra
economiei spaniole a fost printre
cele mai dure din Europa...
Criza economică nu pare să fi afectat
numărul străinilor rezidenţi în Spania,
însă numărul permiselor de şedere acordate
străinilor a înregistrat o creştere mai
mică decât în anii precedenţi ‐ 2008 şi
2009. Astfel, numărul permiselor de şedere
a crescut cu doar 7% între 2008 şi
2009, faţă de 13% în anii anteriori 33 . În
mod similar, chiar dacă numărul românilor
din Spania a crescut mai încet în anii
2008‐2010, per total, între 2007 şi 2010 numărul acestora a crescut cu aproximativ
300.000 (tabel 3).
Criza economică a determinat o ascensiune rapidă a şomajului, iar migranţii
au fost cei mai afectaţi de acest fenomen. Astfel, cea mai spectaculoasă creştere a
şomajului a avut loc în sectorul construcţii: de la 69.400 șomeri în 2007 la
228.300 șomeri în 2009, în timp ce în agricultură 34.200 șomeri în 2007 şi 57.000
șomeri în 2009 iar în servicii 156.500 șomeri în 2007 la 361.300 șomeri în 2009 34 .
30. Instituto Nacional de Estadística, http://www.ine.es.
31. Ana López‐Sala, Ruth Ferrero‐Turrión, 2009. Economic Crisis and migration policies in
Spain: The big dilemma, Lucrare prezentată la conferinţa anuală a Centre on Migration, Policy
and Society, University of Oxford, New Times, Economic Crisis, geo‐political transformation
and the emergent migration order.
32. Instituto Nacional de Estadística, http://www.ine.es.
33. Jobst Koehler, Frank Laczko, Christine Aghazarm, Julia Schad, 2010, Research and Publications
Division, IOM, Migration and the economic crisis in the European Union: implications for policies.
34. Miguel Pajares, 2009, Inmigración y mercado de trabajo. Informe 2009. Análisis de datos de
España y Cataluña, Madrid: Documentos del Observatorio Permanente de la Inmigración.

27
TABEL 3
Evoluția numărului de români rezidenți legali în Spania
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Spania
Ascensiunea cea mai bruscă s‐a produs în intervalul 2007‐2008, când rata şomajului
printre muncitorii români s‐a dublat, la fel ca şi în cazul altor grupuri de
migranţi. Ulterior, şomajul a continuat să crească, dar ritmul de creştere a fost
mai lent.
Circa 90% dintre românii din Spania au rate la bancă pentru case sau/şi maşini
acolo. Pe majoritatea criza i‐a prins la începutul creditelor, adică după cincişase
ani de plată a împrumutului. În general, rata plătită de un român pentru
un apartament în Spania este de 700‐1.500 euro pe lună, iar pentru o maşină:
400‐500 de euro pe lună. Cauzele cele mai frecvente pentru care nici cei care nu
şi‐au pierdut locurile de muncă nu reuşesc să facă faţă cheltuielilor constau în
TABEL 4
Numărul şomerilor în rândul străinilor în Spania
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Spania

28
aceea că angajatorii nu mai permit munca pentru ore suplimentare, nu mai
oferă bonusuri şi nici al 13‐lea salariu 36 .
Trebuie meţionat totuși că rata şomajului printre români a scăzut mai greu
de cât printre alte grupuri de străini, spre deosebire de acestea, rata ocupării în
rân dul muncitorilor români a crescut în 2008 faţă de 2007, începând să scadă
abia spre 2009, când însă a înregistrat o scădere mai accentuată decât alte grupuri.
TABEL 5
Variația populației migrante ocupate 37
Sursa: Instituto Nacional de Estadística, prelucrare Pajares 2010
Una dintre strategiile de adaptare a migranţilor la criză şi la consecinţele
acesteia a fost mobilitatea inter‐sectorială sau teritorială. În ceea ce priveşte mobilitatea
inter‐sectorială, cifrele pentru anii 2008 şi 2009 ne arată o puternică
creştere a numărului muncitorilor români afiliaţi la securitatea socială ocupaţi
în agricultură – numărul acestora a crescut de la 37.750 în 2008 la 81.974 în 2009.
Niciun alt grup de muncitori străini nu a înregistrat o asemenea creştere spectaculoasă:
de exemplu, numărul marocanilor a crescut de la 73.576 la 74.734, cel al
ecuadorienilor de la 25.360 la 25.427. În schimb, mobilitatea teritorială a românilor
a fost mult mai joasă decât în cadrul altor comunităţi migrante şi mult mai
scăzută chiar decât în anii anteriori crizei economice. Astfel, dacă în anul 2007,
mobilitatea românilor din Spania a fost de 13,7%, ea a scăzut dramatic în 2008,
ajungând la 6,7% în 2008, fiind, alături de bulgari (6,9%), cea mai scăzută din
36. Loredana Voiculescu, „Fraţilor, mai vreau să muncesc, mă va ajuta cineva Totul dspre cum
vor mai munci românii în Spania”, Gandul, iulie, 2011, disponibil la http://www.gandul.info/financiar/fratilor‐vreau‐sa‐lucrez‐ma‐poate‐ajuta‐cineva‐totul‐despre‐cum‐vor‐mai‐munci‐romanii‐in‐spania‐8509925.
37. Miguel Pajares, 2009, Inmigración y mercado de trabajo. Informe 2009. Análisis de datos de
España y Cataluña, Madrid: Documentos del Observatorio Permanente de la Inmigración.

29
rândul comunităţilor de migranţi. Mobilitatea altor comunităţi de imigranţi a
fost mult mai înaltă: de exemplu, 13% în cazul peruanilor, 14,2% în rândul columbienilor
şi 21,1% în rândul chinezilor.
Ca urmare a cererii din partea
...toţi românii din Spania care
autorităţilor spaniole din data de 28 iulie
nu sunt înscriși în registrele de
2011, prin decizia din 11 august 2011,
muncă vor fi afectaţi de
Comisia Europeană autorizează Spania
restricţiile introduse de guvernul
de la Madrid...
să instituie pentru români restricţii temporare
privind accesul acestora la piaţa
muncii spaniole până la 31 decembrie
2012. Aceste restricţii se vor aplica activităţilor din toate sectoarele și regiunile.
Cu toate acestea, restricţiile nu‐i afectează pe cetăţenii români care sunt deja activi
pe piaţa forţei de muncă în Spania 38 .
Există voci care susţin că, de fapt, restricţiile vor afecta mult mai mulţi
români decât pe cei nou veniţi la muncă în Spania. De exemplu, Federaţia
Asociaţiilor de Români din Europa (FADERE) afirmă că toţi românii din Spania
care nu sunt înscriși în registrele de muncă vor fi afectaţi de restricţiile introduse
de guvernul de la Madrid 39 .
Aceștia consideră că aceasta este forma prin care oficiile de muncă au început
să aplice restricţiile pe piata muncii din Spania pentru români.
“Toţi românii din Spania care au avut un loc de muncă și l‐au pierdut și
care nu s‐au prezentat în timp de 15 zile la Oficiul de muncă pentru a
spune că sunt în căutarea unui loc de muncă, cât și cei care nu au revenit la
fiecare trei luni pentru a reînnoi această situaţie au pierdut total dreptul de
muncă în Spania. Reamintim că înscrierea în registrele de muncă este
opţională, nu este obligatorie, însă pierzi acest drept automat dacă nu revii
la un interval de trei luni.”
“Această noutate schimbă total mesajul de fond al acestor restricţii, ele
aplicându‐se nu doar celor care au venit după 22 iulie 2011, ci şi multor
români care în aceste momente nu lucrează sau lucrează la negru și
intenţionează să găsească un loc de muncă, însă nu sunt înscriși ca fiind
căutători de muncă. Aceasta măsură îi va afecta și pe toţi copiii românilor
din Spania care sunt studenţi sau elevi și care urmează să termine și să se
angajeze”, mai susţin reprezentanţii FADERE, în opinia cărora măsura
va afecta mai mult de 50% dintre românii care se aflau în Spania
înainte de 22 iulie 2011. 40
38. http://ec.europa.eu/romania/news/110811_restrictie_lucratori_romani_ro.htm
39. Jumătate din românii cu vechime în Spania afectaţi de restricţii, august 2011,
www.ziare.com/diaspora/romani‐spania/jumatate‐din‐romanii‐cu‐vechime‐in‐spania‐afectatide‐restrictii‐1114945.
40. Jumătate din românii cu vechime în Spania afectaţi de restricţii, august 2011,
www.ziare.com/diaspora/romani‐sp ania/jumatate‐din‐romanii‐cu‐vechime‐in‐spania‐afectatide‐restrictii‐1114945
/

30
1.5.2. Cazul Italiei
Pentru prima dată în ultimii 20 de ani, numărul românilor din Italia a înregistrat
o scădere uşoară, stabilindu‐se puţin sub 900.000. Mai precis, ultimele date
statistice ale lui 2010 menţionau că în Italia trăiesc oficial 887.763 români, deşi
estimarea numărului real de români aflaţi pe teritoriul italian se situează în
jurul cifrei de 1 milion de persoane. Astfel, românii se menţin pe primul loc în
clasamentul comunităţilor de străini prezente în Italia, urmaţi la mare distanţă
de albanezi şi marocani, care numără împreună, aproximativ 450.000 de reprezentanţi
41 .
...în ce priveşte Spania, una
dintre principalele ţări de destinaţie
pentru migranţii români,
criza s‐a resimţit extrem de tare
la nivelul migranţilor, în general,
iar impactul acesteia asupra
economiei spaniole a fost printre
cele mai dure din Europa...
Dinamica imigraţiei în Italia a rămas
relativ neafectată de criza economică.
Deşi rata netă a migraţiei a scăzut cu 21%
în primele nouă luni ale lui 2009 comparativ
cu aceeaşi perioadă a anului precedent,
numărul cetăţenilor străini în Italia
a crescut pe perioada recesiunii 42 .
Cu toate acestea, transformările înregistrate
de piaţa muncii au fost destul de
profunde. Decalajul dintre rata şomajului printre muncitorii nativi şi respectiv
lucrătorii străini a crescut din a doua jumătate a anului 2008 până în 2009, în
același timp rămânând mai scăzut decât în alte state UE. În prima jumătate a
TABEL 6
Evoluția numărului de străini în Italia în perioada 2007‐
2009
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Italia
41. Franco Pittau, Antonio Ricci şi Laura Ildiko Tims (coordonatori), 2010, Românii din Italia între
respingere şi acceptare, Confederaţia Caritas România şi Caritas Italiana.
42. Jobst Koehler, Frank Laczko, Christine Aghazarm, Julia Schad, 2010, Research and Publications
Division, IOM, Migration and the economic crisis in the European Union: implications for policies.

31
TABEL 7
Concentrarea migranților în sectoarele ce angajează
muncă necalificată
Sursa: Date OECD, prelucrate de OIM 43
anului 2009, rata şomajului printre muncitorii migranţi atinsese pragul istoric
de 10%. La fel ca în cazul Spaniei, femeile migrante au fost mai puţin afectate de
şomaj decât bărbaţii, ceea ce reprezintă o consecinţă a concentrării femeilor în
sectoare economice mai puţin sensibile la fluctuaţiile economice.
Ca şi în Spania, migranţii au fost mai afectaţi de şomaj decât muncitorii autohtoni.
Cu toate acestea, impactul asupra primilor a fost mai redus decât în alte
state europene. O posibilă explicaţie ar putea fi concentraţia mai scăzută a migranţilor
în sectoare de activitate ce angajează forţă de muncă necalificată – în
timp ce în Spania sau Grecia aproape 1 din 3 muncitori migranţi lucrau în astfel
de sectoare, în Italia proporţia lor era mult mai scăzută 44 .
O altă posibilă explicaţie pentru efectele mai puţin dure ale crizei ar putea
consta în numărul mare de companii înregistrate de către migranţi inclusiv în
TABEL 8
Evoluție număr firme străini înregistrate în intervalul
2003‐2010 în Italia
Sursa: Dossier Statistico Immigrazione Caritas/Migrantes. Prelucrare date
INFOCAMERE/CNA 45
43. Jobst Koehler, Frank Laczko, Christine Aghazarm, Julia Schad, 2010, Research and Publications
Division, IOM, Migration and the economic crisis in the European Union: implications for policies.
44. Idem.
45. Franco Pittau et all, 2010, Românii din Italia între respingere şi acceptare, Confederaţia Caritas
România şi Caritas Italiana.

32
perioada crizei. Astfel, în 2009 au fost înregistrate cu 15% mai multe întreprinderi
ale cetăţenilor români faţă de anul precedent, ajungând la un total de
32.452.
Deşi rata şomajului a crescut, aşa cum am arătat anterior, numărul românilor
angajaţi în Italia a crescut semnificativ pe perioada crizei economice, chiar mai
mult decât în anii anteriori crizei, explodând practic în 2007, aşa cum reiese în
tabelul de mai jos (Tabel 9). Jumătate dintre ei au fost angajaţi în sectorul terţiar
(asistenţă familială, hoteluri şi restaurante), o treime în construcţii şi o cincime
în agricultură. Aşa cum menţionam mai sus, e posibil ca numărul mare de angajaţi
în sectorul terţiar, mai puţin lovit de criză, să fie responsabil pentru ratele
mai scăzute de şomaj în Italia faţă de alte state.
TABEL 9
Numărul românilor angajați şi nou angajați în Italia
Sursa: Dossier Statistico Immigrazione Caritas/Migrantes. Prelucrare date INAIL 46
46. Franco Pittau et all, 2010, Românii din Italia între respingere şi acceptare, Confederaţia Caritas
România şi Caritas Italiana.

33
Caseta 2.
„Circ identitar şi invizibila comunitate românească din afară”
((fragment de articolul semnat de V. Stoiciu şi apărut în Dilema Veche)
Întâiul lucru pe care îl fac românii
în străinătate – cel puţin în Spania şi
Italia, unde reprezintă prima comunitate
de străini ca mărime – este să
se evite între ei. Să nu vrei să ai de‐a
face cu românii este cel mai facil
mod de disimulare a propriei
identităţii în ochii celuilalt. Rezultatul
este că, în pofida numărului
copleşitor, nu există o comunitate
românească agregată. Alte grupuri
de imigranţi, cum ar fi latino‐americanii,
au localurile lor, unde se întâlnesc
pentru a socializa la sfârşitul
săptămânii, unde se distrează
împreună şi cunosc noi membri ai
comunităţii. Românii nu fac aşa
ceva. Am stat de vorbă cu patronul
unui restaurant românesc din
Barcelona, situat fix în faţa închisorii
din oraş şi purtând numele de Dracula,
care ne spunea că 75% din
clienţi sînt spanioli. Românii, atunci
când vin la restaurant, îşi înfulecă
ciorba de burtă şi sarmalele, apoi
pleacă, fără a se uita împrejur şi fără
a schimba o vorbă cu conaţionalii
lor. Mi‐am amintit de o scenă din filmul
Mar Nero, de Federico Bondi, în
care grupuri mari de români din
Italia organizau picnicuri la iarbă
verde, ascultau muzică românească
şi se împrieteneau unii cu alţii. Ei
bine, cu puţine excepţii, nu prea
există aşa ceva. Dacă merge la „iarbă
verde“, românul o face doar
împreună cu familia sau colegul de
apartament. Şi dacă vreodată se
întâmplă să se întâlnească cu alţi
membri ai comunităţii este doar
atunci când vreo asociaţie
românească organizează o „fiesta“,
oferind sarmale gratis sau când vine
în concert vreun cântăreţ – preferabil
de manele – din România.
Consecinţa lipsei de coeziune e o
semi‐absenţă politică, deşi, teoretic,
românii ar putea avea un cuvânt de
spus în alegerile locale, unde au
drept de vot. „Românii nu sunt
structuraţi politic, ei trăiesc într‐o
bulă de săpun sau un fel de închisoare,
izolaţi de Spania“ –
constată Miguel Fonda, preşedintele
Fedrom.
Nu susţin că ceea ce eu numesc
mecanismul de „camuflare
identitară“ este singura cauză a
invizibilităţii comunităţii româneşti.
Dar cum spunea Miguel Pajares,
antropolog la Universitatea din
Barcelona şi specialist pe migraţia
românească, aceasta este una dintre
principalele cauze ale fenomenului.
„Desigur, un rol important îl joacă şi
lipsa de capital social, moştenită
probabil din perioada comunistă. În
plus, românii sînt europeni, iar europenii
sînt individualişti, societăţile
europene sînt prin definiţie atomizate.
Însă stereotipurile despre
români şi dorinţa de a se disocia de
aceste prejudecăţi sînt, cu siguranţă,
printre principalii factori“, îmi
spune Miguel. Am întrebat dacă
celelalte comunităţi nu au aceeaşi
reacţie la imaginea negativă, dar mi

34
s‐a spus că imaginea bolivienilor sau
a marocanilor nu e, totuşi, atît de
rea. De exemplu, o recentă campanie
a Partidului Popular din Spania, condus
de fostul premier Aznar, nu i‐a
vizat pe marocani sau pe bolivieni, ci
strict pe români. „No querremos rumanos“
sunau sloganele unor afişe
electorale lipite pe toate zidurile în
oraşul Badalona, aflat în apropierea
Barcelonei. În mod similar, controversata
melodie a cântăreţului El
Chivi nu îi înjură pe sud‐americani,
ci pe români, „acel flagel în
creştere... care lucrează şi în zilele de
sărbătoare, (...), fii de curvă, să le
tăiem mâinile (...), proxeneţi şi
angajaţi în restaurante, mă cac pe
neamul lor, pe morţii lor şi pe toată
ţara lor...“ La ilustrarea tezei lui
Miguel Pajares – cum că imaginea
negativă şi disimularea propriei
identităţi stau la baza fracturării
comunităţii româneşti – am asistat
cu altă ocazie, de data aceasta în
Franţa. Mă aflam la o terasă din
Strasbourg împreună cu un grup de
tineri, majoritatea angajaţi ai unor
instituţii publice. La un moment dat,
un cerşetor s‐a apropiat de noi,
ţinând în mâna întinsă un pahar de
plastic, pe fundul căruia zăngăneau
câteva monede, şi suspinând jalnicoteatral:
„Papa, papa!“. L‐am abordat
pe româneşte şi s‐a dovedit că era,
într‐adevăr, din Timişoara.
Împreună cu cineva din grup, care
lucra ca asistent social, am început,
dintr‐un defect profesional, să îi
punem tot soiul de întrebări despre
viaţa sa, despre cât câştigă, cum e cu
ajutoarele sociale. După vreo cinci
minute de conversaţie, restul grupului
a început să se revolte: „Dă‐o încolo
de treabă, chiar trebuie să ne
vadă toţi că suntem români! Ce
avem noi în comun cu «ăsta»!“.
Exact această logică a disocierii de
conaţionali am remarcat‐o şi la
românii ce munceau în Spania sau
Italia. Românii sunt, după spusele
acestora, figlio de putta – cum îmi
mărturisea un tânăr de 25 de ani cu
care am stat de vorbă în gara
Tiburtina din Roma: „Îţi iau pielea
de pe tine dacă le ceri ajutorul“, sunt
„egoişti, secretoşi sau hoţi“. Ultimul
aspect, cel cu hoţia, îl auzi din gura
oricărui migrant român. Aşa cum
colegii cu care călătoream la Strasbourg
încercau să se distanţeze de
imaginea românului cerşetor, tot aşa
românii din Italia încearcă să se
autodiferenţieze de românii hoţi şi
de ţigani, care sunt de vină, în viziunea
lor, pentru imaginea proastă a
tuturor românilor. Dar cu cât
discuţia se încinge şi autocenzura
slăbeşte, cu atât descoperi că, de
fapt, puţini sunt cei străini de viciile
blamate, fie că e vorba de perceperea
unei taxe pentru intermedierea
angajării, fie că e vorba de hoţie. „Aş
fura şi eu, însă mi‐e teamă“, mi‐a
mărturisit băiatul care îi considera
pe români figlio de putta. Altul, care
avea o firmă de construcţii în
regiunea Calabria, mi‐a spus foarte
senin: „Păi, am muncit un an şi m‐
am prins că nu te îmbogăţeşti din
muncă, aşa că m‐am apucat de
furat“. „Ce furai“, l‐am întrebat.
„Cum ce De toate! Camioane, excavatoare...
ce găseam. Dar nici din
furat nu m‐am îmbogăţit, ştii cum e,
ce vine uşor pleacă uşor, aşa că acum
mi‐am făcut o ditta (întreprindere)!“.

35
Dar nimeni nu poate trăi într‐un
dispreţ de sine permanent. După ce
se evită între ei, după ce îşi fac autocritica
propriei colectivităţi, dar se
disociază individual de aceasta,
românii recurg la un mecanism de
revalorizare prin pozitivarea
atributelor negative şi prin minimizarea
„adversarului“. „Un spaniol
m‐a întrebat dacă noi avem în
România televizoare. M‐am uitat la
el crucit şi i‐am spus nu, nu avem
aşa ceva, pentru că noi avem
«supermerţane» care au instalate la
bord ecrane... Nu mai avem nevoie
şi de televizoare, sunt o tehnică
învechită“ – îmi spunea proprietarul
unui magazin de produse româneşti
din Castelldefels. Aceiaşi oameni
care se plâng că românii au înnebunit
şi merg toţi cu Mercedes‐ul la
munca pe şantier se laudă, doar o
jumătate de oră mai târziu, că în
Spania nu vezi maşini precum în
România. Aceiaşi români care deplâng
sărăcia de acasă se declară
dispreţuitori atunci când trecem
prin preajma unui hotel de o stea,
numit Hotel Colmar, că de fapt e o
greşeală şi numele hotelului trebuia
să fie Hotel de Coşmar şi că la noi în
România nici nu s‐a pomenit aşa
„mizerie“ de hotel. Spaniolii sînt
„grei de cap“, „norocul lor e că sunt
bogaţi“; femeile italience sunt putta;
occidentalii sunt cam „tonţi“ pentru
că trec numai pe verde strada, noi o
trecem pe roşu şi totuşi
supravieţuim, deci suntem mai
isteţi. Iată doar câteva clişee oarecum
puerile, dar probabil eficace, de
redresare a orgoliului naţional.

37
Capitolul 2
Date şi metodă
2.1. Datele
2.1.1. Cercetarea cantitativă
Culegerea datelor pe bază de sondaj a fost desfășurată în august 2010 de
Compania de Cercetare Sociologică și Branding (CCSB).
Populaţia de 18 ani și peste, neinstituţionalizată, din judeţele Brașov,
Călărași, Dolj, Maramureș, Neamţ și Vaslui reprezintă universul cercetării.
Selecţia celor șase judeţe a fost realizată în baza estimărilor CCSB privind ratele
de revenire în ţară, dar și a unor considerente practice și financiare. Astfel, au
fost selectate atât judeţe care, conform estimărilor CCSB, au rate de revenire ridicate
(Brașov, Dolj, Neamţ și Maramureș), cât și cu rate medii de revenire
(Călărași și Vaslui) 47.
Eșantionul studiat include 2970 cazuri, care au fost selectate din 71 de comune
și 30 de municipii/orașe. Eșantionul a fost stratificat în funcţie de judeţ și
mărimea localităţii 48 (6 x 6 straturi teoretice).
47. Conform estimărilor iniţiale 14% din populaţia de 18 ani și peste (aproximativ 2,5 milioane
persoane) este plecată la muncă în străinătate, din care în jur de 20% au revenit în ţară din cauza
crizei economice. Estimările CCSB au la bază o serie de cercetări periodice (în total, peste 4000
cazuri) care permit identificarea structurii migranţilor pentru muncă în străinătate.
48. În funcţie de mărimea localităţii, au fost avute următoarele straturi: urban foarte mare (peste
250 mii locuitori), urban mare (80‐249 mii locuitori), urban mediu (30‐79 mii), urban mic (15‐29
mii), urban cvasi‐comune (sub 15 mii locuitori) și rural.

38
Metoda de culegere a datelor a fost interviul faţă‐în‐faţă la domiciliul
subiecţilor.
Cercetarea a avut în vedere următoarele categorii de populaţie:
(A) Gospodării fără persoane plecate la muncă în străinătate în august 2010
(B1) Gospodării cu persoane plecate la muncă în străinătate în august 2010
(B2) Gospodării cu persoane plecate la muncă în străinătate aflate în vacanţă
în România, în august 2010
(C) Gospodării cu persoane revenite de la muncă în străinătate (nu în
vacanţă) în ultimele 12 luni (septembrie 2009 – august 2010), care au de
gând să stea în ţară mai mult de 3 luni de zile (indiferent dacă în viitorul
mai îndepărtat vor să mai plece la muncă în străinătate sau nu).
În acest scop, au fost elaborate trei chestionare A (aplicat categoriei A), B
(aplicat categoriilor B1 și B2) și C (aplicat categoriei C). Cele trei chestionare au
secţiuni comune de percepţii și opinii (privind criza economică și efectele acesteia,
emigraţia pentru muncă și efectele acesteia, intenţia de migraţie pentru
muncă în străinătate). Chestionarele de tip B și C includ o secţiune comună de
informaţii privind persoanele plecate la muncă în străinătate (fie acestea în străinătate,
în vacanţă în ţară sau revenite). În plus, chestionarul B include o
secţiune specifică privind remitenţele, iar chestionarul C include o secţiune extinsă
referitoare la experienţa de zi cu zi a migranţilor pentru muncă. Chestionarele
sunt prezentate ca anexe la acest studiu.
Adresele au fost selectate prin metoda drumului aleator care asigură reprezentativitate
la nivelul gospodăriilor din cele șase judeţe.
În interiorul gospodăriei, respondentul a fost ales prin metoda ”ultimei aniversări”,
în cazul categoriilor A și B1. În gospodăriile din categoriile B2 și C a
fost intervievată persoana aflată în vacanţă sau revenită în ţară. Prin urmare,
respondenţii A și B1 formează un eșantion reprezentativ la nivelul populaţiei de
18 ani și peste din cele șase judeţe, în timp ce respondenţii B2 și C reprezintă loturi
nereprezentative. În plus, respondenţii din categoriile B1 și B2 au oferit date
privind și celelalte persoane din gospodărie aflate la muncă în străinătate
(migranţii), care formează un al treilea lot nereprezentativ.

39
Pe baza metodologiei descrise mai sus, cercetarea cantitativă conţine date
privind 50 :
n A+B1+B2+C: 2974 gospodării (eșantion reprezentativ la nivelul gospodăriilor)
n A+B1: 2733 persoane – populaţie stabilă (eșantion reprezentativ la nivelul
populaţiei)
n B2: Lot de 107 migranţi aflaţi în vacanţă în ţară, în august 2010
n C: Lot de 134 persoane revenite de la muncă din străinătate
Toate persoanele aflate în străinătate pentru muncă (N=908) din gospodăriile
de tipul B1+B2. Aceste persoane plus migranţii aflaţi în vacanţă formează
eșantionul de migranţi rămași la muncă în străinătate (N=1015) corespunzător
unui eșantion reprezentativ de gospodării.
Eșantionul reprezentativ la nivel de populaţie (A+B1) a fost validat pe baza
datelor privind populaţia stabilă din cele șase judeţe, pentru anul 2009, furnizate
de Institutul Naţional pentru Statistică (vezi tabelele 10 și 11).
Așa cum arată tabelul 10 de mai jos, eșantionul cercetării are o structură în
funcţie de gen și vârstă foarte asemănătoare cu populaţia generală, cu o ușoară
suprareprezentare a persoanelor de 60 ani și peste.
Pentru corectarea probabilităţilor inegale de selecţie și pentru ajustarea ratelor
uniforme de non‐răspuns, a fost construită o pondere (proporţional iterativă)
pe criteriile: judeţ și mărimea localităţii.
49. Marja de eroare calculată de CCSB, la un nivel de încredere de 95%, este de +/‐ 1.8% (+/‐4.5%
per judeţ).
50. Datele din text sunt ponderate. Datele neponderate sunt: 2970 gospodării (A+B1+B2+C), 2729
persoane – populaţie stabilă (A+B1), 105 migranţi (B2), 136 reveniţi de la muncă din străinătate
(C) și 1016 migranţi la muncă în străinătate din gospodăriile B1+B2.

40
TABEL 10
Distribuția populației în funcție de județ, gen și categorii
de vârstă (%) 51
Analizele prezentate în acest raport au la bază datele ponderate. De aceea,
suma procentelor poate uneori să difere cu +/‐ 1 punct procentual faţă de 100%.
Pe lângă erorile de eșantionare, aspecte precum modul de formulare a întrebărilor,
erori ale operatorilor de teren, dificultăţi practice de culegere a datelor,
mecanisme psihologice de apărare a respondenţilor pot induce erori suplimentare
care nu pot fi contorizate în marja statistică de eroare.
51. Legendă tabel: BV – Braşov, CL – Călăraşi, Dj – Dolj,MM – Maramureş, NT – Neamţ, VS –
Vaslui.

41
TABEL 11
Distribuția populației în funcție de județ și mărimea
localității (%)
Date sondaj. Date ponderate A+B1 (N=2733 persoane).
2.1.2. Cercetarea calitativă
Cercetarea a conţinut şi o componentă calitativă, care a constat în realizarea
de interviuri în profunzime cu următoarele categorii de respondenţi:
n migranţi români reveniţi din străinătate
n rude şi membri de familie ai românilor aflaţi la muncă în străinătate
n români care lucrează în străinătate în prezent
n reprezentanţi ai autorităţilor din localităţile din România caracterizate de
o largă concentrare de români care muncesc în afara ţării
n reprezentanţi ai autorităţilor locale din străinătate (Roma, Italia şi Madrid,
Barcelona, Spania) în care există comunităţi mari de români
n reprezentanţi ai diasporei româneşti, membrii ai organizaţiilor şi asociaţiilor
românilor din oraşele în care s‐au realizat interviurile.

42
Cercetarea calitativă s‐a desfăşurat în perioada august‐noiembrie 2010.
Interviurile în profunzime au urmat structura ghidului de interviu (vezi
Anexa) şi au abordat efectele crizei asupra lucrătorilor migranţi vizând diferenţele
resimţite de cei din Spania, respectiv Italia şi mecanismele la care aceştia
apelează pentru a face faţă crizei, pentru a rămâne activi pe piaţa muncii şi a
câştiga îndeajuns pentru ei şi pentru familiile rămase acasă. De asemenea, întrebările
s‐au focalizat şi pe intenţia de revenire a migranţilor români ca răspuns la
criză, istoricul de migraţie, legătura cu ţara, reţelele de suport, scopul si motivele
deciziei acestora de a lucra în străinătate, remitenţe, percepţia subiecţilor
despre cum au fost afectate diferite sectoare economice în ţările de destinaţie, şi
impactul crizei asupra lucrătorilor femei şi bărbaţi.
În total s‐au realizat 74 de interviuri în România şi în străinătate. Localităţile
din România au inclus comune şi oraşe din judeţul Călăraşi, Braşov şi Piatra
Neamţ. În străinătate interviurile au fost realizate în Italia, în oraşul Roma, şi în
Spania – în regiunea oraşelor Barcelona şi Madrid.
2.2. Metoda
2.2.1. Cercetarea cantitativă
Rezultatele prezentate în continuare au la bază analize de asociere (crosstaburi
cu test de asociere Chi‐pătrat semnificativ şi valori reziduale ajustate care
în valoare absolută sunt egale sau mai mari decât 2), analize de varianţă unidimensională
(One‐Way Anova) şi analize de regresie liniară sau logistică.
Ca metodă, următorul set multinivel de variabile independente (predictori) a
fost testat sistematic, dar raportul prezintă doar rezultatele semnificative pentru
p ≤ 0.05.
Variabile independente la nivel de individ:
n sex
n vârstă
n ultima şcoală absolvită
n statut ocupaţional în august 2010
n forma de proprietate (stat/privat) a unităţilor în care lucrează persoanele
ocupate
n etnie

n religie
n tipul de experienţă (cunoaştere) privind migraţia pentru muncă în străinătate:
directă (a muncit sau trăit în străinătate), indirectă (are pe cineva
apropiat care lucrează în străinătate), nicio experienţă
n venitul lunar al persoanei.
Variabile independente la nivel de gospodărie:
n dimensiunea (număr membri) şi compoziţia (numărul de copii 0‐14 ani)
gospodăriei
n venitul lunar monetar per capita
n aprecierea subiectivă a condiţiilor de trai
n capitalul material – indice construit ca scor factorial a trei indicatori: numărul
de telefoane mobile, de automobile și de computere existente în gospodărie.
Variabile independente la nivel de comunitate locală
n judeţul (Brașov, Călărași, Dolj, Maramureș, Neamţ și Vaslui)
n mediul de rezidenţă (urban/ rural)
n tipul localităţii: oraşele în funcţie de mărime și comune
n nivelul de dezvoltare a comunei, stabilit pe baza indicelui de dezvoltare
comunitară (IDSL) 52 , elaborat de Sandu, Voineagu și Panduru în 2009
n rata de sărăcie, profunzimea sărăciei și severitatea sărăciei la nivelul comunei
53
n date privind problemele sociale la nivel de localitate (estimări oferite de
primării pentru 31.07.2009) 54 : (1) rata șomerilor 55 ; (2) ponderea persoanelor
plecate la muncă în străinătate; (3) ponderea gospodăriilor care la data culegerii
datelor ocupau locuinţe improvizate, părăsite sau insalubre; (4) ponde‐
43
52. Metodologie şi date disponibile la adresa: http://sites.google.com/site/dumitrusandu. Atât
pentru sate cât și pentru orașe, IDSL are la bază date privind: mediul de rezidenţă (urban/rural),
mortalitate infantilă (2005‐2008), vârsta medie a locuitorilor adulţi, suprafaţa construită (2008),
distanţa între satele aparţinătoare și centrul administrativ al comunei (1998), stocul de educaţie
al populaţiei adulte (date Recensământ 2002), ponderea terenului arabil în suprafaţa totală a
localităţii, rata de emigraţie temporară (2002) și ponderea populaţiei de 65+ ani în total
populaţie (2009).
53. Valori publicate de MADR, www.madr.ro. Acești indici sunt calculaţi de INS (pe date 2004)
și au fost luaţi în considerare la determinarea punctajului pentru proiectele depuse spre finanţare
la Măsura 322‐FEADR, pentru că gradul de sărăcie este un criteriu de eligibilitate pentru
această linie de finanţare
54. Conform cercetării Accesul Autorităţilor Locale la Fondurile Europene, FSR, decembrie 2009.
Datele au fost culese de CERME, CNPS şi ICCV. Studiul este disponibil la
http://www.soros.ro/ro/publicatii.phppag=5#
55. Primăriile au estimat cu aproximaţie care era ponderea şomerilor în totalul populaţiei localităţii,
la 31.07.2009, unde prin şomer se înţelege orice persoană de vârstă activă, care nu are loc
de muncă şi care se află în căutarea unei slujbe. Deci, datele oferite de primării diferă de indicatorii
standard ‐ rata şomerilor înregistraţi şi rata şomerilor BIM.

44
rea persoanelor beneficiare de ajutor social în baza Legii Venitului Minim
Garantat
n resursele disponibile la nivelul localităţii ‐ veniturile proprii pe locuitor,
conform execuţiilor bugetare pentru anul 2008, de la Ministerul Finanţelor
Publice 56 . Alternativ, este utilizat și indicatorul – ponderea veniturilor proprii
în veniturile totale la bugetul local.
n efortul autorităţilor locale de a atrage fonduri la bugetul local: (1) numărul
de proiecte depuse spre finanţare din fonduri europene în 2007‐2009; (2)
numărul de proiecte aprobate spre finanţare din fonduri europene în 2007‐
2009 57 .
Profilul socio‐demografic al respondenţilor din eșantionul reprezentativ la
nivelul populaţiei este prezentat în tabelul 12 de mai jos.
56. Resursele disponibile la nivelul localităţii sunt măsurate prin veniturile proprii per locuitor
(care includ cotele defalcate din impozitul pe venit), pentru că acest indicator reflectă foarte
bine nivelul de dezvoltare al economiei locale. O localitate cu venituri proprii mici este o localitate
cu economie subdezvoltată, fără întreprinderi sau firme, altele decât baruri şi mici magazine.
Spre deosebire, o localitate cu o economie dezvoltată şi diversificată are venituri proprii pe
locuitor relativ mari.
57. Date publicate în cadrul studiului Accesul Autorităţilor Locale la Fondurile Europene, FSR, decembrie
2009, studiul este disponibil la http://www.soros.ro/ro/publicatii.phppag=5# .

45
TABEL 12
Profilul respondenților din eșantionul reprezentativ la
nivelul populației, 2010 (%)

46
Date sondaj. Date ponderate. Celulele marcate indică valori semnificativ mai mari.
Tabelul 3 arată că la nivelul respondenţilor din gospodării fără migranţi (A)
sunt statistic suprareprezentate persoanele de 35‐44 ani, cu educaţie superioară,
bine poziţionate pe piaţa muncii, cu venituri relativ mari, din orașe mai bine
dezvoltate, din judeţele Brașov, Călărași și Dolj. În contrast, printre respondenţii
din gospodăriile cu migranţi la muncă în străinătate sunt suprareprezentate
persoanele de 45‐64 ani, cu educaţie mediu‐scăzută, elevi/studenţi și agricultori,
cu venituri relativ scăzute, din orașe mici, mai ales din judeţele Neamţ și
Maramureș.

47
2.2.2. Cercetarea calitativă
Analiza datelor de tip calitativ completează şi/sau oferă o înţelegere mai
bună a aspectelor relevate în cadrul componentei cantitative, propunând totodată
explicaţii şi perspective de abordare noi în cunoaşterea impactului crizei
asupra migraţiei româneşti a forţei de muncă.
În acelaşi timp, cercetarea calitativă a luat în considerare posibile tendinţe ale
migraţiei româneşti pentru muncă şi/sau ale mobilităţii lucrătorilor români în
spaţiul comunitar în context de criză economică şi financiară prelungită, asumându‐şi,
de asemenea, limitele de rigoare. Deşi o parte dintre rezultatele studiului
au fost deja confirmate de evoluţiile recente ale fenomenului migraţionist
– de exemplu, datele statistice din rapoartele de activitate ale ANOFM 58 , există
totuşi o serie de efecte ale crizei asupra migraţiei româneşti a căror amploare nu
a putut fi pe deplin anticipată – de exemplu, reintroducerea restricţiilor pe piaţa
muncii pentru lucrătorii români în Spania.
Caseta 3.
Cercetarea calitativă efectuată în Badalona a scos în evidență faliile de conflict
între localnici şi migranții români de origine rromă
Cercetarea calitativă efectuată în
Badalona a scos în evidenţă faliile de
conflict între localnici şi migranţii
români de origine rromă. De
menţionat este faptul că în Badalona
o mare parte a populaţiei o constituie
ţiganii spanioli. Totuşi, romii
din România au ajuns să intre rapid
în conflict cu ţiganii spanioli.
“Ţiganii români erau prea scandalagii,
femeile aruncau pamperşi pe
geam direct în stradă. Un alt rrom,
nea Ilie, şi‐a plantat roşii în apartament
direct pe podea şi astfel şi‐a inundat
vecinii. Sunt o mulţime de
conflicte din acestea. Cei mai fericiţi
sunt asistenţii sociali şi poliţiştii
spanioli care se bucură în sfârşit că
ţiganii catalani ajung să îndure
aceleaşi comportamente pe care
spaniolii le suportau până de
curând din partea lor. Un poliţist
mi‐a spus că are dosare identice
celor care conţin plângeri împotriva
romilor români, întocmite acum 20
şi depuse împotriva unui ţigan
spaniol”. (L.N, 30 de ani,
funcţionară de origine română la
primăria din Badalona).
O ţigancă bătrână se apropie de
noi în gara din Madrid. Îşi aprinde
58. ANOFM – Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă

48
o ţigară, apoi scoate repede din sân
un mănunchi de brăţări si lanţuri.
‐ Le‐am furat, vi le vând repede,
să nu mă vază poliţia...
O întreb daca nu îi e frică să fure
şi îmi spune că are avocat şi că pentru
7000 de euro o scoate de la belea.
‐ De unde iei matale 7000 de euro
‐ Păi din furat!!! De unde să iau, ca
noi ţiganii nu muncim, nu ne ie nimeni
la lucru.
Cumpărăm 2 două brăţări cu 20
de euro, având totuşi certitudinea că
pretinsul aur e cea mai curată
tinichea...Dar ce nu face omul de
dragul conversaţiei! Totuşi, după 5
minute în care încearcă să ne mai
vândă zadarnic un lanţ, tot
spunându‐ne că ”trage aurul la
matale domniţă”, pleacă. Când să ne
întoarcem, dăm peste alta ţigancă,
mai tânără. Şi ea ne flutură nişte aur
zângănitor prin faţa ochilor, dar îi
spunem că am cumpărat deja de la
altă doamnă.
‐ A, era maică‐mea!.
Totuşi, nu renunţă şi insistă cu
orice preţ să ne vândă şi ea un lanţ,
dar fără succes. Îi arătăm mereu
brăţările achiziţionate anterior.
Atunci îmi propune sa îmi ghicească
în palmă pentru 2 euro. Accept.
Mergem pe o băncuţă la soare,
alături de o doamna spanioloaică
care fuma şi trăgea cu coada ochiului.
Fac semnul crucii în palma ei,
repet după ea un soi de
descântec...apoi aflu verzi şi uscate
despre mine. De fiecare dată când
spune ceva mă întreabă dacă nu mă
supăr că îmi spune adevărul. Când
vede ca zâmbesc, mă întreabă dacă e
adevărat şi de fiecare dată îi răspund
afirmativ. Aflu, bunăoară, că cineva
mi‐a făcut nu ştiu ce farmece, că îmi
scârţâie lucrurile prin casă –
podeaua şi dulapurile – şi că de aici
mi se trag durerile de cap şi
ameţelile, că nu mă iubeşte bărbatul,
că o prietena îmi vrea răul. Zâmbesc
în continuare. La sfârşit, îmi smulge
un fir de aţă din fularul pe care îl am
la gât, mă pune să fac trei noduri, sa
învelesc aţa împreună cu o monedă
de 2 euro pe care o freacă de buric
într‐un şerveţel, apoi primesc
indicaţiile – ca o dată ajunsă acasă,
să pun sare, zahăr, tămâie roz şi
aripă de peşte în şerveţel peste aţa
înnodată, după care să o pun la o
icoană. După ce şi‐a încasat cei 2
euro promişi, îmi spune că e
căsătorită, că are 26 de ani şi 4 copii,
toţi în România. I‐a lăsat cu o femeie,
„Am bonă, o româncă – 300 de euro
pe lună îi dau”. Ne spune că şi‐a
făcut casă mare de 250 de metri
pătraţi în România...şi că ar fi terminat‐o
şi mai demult dacă soţul său
nu pierdea banii la ruletă. E plecată
din ţară din 1999 şi a fost în Belgia,
Anglia, Franţa. Îşi dă drumul la
părul prins în coc şi spanioloaica de
lângă noi, care până atunci tot trăgea
cu coada ochiului, îi spune că are
părul frumos...Ţiganca noastră
zâmbeşte şi îi răspunde că toate
româncele sunt frumoase, iar spanioloaicele
au fundul mare. Spanioloaica
sare în sus – „Eu nu am
fundul mare!”‐ „ Nu,nu, vorbeam de
fetele tinere...”o drege românca, care
turuie în spaniolă ca o moară

49
stricată. Ne spune că a învăţat şi
franceza, şi engleza...la care spanioloaica
de lângă ea clatină savant
din cap şi ne spune ca aşa sunt
românii, învaţă de toate. Ea însăşi
are în casă o româncă care îi face
curăţenie – şi e foarte serioasă şi
foarte muncitoare.
Văzând că spanioloaica intră în
vorbă, femeia rromă scoate iarăşi
din sân gheomotocul cu lanţuri şi
brăţări de „aur” şi încearcă să îi
paseze acesteia o brăţară. Spanioloaica
refuză şi o sfătuieşte să
meargă în Puerta del Sol, căci acolo
sunt oameni mulţi şi turişti şi va
vinde mai mult. „Nu mai merge aşa
bine cu criza asta”, oftează ţiganca. Îi
propune spanioloaicei să îi ghicească
în palmă, dar aceasta îi răspunde că
îi e frică să afle ce o aşteaptă, se teme
să ştie care îi e viitorul.
În acest moment, ne ridicăm şi le
spunem la revedere. „Văd că vă plac
ţiganii, ne zâmbeşte ţiganca
prietenoasă si ne despărţim zâmbind”.

50
Capitolul 3
Criza economică şi migraţia
– rezultatele studiului sociologic
3.1. Percepții privind criza economică şi efectele acesteia
Tema crizei economice și a efectelor acesteia este inclusă în secţiunea de
între bări comune adresate tuturor tipurilor de respondenţi. Există un consens
aproa pe generalizat la nivelul populaţiei din cele șase judeţe studiate că actuala
cri ză economică a afectat România ”foarte mult” (71%) sau ”destul de mult” (24%).
Marea majoritate consideră de asemenea că ei/ele și familiile lor au fost
”foarte mult” (54%) sau ”destul de mult” (30%) afectaţi. Se declară mai mult
afectaţi de criza economică în semnificativ mai mare măsură femeile decât
bărbaţii, persoanele de 45‐59 ani, romii, persoanele fără școală sau cele cu cel
mult 10 clase, persoanele casnice și șomerii, persoanele din gospodării cu venituri
bănești foarte reduse 59 , care nu dispun de automobil, telefon mobil sau
computer. Cu alte cuvinte, persoanele ”lipsite de posibilităţi” (marginalizate pe
piaţa muncii, cu capital uman și capital material reduse și venituri mici) sunt
cele care se percep ca fiind cele mai afectate de criză.
La nivelul comunităţilor, se declară semnificativ mai afectaţi de criză locuitorii
din orașele mici (sub 30 mii locuitori) și din comunele sărace 60 , cu venituri
proprii la bugetul local deosebit de mici 61 și care nici nu reușesc să atragă fonduri
europene 62 , în special din judeţele Călărași, Vaslui și Dolj.
59. Cele 20% gospodării cu veniturile lunare per capita cele mai mici din toate gospodăriile din
cele șase judeţe.
60. Comunele din cele șase judeţe care prin comparaţie cu celelalte comune ale ţării au valori relativ
mici ale Indicelui de Dezvoltare Comunitară (Sandu, Voineagu și Panduru, 2009) și rate re
61. Veniturile proprii per locuitor și ponderea veniturilor proprii în venituri totale la bugetul
local au fost în 2008 relativ mici prin comparaţie cu celelalte orașe/ comune din ţară, conform
datelor din cercetarea SOROS Accesul Autorităţilor Locale la Fondurile Europene (decembrie 2009).
62. Număr mic de proiecte depuse spre finanţare, precum și număr mic de proiecte aprobate
spre finanţare din fonduri europene în 2007‐2009 (cercetarea SOROS, decembrie 2009).lativ mari
de sărăcie (date MADR pentru 2004).

51
FIGURA 3
Criza economică a afectat ”foarte mult” sau ”destul de
mult” țara și populația (%)
Date sondaj. Date ponderate (A+B1=2733 persoane). Procente din total categorie. Diferenţele
până la 100% pe fiecare categorie și întrebare sunt răspunsuri de ”destul de puţin”, ”foarte
puţin” sau non‐răspunsuri.
Caseta 4.
Migrația lucrătorilor români în contextul crizei între costuri şi beneficii
Interviurile realizate cu autorităţile
locale asupra modului în care a afectat
criza economică situaţia din orașele
(mici) sau comunele pe care le
gospodăresc, localităţi cu o concentrare
mare de migranţi români, relevă exact
această percepţie; efectele crizei sunt
mai profund resimţite, se propagă în
valuri și tind să fie pe termen lung.
"De când cu criza, comuna nu mai
înflorește, tinerii căsătoriţi pleacă afară, se
duc pe trei luni, unii vin și înapoi, oricum
nici ei nu mai sunt mulţumiţi pe unde se
duc, nu vin chiar așa mulţi bani. Încearcă
cu bănuţii pe care îi strâng să‐și facă o
căsuţă cu câteva camere. Criza i‐a lovit și
pe angajaţii Primăriei, au fost daţi afara 18
salariaţi, vă daţi seama cât este de greu...
Ne confruntăm cu niște probleme grave la
nivel de Consiliu Local... nu avem bani."
(reprezentant autorităţi locale, România)

52
Opinia dominantă privind impactul negativ al crizei economice este
împărtășită și de migranţii pentru muncă în străinătate reveniţi sau aflaţi în ţară
în vacanţă (figura 3).
Populaţia stabilă și migranţii (reveniţi sau în vacanţă) susţin la unison că atât
veniturile, cât și economiile familiei s‐au redus ca urmare a crizei. În consecinţă,
în jur de două treimi din gospodării nu își mai permit în august 2010 ceea ce își
permiteau înainte de criză, iar 39% din gospodării au greutăţi în plata ratelor la
bănci (figura 4). Este de remarcat că 71% din migranţii aflaţi în vacanţă (B2) în
august 2010 au declarat că veniturile familiei s‐a redus din cauza crizei economice.
Acest procent reprezintă marea majoritate, dar este semnificativ mai mic
decât 79‐83% din celelalte categorii de populaţie. Similar, 65% din migranţii în
vacanţă (B2) raportează diminuarea economiilor familiei faţă de peste 75% din
total gospodării și, mai ales, faţă de 86% din persoanele revenite în ţară (C).
FIGURA 4
Efectele crizei economice asupra veniturilor (%)
Date sondaj. Date ponderate (N=2974 gospodării). Procente din total categorie ale răspunsurilor
”da”. Diferenţele până la 100% pe fiecare categorie și întrebare sunt răspunsuri de ”nu” sau
non‐răspunsuri. Note: A ‐ Gospodării FĂRĂ migranţi; B1 ‐ Gospodării cu migranţi; C ‐ Gospodării
cu persoane REVENITE de la muncă din străinătate; B2 ‐ Gospodării cu migranţi la
muncă ÎN VACANŢĂ în ţară.

Efectele crizei asupra locului de muncă nu diferă semnificativ între categoriile
de populaţie în funcţie de migraţia pentru muncă în străinătate. În timp ce
28% din populaţie (A+B1) are pe cineva în familie care şi‐a pierdut locul de
muncă, procentul crește la 33% din migranţii aflaţi în ţară în vacanţă și la 40%
din persoanele revenite în ţară de la muncă din străinătate. Totuși, această
diferenţă este doar aparentă. Dacă ne raportăm doar la persoanele active economic
(ocupate și șomere), atunci ponderea celor care au pe cineva în familie care
a pierdut locul de muncă ca efect al crizei variază între 29% și 39%, fără
diferenţe semnificative între categoriile de populaţie. De asemenea, procentul
persoanelor active care muncesc peste program pentru că se tem să nu își
piardă locul de muncă variază între 34% și 41%, însă fără diferenţe semnificative
între persoanele din gospodării fără migranţi, cele din gospodării cu
migranţi, migranţii reveniţi și cei aflaţi în vacanţă în ţară.
53
FIGURA 5
Cum s‐au schimbat condițiile de trai în ultimele 6 luni (februarie‐august
2010) (%)
Date sondaj. Date ponderate (N=2974 gospodării). Procente din total categorie.
Scăderea veniturilor, diminuarea economiilor și pierderea locurilor de muncă
duc la înrăutăţirea condiţiilor de trai (figura 5). Astfel, 65% din gospodăriile din
cele șase judeţe susţin că, în ultimele șase luni, condiţiile lor de trai au devenit
foarte rele (venituri insuficiente chiar și pentru strictul necesar) sau rele (veni‐

54
turi suficiente doar pentru strictul necesar). Ponderi mai reduse, dar totuși mari,
se înregistrează în rândul gospodăriilor cu reveniţi în ţară (45%) și al celor cu
migranţi în vacanţă (51%).
Corelat, consumul gospodăriilor a fost afectat. Peste jumătate din gospodării
cheltuie mai mult pe alimente (54% din gospodării), sănătate (56%) și pentru
întreţinerea locuinţei și utilităţi (51%) în august 2010, prin comparaţie cu august
2009.
...criza economică a dus la reducerea
veniturilor, diminuarea
economiilor, pierderea locurilor
de muncă, distorsionarea consumului
și înrăutăţirea condiţiilor
generale de trai...
Cheltuielile pentru educaţie sunt specifice
gospodăriilor cu copii. Din toate gospodăriile
cu copii, în jur de un sfert au
redus cheltuielile cu educaţia în 2010, un
alt sfert cheltuie la fel, iar 40% declară că
au crescut investiţiile pentru educaţia copiilor
(în această ultimă categorie sunt suprareprezentate
gospodăriile cu migranţi
în concediu B2) 63 .
Cheltuielile cu vacanţa au fost reduse în vara lui 2010 de peste 40% din gospodării
și păstrate la fel de circa 16% din gospodării, în condiţiile în care o
treime din total gospodării nu răspund la această întrebare. Doar gospodăriile
cu migranţi reveniţi sau cu migranţi în concediu declară în ponderi ceva mai
mari creșterea cheltuielilor cu vacanţele: 18%, respectiv 23% din gospodării.
Așteptările pentru 2011 sunt pesimiste. Peste trei sferturi din populaţia studiată
(indiferent de categorie) cred că ”în următorul an, situaţia economică a
României se va înrăutaţi” („semnificativ” + „puţin”) și doar 8‐12% se așteaptă să
”rămână la fel” sau ”să se îmbunătăţească”.
În concluzie, cel puţin la nivelul percepţiei, criza economică a dus la reducerea
veniturilor, diminuarea economiilor, pierderea locurilor de muncă, distorsionarea
consumului și înrăutăţirea condiţiilor generale de trai. În plus, în
așteptările populaţiei, economia ţării va continua căderea și în 2011.
63. 10% nu răspund.

3.2. Evoluția şi efectele migrației pentru muncă
în străinătate
55
Pe lângă efectele negative asupra veniturilor, economiilor, consumului și locului
de muncă, criza economică a făcut ca „membrii familiei plecaţi peste hotare
au fost nevoiţi să se întoarcă acasă” şi a dus la diminuarea remitenţelor
trimise de membrii de familie care lucrează în străinătate. Incidenţa acestor
două fenomene pentru fiecare categorie în funcţie de migraţie este prezentată în
figura 6.
FIGURA 6
Efectele crizei (%)
Date sondaj. Date ponderate (A+B1=2733 persoane). Procente din total categorie ale răspunsurilor
”da”. Diferenţele până la 100% pe fiecare categorie și întrebare sunt răspunsuri de ”nu”
sau non‐răspunsuri. Note: A ‐ Persoane din gospodării FĂRĂ migranţi; B1‐ Persoane din gospodării
cu migranţi; A+B1‐ Eșantion reprezentativ la nivelul populaţiei; C ‐ Persoane REVE‐
NITE de la muncă din străinătate; B2 ‐ Migranţi pentru muncă aflaţi ÎN VACANŢĂ în ţară.
Marea majoritate a populaţiei crede că, prin comparaţie cu 2009, în 2010
migraţia pentru muncă a crescut. Doar migranţii reveniţi în ţară consideră în
semnificativ mai mare măsură (26%) că, din cauza crizei economice, migraţia
este în scădere (figura 7).

56
FIGURA 7
Opinii cu privire la evoluția numărului oamenilor
din localitate care muncesc în străinătate (%)
Date sodaj. Date ponderate (A+B1=2733 persoane). Procente din total categorie.
Persoanele care cred că migraţia pentru muncă în străinătate a crescut în
2010, indiferent de categoria de populaţie din care fac parte, consideră ca acest
fenomen este cauzat de înrăutăţirea situaţiei din România în perioada de criză
și de dezamăgirea faţă de viaţa și oportunităţile din ţară. Mai precis, aproape
toate aceste persoane împărtășesc opinia că oamenii sunt forţaţi să plece la
muncă în străinătate pentru că și‐au pierdut locurile de muncă și/sau li s‐au diminuat
semnificativ veniturile, iar șanse reale sunt doar peste hotare, România
fiind ”săracă”, ”mizeră”, ”coruptă”, ”prost condusă” și ”lipsită de
oportunităţi”.
Pe de altă parte, persoanele care cred că migraţia a scăzut se referă tot la pierderea
locurilor de muncă și la diminuarea veniturilor, dar nu în România, ci în
ţările în care migranţii muncesc. Doar foarte puţine (sub 15%) din aceste persoane
consideră că migraţia a scăzut și din alte considerente: oamenii au găsit
un loc de muncă în România, dorul de familie, motive de sănătate. Migranţii
reveniţi în ţară fac notă aparte, în sensul că menţionează mai frecvent ”îndeplinirea
obiectivelor” 64 drept motiv al reducerii migraţiei.
Cu privire la efectele percepute ale migraţiei, părerile sunt împărţite (figura 8).
64. Au câștigat banii de care aveau nevoie, au construit/ cumpărat/ renovat locuinţa.

57
Caseta 5
Plecarea românilor peste hotare ca răspuns în fața crizei
Interviurile purtate cu liderii locali
vin să reliefeze aceste aspecte identificate
în cadrul cercetării cantitative.
Astfel, situaţia manifestată în plan
local și /sau regional prezintă în linii
mari aceleași caracteristici ca cele
aplicabile la nivel general și naţional.
Totuși, in condiţiile crizei economice
prelungite și al impactului pe care
ecuaţia criză‐migraţie îl are asupra
comunităţii, atât plecările celor din
localitate la muncă în străinătate cât
și migraţia de revenire și sumele trimise
de români celor rămași acasă
constituie factori resimţiţi puternic în
plan local și care devin semnificativi
pentru dezvoltarea sau
supravieţuirea unei comunităţi. Evaluând
care este tendinţa migraţiei în
comuna sa, unul dintre liderii locali
declară:
“De când a venit criza, de doi ani,
sunt mai mulţi care pleacă de când a
venit criza, faţă de acum trei sau patru
ani. Sigur, foarte mulţi, a crescut numărul
de plecări.”
(reprezentant autorităţi locale, România
La întrebarea: “De ce pleacă oamenii
Și‐au pierdut locurile de muncă sau
le‐au fost tăiate salariile”, intervievatul
continuă “Nu și‐au pierdut locurile de
muncă. Nici nu aveau. Nu cred că avem
în raza comunei în total 150 de salariaţi,
angajaţi. Și pleacă, că e altă viaţă, altă
civilizaţie, da,...au oportunităţi
acolo...Aici din ce trăiește lumea ce
câștigă în gospodărie și alocaţiile și pensiile
de stat ale părinţilor. Astea sunt sursele.”
.”
(reprezentant autorităţi locale, România)
FIGURA 8
Efectele percepute ale migrației pentru muncă
în străinătate (%)
Date sondaj. Date ponderate (A+B1=2733 persoane). Procente din total categorie.

58
În timp ce persoanele din gospodăriile fără migranţi tind să accentueze efectele
negative ale migraţiei pentru muncă în străinătate, persoanele din gospodăriile
cu migranţi și persoanele revenite în ţară sunt egal împărţite între efecte
negative și efecte pozitive, iar migranţii aflaţi în ţară în vacanţă tind să pună accentul
pe efectele pozitive.
Controversele între persoanele din gospodăriile fără migranţi (A) și migranţii
care își petrec concediul în ţară (B2) sunt statistic semnificative doar cu privire
la trei dintre efectele migraţiei, menţionate explicit în chestionar. ”Migraţia contribuie
la dezvoltarea ţării” susţin 62% din migranţii în concediu faţă de 50%
din persoanele din gospodării fără migranţi 65 . Migraţia este singura soluţie pentru
a câștiga ”un ban decent” ‐ consideră 78% din migranţii aflaţi în vacanţă,
prin comparaţie cu 68% dintre persoanele din gospodăriile fără migranţi 66 . În
fine, „migraţia destramă familiile” ‐ cred 84% din persoanele din gospodării
fără migranţi, faţă de 73% din migranţii în concediu 67 .
FIGURA 9
Opinii privind migrația pentru muncă în străinătate
(valorii medii)
Date sondaj. Date ponderate. Valori medii pe scala de la 1 – total împotrivă la 5 – total de acord,
calculate la nivelul eșantionului reprezentativ de populaţie (A+B1=2733 persoane).
65. Non‐răspuns: 6% din B2 și 10% din A; Sunt (parţial sau total) de acord cu afirmaţia și 56%
(și non‐răspuns 8%) din persoanele din gospodăriile cu migranţi (B1) și 62% (cu non‐răspuns de
2%) din persoanele revenite în ţară (C). Diferenţele până la 100% din fiecare categorie reprezintă
persoane care sunt (parţial sau total) împotriva afirmaţiei.
66. Non‐răspuns: 10% din B2 și 11% din A. Sunt (parţial sau total) de acord cu afirmaţia și 71%
din categoriile B1 și C (cu non‐răspuns 9% din B1 și 5% din C). Diferenţele până la 100% din fiecare
categorie reprezintă persoane care sunt (parţial sau total) împotriva afirmaţiei.
67. Non‐răspuns: 6% din B2 și 8% din A. Sunt (parţial sau total) de acord cu afirmaţia și 84% (cu
5% non‐răspuns) din B1, precum și 80% (cu 3% non‐răspuns) din categoria C (reveniţi în ţară).
Diferenţele până la 100% din fiecare categorie reprezintă persoane care sunt (parţial sau total)
împotriva afirmaţiei.

Totuși, deși există diferenţe semnificative
de atitudine faţă de migraţie între
persoanele din gospodăriile fără migranţi
(A) și migranţii veniţi în ţară în concediu
(B2), toate categoriile de populaţie
împărtășesc aceeași opinie dominantă:
migraţia mai degrabă ”contribuie la dezvoltarea
României” și ”ajută persoanele
care pleacă să vadă cum se trăiește în alte
ţări”, dar, în același timp, ”migraţia destramă
familiile”, ”face ca oamenii să fie
interesaţi doar de bani” și accentuează
inegalităţile sociale între săraci și bogaţi.
La nivel individual, date fiind condiţiile
din ţară, migraţia este percepută drept
”singura șansă pentru cineva să câștige
un ban decent”.
...toate categoriile de
populaţie împărtășesc aceeași
opinie dominantă: migraţia mai
degrabă ”contribuie la dezvoltarea
României” și ”ajută persoanele
care pleacă să vadă cum se
trăiește în alte ţări”, dar în
același timp, ”migraţia destramă
familiile”, ”face ca oamenii să fie
interesaţi doar de bani” și accentuează
inegalităţile sociale între
săraci și bogaţi...
59
Caseta 6
Migrația ca strategie de supraviețuire sau de ce aleg românii străinătatea şi
nu România
Valorizarea capitalului migranţilor
reprezentat de totalitatea resurselor
financiare (remitenţe, economii și
investiţii), sociale (abilităţi și adaptabilitate
în contexte noi, legăturile
transnaţionale între comunităţi),
umane și profesionale (competenţe,
abilităţi, educaţie, atitudini și metode,
experienţe), capital acumulat în
procesul migratoriu este una dintre
provocările actuale pentru o abordare
a migraţiei, prin prisma dezvoltării,
care să maximizeze efectele sale
pozitive și să minimizeze
consecinţele negative. În același
timp, rezultatele cercetării cantitative
confirmate prin răspunsurile
migranţilor români care lucrează în
străinătate din cadrul componentei
calitative atrag atenţia că, deși decizia
de migraţie poate fi tratată ca o
opţiune individuală, o modalitate
prin care cel care migrează dorește să
aibă o viaţă mai bună, el/ea și /sau familia
sa, autorităţile și cei responsabili
cu elaborarea politicilor publice
trebuie să aibă în vedere efectele
migraţiei ca fenomen social, reflectate
la nivel de comunitate, regiune și
zone, la nivel naţional și în
interdependenţele create între ţările
de origine și cele de destinaţie.
Pentru mulţi dintre români, în
funcţie de contextele personale și familiale
și de oportunităţile existente
în ţară în localităţile de provenienţă,
migraţia a constituit și reprezintă în
continuare singura variantă posibilă
de supravieţuire și de depășire a propriei
condiţii, cam singurul răspuns
în faţa unui viitor lipsă într‐o Românie
cu probleme:

60
“Ce să fac în România, să mor de
foame Ce viitor au tinerii acolo Ce ne
oferă ţara asta Lucrezi pentru alţii dacă
la tine în ţară nu se poate.. .Deci,
plecaţi, fraţilor, afară, munciţi pentru
alţii, că ai noștri nu ne vor, asta e! Aici
nimănui nu‐i pasă de noi, da’ măcar mai
câștigi un ban și le trimiţi și celor de
acasă.”
(P., bărbat, 35 ani, migrant în
Spania, originar din Braşov).
Lucrătorii români din Italia și din
Spania declară că, deși câștigul bănesc
este principalul factor care i‐a
determinat să aleagă calea
străinătăţii, în general, în plan individual,
migraţia a avut foarte multe
efecte pozitive, cum sunt: un stil și
standard de viaţă mai bun, servicii și
o relaţie de calitate în raport cu
instituţiile publice, acces la educaţie,
la noi valori și practici sociale și culturale
care promovează deschiderea,
egalitatea de șanse și o nouă
înţelegere a relaţiilor între sexe:
“aici te tratează cu respect, nu contează
că ești român sau imigrant sau io
știu de unde oi veni, ţi se zice domnu’ și
asta și ești pentru ei”
(Idem)
“aici nu e ca‐n România, spaniolii au
alte legi, femeia nu o atingi, știţi cum se
zice, că n‐o atingi nici cu o floare, că
vine poliţia peste tine”
(A., femeie, 28 ani, migrantă în
Spania, originară din Vaslui).
Migranţii români pe care i‐am intervievat
atât în Spania cât și în Italia
evidenţiază discrepanţa tuturor
acestor aspecte faţă de România și,
chiar dacă banii câștigaţi sunt semnificativ
mai mulţi faţă de ţară, pentru
mulţi reîntoarcerea acasă este determinată
nu de bani, cât de atitudinea
și tratamentul pe care îl primești în
viaţa de zi cu zi ca cetăţean român.
În plus, chiar și în străinătate fiind,
românii
„se simt abandonaţi de cei rămași în
ţară, chiar dacă din banii pe care îi trimit
ei trăiesc cei de acasă”, iar
autorităţile îi consideră „o vacă de
muls”, „căpșunar”, „părinţi care și‐au
abandonat copiii și nu‐i văd cu anii”.
În opinia românilor lucrători în
străinătate intervievaţi în cadrul
componentei de cercetare calitativă,
“autorităţile de la București, își aduc
aminte de noi doar când este o problemă
de rezolvat și au nevoie de banii produși
de noi, așa căpșunari cum ne zic ei”,
“când sunt alegerile, vor să‐i votăm și
ne fac promisiuni, că una, că alta și
după aia cresc taxele consulare, și vii în
ţară și stai la coadă la pașapoarte până
cazi din picioare”, “...vedeţi cum ne îngrămădim
la coadă la Consulat, noi nu
ne respectăm pe noi, ce să mai zic de italieni...
că ei știu, ăștia de se înghesuie ca
oile și îi vezi strânși în fiecare dimineaţă
sunt români”, “ufff, noi am vrea multe,
am vrea ca cei de acasă care‐s acuma la
Putere să lupte pentru noi ăștia din străinătate,
că ajunge străinu’ să te apere și
să zică de bine despre tine, să facă ăștia
de ne conduc ceva bun în ţară ca să
putem să ne fie mai bine și să avem locuri
de muncă.”
(M., femeie, 54 ani, migrantă în
Italia, originară din Vrancea)

61
Capitolul 4
Plecările la şi revenirile
de la muncă
4.1. Rata plecărilor şi rata revenirilor în țară
Dat fiind designul cercetării, rata revenirilor de la muncă din străinătate
poate fi determinată doar la nivelul gospodăriilor, nu şi a populaţiei. Cercetarea
a avut la bază un eșantion reprezentativ de gospodării, care include:
(A) Gospodării fără persoane plecate la muncă în străinătate în august 2010
(B1) Gospodării cu persoane plecate la muncă în străinătate care nu s‐au întors
(B2) Gospodării cu persoane plecate la muncă în străinătate aflate în vacanţă
în România, în august 2010
(C) Gospodării cu persoane revenite de la muncă în străinătate (nu în
vacanţă) în ultimele 12 luni (septembrie 2009 – august 2010), care au de
gând să stea în ţară mai mult de 3 luni de zile (indiferent dacă în viitorul
mai îndepărtat vor să mai plece la muncă în străinătate sau nu)
Rata revenirilor de la muncă din străinătate este determinată ca pondere a
gospodăriilor cu persoane revenite (C) în totalul gospodăriilor (A+B1+B2+C).
Rata plecărilor la muncă în străinătate poate fi calculată ca pondere a gospodăriilor
cu migranţi (B1+B2) din totalul gospodăriilor. Rata plecărilor este însă
ușor subestimată dat fiind faptul că, în conformitate cu metodologia cercetării,
în gospodăriile cu persoane revenite nu au fost înregistrate datele privind eventualii
migranţi care nu s‐au întors încă în ţară. Așadar, datele existente nu permit
determinarea ratei plecărilor și la nivelul gospodăriilor cu persoane
revenite.

62
TABEL 13
Rata revenirilor și rata plecărilor la muncă în străinătate
(% gospodării)
Date sondaj. Date ponderate. Celulele marcate indică valori semnificativ mai mari. Rata de plecări
trebuie privită cu oarecare precauţie date fiind limitele cercetării (vezi textul de mai sus și
textul aferent Figurii 10).
La nivelul celor șase judeţe studiate, mai mult de 26% din total gospodării au
cel puţin o persoană plecată la muncă în străinătate și 4,5% din gospodării au
cel puţin o persoană întoarsă din cauza crizei, în perioada septembrie 2009 – august
2010 (tabel 13).
Rate de plecare semnificativ mai mari sunt înregistrate în Maramureș și
Neamţ (peste 35% din gospodăriile din judeţ), în mediul rural, cu precădere în
comunele cu nivel de dezvoltare comunitară mediu sau peste medie, precum și
în orașele mici, sub 30 mii locuitori (circa 30% din gospodării).

Rate de revenire semnificativ mai mari decât în celelalte judeţe studiate sunt
înregistrate în judeţele din Moldova (Neamţ și Vaslui). Ratele din aceste judeţe,
de circa 7% sunt de mai mult de trei ori mai mari decât rata de revenire de doar
1,7% din gospodării din judeţul Brașov.
63
Rata de reveniri nu variază semnificativ în funcţie de nivelul de dezvoltare
comunitară și nici în funcţie de rata de sărăcie sau de intensitatea problemelor
sociale de la nivelul localităţii 68 . Rata de reveniri în ţară este însă cu atât mai
mare cu cât rata 69 de plecare din localitate este mai mare și cu cât economia locală
este mai puţin dezvoltată, adică veniturile proprii pe locuitor, precum și veniturile
proprii ca procent din total venituri la bugetul local sunt mai mici. Cu
alte cuvinte, rata de reveniri de la muncă din străinătate este aproximativ
aceeași în comune și orașe, dezvoltate sau sărace, cu probleme sociale serioase
sau doar marginale. O pondere semnificativ mai mare a gospodăriilor cu persoane
care se întorc de la muncă din străinătate găsim în localităţile (orașe și comune)
în care emigraţia a fost mai extinsă și în care economia locală nu oferă
oportunităţi reale localnicilor 70 .
Oportunităţile economice din localitatea de origine joacă un rol determinant:
cel puţin în judeţele studiate, atât plecările, cât și revenirile de la muncă în străinătate
sunt mai ridicate în localităţile cu economie mai puţin dezvoltată. Cu cât
economia locală este mai dezvoltată și diversificată cu atât ratele de revenire
sunt mai mici.
68. Nivelul de dezvoltare comunitară măsurat cu IDSL (Sandu, Voineagu și Panduru, 2009).
Rate de sărăcie MADR (date 2004). Intensitatea problemor sociale măsurate pe baza estimărilor
primăriilor privind ponderea șomerilor, ponderea beneficiarilor de ajutor social, ponderea gospodăriilor
care locuiesc în locuinţe improprii (Accesul Autorităţilor Locale la Fondurile Europene,
FSR, 2009, Studiul este disponibil la http://www.soros.ro/ro/publicatii.phppag=5#). Mai multe
detalii în secţiunea 1.2.
69. Ne referim atât la ratele de plecare la muncă în străinătate rezultate din sondajul (august
2010) la nivelul gospodăriilor, cât și la ratele estimate de autorităţile locale (cercetare FSR, Accesul
Autorităţilor Locale la Fondurile Europene, 2009).
70. Complementar, am realizat o analiză agregată la nivelul celor 101 localităţi selectate în
eșantion. Rata plecărilor am calculat‐o cu formula: (B1+B2+C)*100/total, iar pentru rata revenirilor
am folosit formula: C*100/total. Rezultatele sunt similare celor de la nivelul gospodăriilor,
prezentate în text.

64
Caseta 7
Migranții români – o resursă care se risipeşte sau o soluție viabilă
pentru România
Cercetarea calitativă nu ne permite
evaluarea legăturii dintre nivelul
de dezvoltare a comunităţii și
revenire. La nivel individual însă, în
majoritatea cazurilor studiate, reîntoarcerea
migrantului se bazează pe
factori individuali care ţin de nivelul
de sănătate, perioada de migraţie (fie
destul de îndelungată, astfel încât săi
permită atingerea relativă a obiectivelor
sau foarte recentă și de aceea
adaptarea și integrarea în societatea
de destinaţie nu este pe deplin realizată),
problemele personale și de familie,
dorul de casă și de ţară și alte
aspecte de acest gen. În condiţiile în
care nici la nivel local şi nici la nivelul
ţării nu există măsuri ţintite care
să vizeze și să faciliteze reîntoarcerea
românilor plecaţi să muncească în
străinătate, în contextul în care lipsesc
politicile publice prin care să fie
susţinuţi aceştia, iar România nu are
o strategie privind migraţia muncii/
mobilitatea forţei de muncă
românești în interiorul spaţiului european
prin care să capteze beneficiile
migraţiei și să maximizeze
impactul pe care migraţia îl are în
dezvoltarea comunităţilor de
provenienţă a migranţilor, considerăm
că, în continuare, vor prevala în
decizia de revenire a migranţilor români
factorii individuali pe fondul
crizei economice prelungite din ţară.
Totodată, cercetarea calitativă
oferă informaţii similare celor
obţinute din cercetarea cantitativă,
respectiv, oportunităţile economice,
de realizare personală și familială
existente la nivelul comunităţii de
origine sunt în strânsă legătură cu
decizia de migraţie și revenirile în
ţară. De fapt, așa cum o arată și alte
cercetări, deseori comunităţile înfloresc
în urma migraţiei unei largi
părţi a locuitorilor zonei respective,
iar migraţia devine un mijloc prin
care se asigură nu numai
supravieţuirea și îmbunătăţirea vieţii
migrantului, dar și a comunităţii,
asigurându‐se posibilităţile de dezvoltare
locală pe termen lung, de
creare de locuri de muncă și chiar de
oportunităţi economice și investiţii
din partea migranţilor. Prin urmare,
putem aprecia că, în aceste cazuri, se
creează o interdependenţă care devine
premisă și rezultat pentru
migraţia românilor cu un caracter
circulatoriu, temporar și revenirile
lucrătorilor români în străinătate, și/
sau migraţie sezonieră în scop de
muncă, având drept caracteristică o
dinamică schimbătoare cu rol de
transformare a fenomenului migratoriu
în zonele și comunităţile în
discuţie.

4.2. Tipuri de migranți
65
Prezenta cercetare a avut în vedere persoanele ca, în august 2010, erau ”aflate
în ţară, în concediu, să își viziteze rudele” (B2) și pe cele care erau ”întoarse recent,
adică în ultimele 12 luni” (C), în august 2010. Pentru aceste tipuri de persoane,
precum și pentru toate persoanele (din gospodăriile selectate în eșantion)
aflate la muncă în străinătate în august 2010, a fost completată o Fișă a Migrantului.
Pentru persoanele care au trăit sau muncit în străinătate, dar s‐au întors înainte
de august 2009, nu trebuia completată Fișa Migrantului 71 .
Din gospodăriile cu migranţi (31% din total eșantion), cele mai multe au
completat o singură Fișă de Migrant. În 18% din gospodăriile cu migranţi au fost
însă completate între două și cinci fișe. Astfel, în total, intră în analiză 1149 fișe
de migrant, corespunzătoare celor 912 gospodării cu migranţi.
Migranţii reveniţi în ţară și cei aflaţi în concediu au răspuns personal la Fișa
Migrantului. Pentru migranţii plecaţi în străinătate au răspuns rudele aflate în
ţară. Gradul de rudenie între respodenţi și migranţi este prezentat în figura 10.
De remarcat, pentru 8% din migranţii aflaţi în străinătate au răspuns nepoţii
(de unchi/ mătușă), verii, cumnaţii și alte persoane cu grad de rudenie doi sau
mai mare. Ponderea este destul de mare pentru a aduce o oarecare îndoială cu
privire la faptul că acești migranţi sunt membri ai gospodăriei. Credem că
măcar o parte din acești migranţi fac parte din familia respondentului, dar nu și
din gospodăria acestuia, ceea ce înseamnă că rata de plecări (ponderea gospodăriilor
cu migranţi) este ușor supraestimată de datele prezentării cercetării.
Prin urmare, rata de plecări discutată în secţiunea 3.1 trebuie privită cu
precauţie, fiind afectată atât de sub‐, cât și de supra‐estimare.
Cele trei tipuri de migranţi nu diferă cu privire la gen și vârstă. În schimb,
migranţii diferă semnificativ faţă de populaţia stabilă din judeţele de origine:
sunt bărbaţi și femei în egală măsură, dar considerabil mai tineri decât
populaţia generală (figura 11).
71. Nu le includem în analiză pentru că nu sunt culese sistematic, ci din erori de
completare a operatorilor de teren.

66
FIGURA 10
Relația de rudenie cu respondenții a migranților aflați în
străinătate (%)
Date sondaj. Date ponderate. N=908 migranţi aflaţi în străinătate.
Migranţii au plecat din ţară la vârste diferite, care variază între 3 și 62 ani, la
prima plecare. Totuși, toate tipurile de migranţi au plecat prima dată la muncă
în străinătate la aceeași vârstă medie, de 29 ani.
FIGURA 11
Distribuția pe categorii de vârstă – comparație între
migranți și populația stabilă (%)
Date sondaj. Date ponderate. Populaţia stabilă (eșantion reprezentativ la nivelul populaţiei:
A+B1=2733 persoane). Migranţii la muncă în străinătate din toate trei tipurile (N=1149).

4.3. Istoricul plecărilor şi destinațiile preferate
67
Diferenţa semnificativă este dată nu de vârsta la care au plecat, ci de momentul
la care au plecat prima dată la muncă în străinătate (figura 12). Persoanele
revenite din cauza crizei au plecat mai recent decât ceilalţi migranţi, deci au
avut mai puţin timp să câștige experienţă, să cunoască persoane relevante și să
dezvolte abilităţi pentru a face faţă crizei de pe piaţa muncii din ţările de
destinaţie.
Curba din figura 10 indică o reducere dramatică a plecărilor pentru muncă
din judeţele studiate, în 2010. Totuși, datele acoperă doar opt luni din anul 2010
și, mai ales, se referă doar la plecarea ”pentru prima dată”, deci nu reflectă
situaţiile tipice migraţiei temporare de alternare a perioadelor petrecute în străinătate
cu perioade petrecute în ţară. Aceste date par să contrazică opinia dominantă
a populaţiei, conform căreia migraţia pentru muncă în străinătate ar fi
crescut. Chiar dacă a scăzut numărul plecărilor pentru prima dată, există posibilitatea
ca persoane care au fost în străinătate după 2000 și s‐au întors în ţară
FIGURA 12
Distribuția tipurilor de migranți în funcție de anul în care
au plecat prima dată (%)
Date sondaj. Date ponderate. Migranţii rămași în străinătate, inclusiv cei aflaţi în concediu în
ţară (N=1015), persoane revenite (N=134).

68
înainte de criză să se fi întors la muncă în străinătate în 2009‐2010. Datele cercetării
nu permit testarea acestei ipoteze.
Distribuţia în funcţie de ţara de destinaţie (sau ţara de unde s‐au întors) este
foarte asemănătoare între cele trei tipuri de migranţi (figura 12). Italia este de
departe ţara preferată și tot din Italia se întorc cei mai mulţi migranţi. Spania
ocupă locul doi în ierarhia preferinţelor și, în același timp, Spania este statistic
supra‐reprezentată la nivelul migranţilor reveniţi în ţară. În Canada sunt suprareprezentaţi
migranţii care nu se întorc (nici în concediu și nici pe o perioadă
mai lungă), iar Franţa și Grecia sunt supra‐reprezentate la nivelul migranţilor
aflaţi în ţară în concediu.
Deci, probabilitatea de revenire este semnificativ mai mare pentru migranţii
din Spania, iar probabilitatea de a veni în concediu în ţară (în august 2010) este
semnificativ mai ridicată pentru migranţii din Franţa și din Grecia.
Cu privire la regiunile unde lucrează migranţii din judeţele studiate, ponderea
non‐răspunsurilor se ridică la aproximativ o treime, iar în jur de 35% sunt
regiuni/localităţi diverse, răspândite în toată lumea. Cel mai frecvent
menţionate sunt regiunile Roma, Madrid, Milano, Paris și Londra. În regiunea
Roma sunt 11% din migranţii aflaţi în străinătate, iar probabilitatea de revenire
în România în 2010 este disproporţionat de mare (21% din persoanele revenite
FIGURA 13
Distribuția tipurilor de migranți în funcție de țara de
destinație/ de unde s‐au întors (%)
Date sondaj. Date ponderate. Migranţii la muncă în străinătate (N=908), migranţi în concediu
în ţară (N=107), persoane revenite (N=134)

s‐au întors din regiunea Roma). În Madrid și Milano sunt circa 4% din migranţii
aflaţi în străinătate, iar în Paris și Londra sunt în jur de 3%. Probabilitate semnificativ
mai mare de a veni în România în concediul din vara 2010 au migranţii
din Paris și cei din Madrid, care reprezinte câte 9% din migranţii în vacanţă.
69
Indiferent dacă au rămas în străinătate sau au revenit în ţară, 63% dintre
migranţi au plecat la muncă o singură dată și 37% de două sau mai multe ori.
Aproape 90% dintre ei au lucrat într‐o singură ţară și doar circa 10% au fost în
două sau mai multe ţări.
Indiferent dacă au plecat la muncă o singură dată sau de mai multe ori, majoritatea
migranţilor (50%) s‐au îndreptat în primul rând spre Italia sau spre Spania
(circa 20% din migranţi), ceilalţi ”încercându‐și norocul” în alte câteva zeci
de ţări. Dacă se iau în considerare toate ţările în care au lucrat vreodată, ierarhia
rămâne neschimbată: Italia (peste 50%) și Spania (în jur de 20%), urmate la mare
distanţă de Franţa, Germania și Anglia (cu 5‐8% fiecare).
În consecinţă, datele nu susţin ipoteza conform căreia persoanele revenite ar
avea o mobilitate (geografică) mai redusă decât migranţii rămași la muncă în
străinătate. Migranţii reveniţi în ţară au încercat tot de atâtea ori și tot în
aceleași destinaţii ca și migranţii rămași în străinătate, doar că au intrat în joc
mai târziu.

70
Caseta 8.
Criza aduce noi țări de destinație şi mobilitate crescută pentru migranții
români
Interviurile realizate cu migranţii
români aflaţi la muncă în Italia
(Roma) și Spania (Barcelona, Madrid)
scot în evidenţă o mobilitate
crescută a forţei de muncă românești
în spaţiul comunitar. Aceasta reprezenta
și înainte de criză o strategie
utilizată în general pentru maximizarea
câștigurilor și reducerea riscurilor
în procesul de migraţie, în
cadrul general al pieţei muncii în
care se echilibrează cererea și oferta
de muncă în UE. Dar, odată cu instalarea
crizei, mobilitatea lucrătorilor
români în străinătate aflaţi cu precădere
în Italia și respectiv, cu un decalaj
temporar pentru cei din Spania,
devine o metodă foarte bună la care
aceștia apelează pentru a face faţă
dificultăţilor produse de criza economică
și financiară și lipsa de locuri
de muncă din aceste ţări de
destinaţie.
Rezultatele obţinute în urma cercetării
calitative confirmă faptul că
migranţii români preferă să păstreze
sectorul ocupaţional și să schimbe
ţara de destinaţie unde practică cam
aceeași ocupaţie sau ceva similar.
Desigur, în majoritatea cazurilor,
noile destinaţii vizate de lucrătorii
români au deja comunităţi considerabile
de români, facilitându‐se în
acest mod migraţia în scop de
muncă în sistemul reţelelor de
cunoștinţe, rude, prieteni.
În același timp, migranţii români
declară că acest mod de a acţiona ca
răspuns în faţa crizei, deplasarea din
Spania sau Italia în altă ţară (ţările
nordice, Franţa, Belgia, Germania și
în special Marea Britanie) pentru că
acolo și‐au găsit un loc de muncă, nu
reprezintă o opţiune printre altele, ci
cea mai profitabilă dintre foarte
puţinele variante disponibile. De
exemplu, atunci când migranţii români
au fost întrebaţi relativ la oportunitatea
mobilităţii ocupaţionale și
între sectoarele economiei ţării de
destinaţie, aceștia au afirmat că au
fost foarte rare cazurile în care
migranţii români au optat sau au
avut posibilitatea să‐și găsească de
muncă în alte sectoare. Printre
explicaţii se numără aceea că recesiunea
a afectat toate sectoarele economiei
și mai ales acele domenii în
care munceau migranţii, fie că erau
lucrători din spaţiul UE sau extracomunitari.
Pe lângă scăderea dramatică
a numărului locurilor de muncă
și înrăutăţirea condiţiilor de muncă
alături de reducerea salariilor,
migranţii români care lucrau în Spania
și Italia au menţionat creșterea
concurenţei pentru locurile de
muncă rămase atât cu populaţia majoritară
dar și cu celelalte grupuri de
migranţi. În acest context schimbarea
sectorului de activitate devine
pentru migrantul român o opţiune
dificilă cu costuri prea ridicate faţă
de mobilitatea în altă ţară UE mai
ofertantă din acest punct de vedere.
De asemenea, românii aflaţi la
muncă în străinătate în comparaţie

71
cu alte grupuri de lucrători migranţi
se caracterizează prin mobilitate
crescută și adaptabilitate:
“Românul învaţă și poate să‐ţi muncească
aproape orice. Dacă nu știe,
învaţă, se adaptează, se descurcă, mă
înţelegi, învaţă și limba și obiceiurile.
Românul îţi știe dacă e nevoie și italiană,
și spaniolă, și franceză, engleză, și
dacă‐și pune ambiţia pe toate la un loc
(râde)... tre’ să se descurce, că tre’ să
muncească și să‐și câștige pâinea printre
străini. Și dacă mâine‐i bine în Germania,
pleacă și muncește acolo. Acum e în
Italia, da’ mâine poţi să‐l găsești în Spania
sau Franţa, sau mai știu eu pe undes
bani de câștigat și pâine albă de
mâncat.”
(T., bărbat, 30 ani, migrant în Italia, originar
din Tulcea)

72
4.4. De ce pleacă migranții în străinătate
Pentru bani, de aceea pleacă oamenii la muncă în străinătate, pentru că ”aici
nu poţi câștiga un ban decent” și ”nu‐ţi poţi face un viitor”. Pentru bani, indiferent
de vârstă, gen, nivel de educaţie, ocupaţie, migranţi rămași în străinătate sau
migranţi reveniţi, chiar și indiferent de venitul gospodăriei sau venitul personal.
Deci, pentru bani.
FIGURA 14
Ce v‐a determinat să plecați în străinătate la muncă (%)
Date sondaj. Date ponderate. Procente din cazuri valide: migranţii rămași în străinătate, inclusiv
cei aflaţi în concediu în ţară (N=779); persoane revenite (N=132).
Caseta 9.
“De ce e mai bine vânzător în Cipru decât patron în România”
(Fragment de articol semnat de V. Stoiciu şi apărut în România Liberă)
Pe Cristian şi Valeria i‐am întâlnit
într‐o amiază călduroasă, în partea
turcească a Nicosiei, capitala Ciprului,
ţara în care românii au devenit,
se pare, a treia cea mai numeroasă
minoritate. „Mâncăm la turci căci e
mai ieftin", spune Cristian zâmbind.
Sunt logodiţi şi ambii au plecat în
Spania la muncă acum 5 ani, unde
Cristian şi‐a găsit un loc de muncă în

73
construcţii, iar Valeria ‐ la o
discotecă. Câştigau foarte bine şi
susţin că spaniolii îi iubeau pe
români la început, dar mai târziu
„treaba s‐a stricat", cum spune Cristian.
„Eu îi înţeleg pe spanioli, păi,
dacă 10% din imigranţi lucrau şi
restul de 90% furau, cerşeau,
omorau, cum să te mai privească cu
ochi buni!" În 2008, criza a lovit
Spania din plin, iar construcţiile au
fost cele mai afectate. Cristian şi‐a
pierdut locul de muncă, Valeria
câştiga şi ea mai puţin şi au fost
nevoiţi să plece din Spania. S‐au gândit
să se întoarcă în România, numai
că nici acasă nu era mai bine.
Aşa că au plecat în Irlanda, unde
aveau nişte cunoştinţe şi au reuşit să
se angajeze rapid, Cristian în
construcţii şi Valeria la un bar. După
un an însă, nu au mai rezistat. „Ne
intrase frigul în oase, nu mai
puteam!" S‐au întors în Bucureşti,
unde cu banii adunaţi peste hotare
au deschis un mic magazin ce comercializa
uşi metalice. „Aveam uşi cu
modele de toate felurile, foarte frumoase,
dar magazinul nu a mers."
Era în 2009 şi criza tocmai lovea puternic
România. Au închis magazinul
şi au plecat iarăşi, de data aceasta în
Scoţia. Acolo au muncit aproape un
an, dar povestea cu gerurile irlandeze
s‐a repetat şi aici, aşa că s‐au îndreptat
spre Cipru, unde aveau nişte
prieteni. Într‐o săptămână, Valeria şia
găsit de lucru ca barmaniţă într‐un
club de noapte, iar Cristian s‐a angajat
şi el, „la negru", ca vânzător întrun
magazin. Valeria câştigă 35 de
euro pe zi, plus bacşişul care îi
dublează venitul lunar. Sunt mândri
că tocmai şi‐au închiriat un apartament
cu două camere într‐o zonă
bună, lângă „ambasada Franţei", şi îi
costă doar 450 de euro lunar.
„Ne place clima, vrem să vedem
lumea, suntem tineri, am văzut ceva
din Europa, numai Franţa a mai
rămas pe listă, am auzit că e frumos
acolo", mărturiseşte Valeria în timp
ce îşi adună pungile cu cumpărături
pentru a pleca ‐ câteva tricouri Armani
şi Chanel contrafăcute, frumos
colorate, cumpărate la 10 euro bucata
din partea turcească a Nicosiei. Criza
pare să îi fi afectat, într‐adevăr, dar
fără consecinţe dramatice, oferindule
mai degrabă un imbold de a descoperi
Europa. De altfel, una dintre
ipotezele avansate de experţii în
migraţie este aceea că cei care se întorc
acasă goniţi de criza economică
sunt cei cu o experienţă de migraţie
săracă, cu o mobilitate profesională
redusă, lipsiţi de reţele sociale şi cu
dificultăţi de adaptare.
Mioara este cea care i‐a găzduit pe
Valeria şi Cristian până şi‐au găsit un
loc de muncă. Ea însăşi lucrează în
Cipru de 8 ani şi, deşi acum, din
cauza crizei, îi merge mai prost, nici
un moment nu s‐ar gândi să se
întoarcă acasă, în Constanţa. E
adevărat că a venit în Cipru ca să‐şi
termine de construit casa, dar acum,
când aceasta e gata ‐ o vilă de 250 mp
lângă Aeroportul Kogălniceanu ‐
vrea să o vândă şi să îşi ia un apartament
în Cipru. Mioara lucrează la
acelaşi restaurant din Agya Napa la
care s‐a angajat acum 8 ani de zile,
numai că, la început, nevorbind o
boabă de engleză, a trebuit să lucreze

74
la bucătărie, să „spele WC‐urile",
cum spune ea, până când patronul,
Nicolas, a căpătat încredere în ea, iar
acum Mioara are întreg restaurantul
pe mână: face aprovizionările,
comenzile, chiar şi angajările. „Când
plec acasă în Constanţa, Nicolas mă
sună de 3 ori pe zi să mă întrebe de
unde se cumpără aia, de unde se
comandă ailaltă. Altfel, mi‐e ca un
frate, mi‐a dat 20.000 împrumut ca să
îmi termin casa acum câţiva ani."
Sora Mioarei, Sorina, e şi ea în Cipru,
unde s‐a căsătorit cu un cipriot şi are
o fetiţă de 3 ani, care „înţelege
româneşte, dar nu vorbeşte". Este
clar că, oricât de grea ar fi criza, nici
Sorina, nici Mioara nu se vor întoarce
vreo dată în România ‐ pentru
ele, Ciprul este noua patrie. „Nu e
adevărat că ciprioţii sunt rasişti, noi
nu am avut aici probleme cum au
avut românii în Italia. Dar noi, cei de
aici, ne‐am ţinut de muncă, cine ştie
ce o fi acum, căci deja au început să
vină unii cu cerşitul, cu cântatul, nu
ştiu cât o mai ţine, criza asta aduce
încoace oameni noi şi de tot felul", ne
spune Mioara.
Numărul românilor din Cipru a
crescut oficial de la 3.000 în 2006 la
30.000 în 2009, ceea ce înseamnă
aproximativ 4,4% din populaţie. Ei
reprezintă a treia comunitate ca
mărime după greci şi ruşi.
În Cipru sunt 5 şcoli româneşti: în
Nicosia, Limassol, Paphos, Larnaca
şi Deli. Ultimele 3 au fost deschise în
toamna anului 2009.
Comunitatea românească din
Cipru beneficiază de serviciile
reprezentantului Patriarhiei
Române, părintele Petre Matei, care
slujeşte permanent la Biserica „Sfântul
Pavel" („Ayios Pavlos") din
Nicosia.
Din 2007, în chioşcurile de ziare
din Cipru poate fi găsită publicaţia
lunară RO_Mania, adresată
comunităţii românilor de acolo.
Salariul mediu al unui român în
Cipru este de 800‐1.000 de euro, dar
un muncitor calificat poate atinge şi
2.200 de euro.
În 2008, compania Blue Air a inaugurat
rutele Bucureşti‐Larnaca şi
Bucureşti‐Paphos. Numărul
călătorilor pe aceste rute a fost de
aproximativ 100.000 în 2008,
reprezentând, cel mai probabil, în
marea lor majoritate migranţi şi
familii de migranţi, întrucât
numărul turiştilor români în Cipru
în anul respectiv a fost de 8‐9.000.
În noiembrie 2009, autorităţile
cipriote au eliberat 110 români din
„sclavia modernă", după cum a declarat
ministrul cipriot al Muncii,
Sotiroulla Charalambous. Cei 110
români au fost aduşi în Cipru cu
promisiunea unor contracte de
muncă, dar au ajuns în tabere insalubre
şi puşi să muncească pentru 20
de euro pe săptămână.

4.5. Migranții din România şi piața muncii
75
TABEL 14
Statutul ocupațional al migranților, în România înainte de
prima plecare și în străinătate în august 2010 sau înainte
de întoarcerea în țară (%) 72
Date sondaj. Date ponderate. Procente din cazuri valide: migranţii rămași în străinătate, inclusiv
cei aflaţi în concediu în ţară (N=964); persoane revenite (N=129); populaţia generală din
cele șase judeţe (A+B1= 2715 persoane); populaţia activă (ocupată + șomeri) din cele șase judeţe
(N=1134).
72. ISCO – Grup ocupaţional (în engleză International Standard Classification of Occupation)
* Celule cu număr prea mic de cazuri. Celulele marcate indică valori semnificativ mai mari,
unde comparaţia se referă doar la cele două tipuri de migranţi. La nivelul populaţiei generale,
persoanele pensionate au fost înregistrate la categoria ”pensionari” chiar dacă practică agricultura.
Categoria ”șomeri” este stabilită prin autodeclarare și nu neapărat corespunde conceptelor
standard de ”șomer înregistrat” sau ”șomer BIM”.

76
Migranţii la muncă în străinătate sunt considerabil mai tineri decât populaţia
generală din cele șase judeţe. Acest fapt se reflectă și la nivelul structurii
ocupaţionale (tabel 14).
Decizia de a pleca la muncă în străinătate nu o iau pensionarii, ci elevii și
studenţii care nu au intrat încă pe piaţa muncii din România, persoanele ocupate
(mai ales cele de 35‐44 ani), afectate
de restructurările economice și șomerii
... migranţii rămași erau încă
de la prima plecare din ţară mai
bine calificaţi, deci mai bine
pregătiţi pentru a se adapta la
cerinţele pieţei muncii din străinătate...
cu poziţii marginale pe piaţa muncii din
ţară. Astfel, tabelul 5 arată că, înainte de
prima plecare din ţară la muncă în străinătate,
elevii și studenţii reprezentau 17‐
18% din migranţi și doar 6% din
populaţia generală. Muncitorii meseriași
(cel mai probabil, afectaţi de restructurările
din economia românească) reprezentau
16‐21% din migranţi, faţă de doar 9% din populaţia generală, iar șomerii
erau 10‐14% din migranţi, prin comparaţie cu 6% din populaţia generală.
... migranţii rămași în străinătate
au reușit în proporţie
semnificativ mai mare decât
migranţii reveniţi să intre pe
piaţa muncii din România înainte
de prima plecare...
Între migranţii rămași în străinătate și cei întorși în ţară în perioada crizei
economice există câteva diferenţe semnificative, care indică faptul că migranţii
rămași erau încă de la prima plecare din ţară mai bine calificaţi, deci mai bine
pregătiţi pentru a se adapta la cerinţele
pieţei muncii din străinătate. La momentul
primei plecării, 40% din migranţii
rămași în străinătate erau calificaţi 73 , fiind
lucrători în servicii (13%), muncitori
meseriași (21%) sau operatori pe mașini,
echipamente sau instalaţii (6%). Spre deosebire,
din migranţii reveniţi în ţară
doar 25% se încadrau în aceste categorii
ocupaţionale. În schimb, aproape 11% din
migranţii reveniţi (faţă de 6% din
migranţii rămași și, mai ales, 2% din populaţia generală), chiar dacă reușiseră să
intre pe piaţa muncii, lucrau ca muncitori necalificaţi (tabel 14).
Migranţii rămași în străinătate au reușit în proporţie semnificativ mai mare
decât migranţii reveniţi să intre pe piaţa muncii din România înainte de prima
plecare. Aproape jumătate (48%) din persoanele revenite (faţă de 38% din
migranţii rămași) au plecat din România fără să încerce sau fără să reușească să
intre pe piaţa muncii din ţară. Marea lor majoritate au găsit de lucru în străinătate,
dar dată fiind lipsa de experienţă și calificarea mai slabă, în condiţiile unor
pieţe ale muncii în contracţie, au intrat pe poziţii mai vulnerabile.
73. Grupele ocupaţionale cel mai bine calificate (ISCO 1 – ISCO4) sunt în egală măsură reprezentate
(13‐16%) în cele două categorii de migranţi – rămași în străinătate și reveniţi în ţară.

În străinătate, migranţii rămași și migranţii reveniţi au ocupaţii foarte asemănătoare.
Marea majoritate (aproape trei sferturi) sunt lucrători în servicii, muncitori
meseriași sau muncitori necalificaţi. Singura diferenţă semnificativă este
dată de supra‐reprezentarea agricultorilor printre persoanele revenite în ţară.
Cu alte cuvinte, ”căpșunarii” au probabilitate mai mare de a reveni în țară
decât celelalte categorii ocupaționale, cu atât mai mult cu cât munca în fermele
vestice este primul loc de muncă, iar persoana nu are alte calificări care să‐i permită
găsirea rapidă a unui alt loc de muncă. Este posibil ca o parte din persoanele
plecate la muncă în agricultură să fi plecat pe bază de contract de muncă
oficial. În cazul acestora, strategia de migraţie dominantă este una de muncă sezonieră,
ceea ce face ca întoarcerea lor în ţară în proporţie mai mare să fie de
așteptat: se întorc în ţară, trăiesc din banii strânși în lunile de muncă și așteaptă
următorul sezon agricol pentru a pleca din nou la muncă în străinătate.
77
FIGURA 15
Populația ocupată de 15 ani şi peste pe grupe de ocupații (%)
Sursa: Anuarul Statistic, pentru 1977 şi 1992; Forţa de muncă în România. Ocupare şi şomaj,
pentru 2000 şi 2007 (INS); Eurostat, pentru UE‐27; Date sondaj. Date ponderate. Procente din
cazuri valide: migranţii rămași în străinătate, inclusiv cei aflaţi în concediu în ţară (N=921 persoane
ocupate în augut 2010).

78
Caseta 10.
Migrația ciclică
Informaţiile culese în cadrul cercetării
calitative susţin această idee:
migranţii care muncesc în agricultură
practică, drept regulă generală,
migraţia sezonieră, ceea ce face ca ei
să fie supra‐reprezentaţi în rândul
reveniţilor. În majoritatea cazurilor,
contractele sunt pe perioadă determinată,
la expirarea lor migrantul
revenind în România, însă de cele
mai multe ori reîntoarcerea este
temporară, până la obţinerea unui
nou contract.
De regulă, dacă intenţia de re‐migrare
este evidentă, planurile concrete
sunt mai puţin conturate,
foarte mulţi dintre cei intervievaţi
apreciind posibilitatea revenirii ca
având o oarecare doză de incertitudine.
„M‐am întors în iulie, mi s‐a terminat
contractul. Voi pleca când mi‐oi găsi
un nou contract, cine ştie...”
(N., bărbat, 46 de ani, originar din Dorobanţu,
Călăraşi)
„Mă stresează când sunt în România,
mereu mă gândesc la ziua de mâine, ce o
fi, cu ce bani o să trăiesc…Când sunt
acolo (în Spania), e bine, am de muncă,
ştiu că banii vin. E multă muncă, dar
după program nu te sâcâie nimic.”
(M., femeie, 33 ani, originară din Grădiştea,
Călăraşi)
Există şi cazuri în care aşa‐numita
muncă sezonieră devine semi‐permanentă
şi contractele sunt predictibile.
L.G. munceşte în Spania, în
agricultură, cultivă ciuperci.
„Nouă luni muncesc şi 3 luni, când
nu e sezon, sunt în şomaj. Şomajul e 970
de euro aşa că putem trăi din el.”
Este mai corect să vorbim despre o ”migraţie a braţelor” (de muncă) decât
despre o ”migraţie a creierelor”, cel puţin pentru migranţii din cele șase judeţe
studiate. Structura ocupaţiilor pe care le au migranţii români pe pieţele muncii
din străinătate arată că migranţii pentru muncă din România se constituie în interiorul
pieţelor muncii din ţările dezvoltate ca un segment aparte ce are o
structură ocupaţională foarte asemănătoare cu cea a pieţei muncii din ţară (figura
15). Deși în economiile capitaliste dezvoltate predomină ocupaţiile nonmanuale,
mai ales cele specializate 74 , migranţii români se concentrează pe
ocupaţiile mediu și slab calificate, pe ocupaţiile manuale și, în mare parte, pe
ocupaţii necalificate, deci pe poziţii inferioare și vulnerabile, după un pattern
foarte asemănător cu cel al pieţei muncii din România.
74. Conducătorii şi funcţionarii superiori, specialiştii cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice, tehnicieni,
maiştri şi asimilaţi.

Luând în calcul punctul de pornire (ocupaţia iniţială, în România, înainte de
prima plecare) și punctul de sosire (ocupaţia cea mai recentă din străinătate, în
august 2010 sau înainte de întoarcere), se poate reconstitui mobilitatea
ocupaţională a migranţilor. Peste o
treime din migranţii rămași în străinătate
sunt nou intraţi pe piaţa muncii. Adică
nu au încercat sau nu au reușit să găsească
un loc de muncă în ţară, ci după
ce termină școala și/sau după o eventuală
perioadă de șomaj sau de ”casnic”
(stat acasă) decid să plece în străinătate,
unde își găsesc primul lor loc de muncă.
...Este mai corect să vorbim
despre o ”migraţie a braţelor”
(de muncă) decât despre o
”migraţie a creierelor”...
79
FIGURA 16
Mobilitate ocupațională a migranților
rămași în străinătate
Date sondaj. Date ponderate.
Procente din cazuri valide:
migranţii rămași în străinătate,
inclusiv cei aflaţi în concediu în
ţară (N=830). Mobilitatea
ocupaţională este determinată în
funcţie de ocupaţia înainte de
prima plecare și ocupaţia în august
2010.
n Circa 14% din migranţi au mobilitate ascendentă, adică găsesc de lucru în
străinătate pe o poziţie sau o ocupaţie mai bună decât cea din ţară, fie pentru că
între timp urmează o școală/cursuri de calificare, fie pentru că aveau cunoștinţe
și abilităţi pe care reușesc să le folosească în contextul unor economii dezvoltate.
Spre exemplu, tineri care în România lucrau ca muncitori necalificaţi, dar
în străinătate găsesc de lucru ca șoferi. Sau muncitori restructuraţi din industrie
care ajung să lucreze în servicii hoteliere și restaurante sau ca funcţionari.

80
n 22% din migranţi au mobilitate orizontală, își găsesc un loc de muncă similar
celui pe care l‐au avut în ţară. Cel mai frecvent, acești migranţi sunt fie muncitori
calificaţi în construcţii, fie lucrători în servicii (ospătar, barman,
cosmeticiană).
n 23% au mobilitate descendentă. Cele mai multe astfel de cazuri sunt fie de
la agricultor/ muncitor calificat la ”salahor” sau ”unde se găsește” (muncitor
necalificat), fie de la asistentă, gestionar, contabilă, educatoare, funcţionar, secretară,
vânzătoare la menajeră sau îngrijitoare.
n În jur de 5% din migranţii rămași în străinătate, în august 2010, erau în
șomaj sau între slujbe 75 .Peste jumătate din aceștia au fost muncitori necalificaţi
în construcţii, înainte de a intra în șomaj. Ceilalţi au fost muncitori meseriași
sau lucrători în comerţ sau în servicii către gospodării.
Spre deosebire, migranţii reveniţi în ţară au o pondere ceva mai ridicată a
nou‐intraţilor pe piaţa muncii (43%), ceea ce este firesc, ţinând cont de faptul că
mai mulţi dintre aceștia nu au reușit/ încercat să intre pe piaţa muncii din România
înainte de prima plecare în străinătate. Asociat, au și o pondere semnificativ
mai mică a persoanelor cu mobilitate orizontală (doar 14%), dată fiind
sub‐reprezentarea lucrătorilor în servicii și a muncitorilor meseriași (tabel 14).
Doar în jur de 5% din toţi migranţii au propria afacere sau lucrează pe cont
propriu 76 , indiferent dacă ne raportăm la migranţii rămași în străinătate sau la
cei reveniţi. Ceilalţi sunt angajaţi de către altcineva. De asemenea, doar 6‐7%
sunt membri de sindicat în ţara unde lucrează.
Atât migranţii rămași în străinătate, cât și migranţii reveniţi în proporţie de
78% au avut în străinătate ”tot timpul aceeași ocupaţie”. Ceilalţi 22% din
migranţi au avut două sau mai multe ocupaţii. Deosebit de mobili sunt
specialiștii. Peste 55% dintre ei au avut diverse ocupaţii (tot non‐manuale, specializate)
de‐a lungul timpului petrecut în străinătate. Totuși, majoritatea celor
care au avut mai multe ocupaţii nu sunt specialiști, ci muncitori meseriași
(30%), lucrători în servicii (25%), muncitori necalificaţi (19%) sau agricultori
(14%). De remarcat, agricultorii și muncitorii meseriași deși au avut mai multe
ocupaţii au păstrat grupa de ocupaţii, ceea ce înseamnă în fapt mobilitate orizontală.
Spre exemplu, un tâmplar a lucrat și ca dulgher, faianţar sau zidar. În
schimb, în cazul lucrătorilor în servicii și al muncitorilor necalificaţi care au
avut mai multe ocupaţii, situaţia cea mai frecventă este alternanţa între ospătar/
barman/ bucătar și menajeră/ îngrijitoare, eventual cu perioade de ”casnică/ stat
pe bară”.
75. Ponderea șomerilor care au primit îndemnizaţie de șomaj nu se poate estima dat fiind numărul
prea mic de răspunsuri valide.
76. Acest procent acoperă de la patron de firmă propriu‐zisă până la specialiști care lucrează pe
cont propriu, dar și zilieri sau persoane care se ocupă cu ”adunat fier” pe cont propriu.

Pentru migranţii care înainte de a pleca prima dată la muncă în străinătate au
reușit să intre pe piaţa muncii, atât migranţii rămași în străinătate, cât și
migranţii reveniţi în ţară au cumulat aceeași vechime în muncă în România: în
medie, 9‐10 ani lucraţi, din care 8,5 ani înregistraţi pe cartea de muncă.
81
Spre deosebire de migranţii rămași în străinătate, persoanele revenite în ţară
au plecat mai târziu și aveau (la momentul plecării) o proporţie mai mare a
celor care nu reușiseră/ încercaseră să intre pe piaţa muncii. Prin urmare, au
reușit să cumuleze mai puţini ani de muncă în străinătate. În medie, migranţii
rămași au 5,6 ani de muncă în străinătate, în timp ce migranţii reveniţi au cu
aproape un an mai puţin (4,7 ani de muncă).
Dacă din punct de vedere al structurii ocupaţionale migranţii români replică
în interiorul economiilor dezvoltate patternul distorsionat al pieţei muncii din
Ani de muncă în România și în străinătate pe tipuri de
migranți (%)
FIGURA 17
Date sondaj. Date ponderate. Procente din cazuri valide: migranţii rămași în străinătate, inclusiv
cei aflaţi în concediu în ţară (N=994); persoane revenite (N=131).

82
România, din punct de vedere al sectoarelor de activitate nu urmează nici structura
economiilor de destinaţie și nici a economiei naţionale (figura 17).
Înainte de prima plecare, lucrau în România în industrie, servicii (sănătate,
educaţie, administraţie publică, IT), construcţii sau comerţ. Industria a fost restructurată,
întreprinderile închise, reforme succesive au dus la o lipsă tot mai
pronunţată a locurilor de muncă și, în ciuda creșterii economice constante de
după 2000, cu venituri din muncă mici sau, în tot cazul, insuficiente pentru a
asigura o ”viaţă decentă”. Prin urmare, decid să plece în străinătate. Aici, găsesc
de lucru, dar nu în sectoarele competitive, ci în construcţii, în servicii slab sau
necalificate furnizate gospodăriilor, în hoteluri sau restaurante. Marea majoritate
a migranților români în străinătate (cel puțin a celor din județele studiate)
construiesc, încarcă și descarcă, curăță, îngrijesc copii și persoane cu
nevoi speciale, culeg legume și fructe, păzesc, pun și strâng mesele.
Sectorul economic în care lucrau/lucrează migranții, în România
înainte de prima plecare și în străinătate în august 2010 sau înainte
de întoarcerea în țară (%)
FIGURA 18
Date sondaj. Date ponderate. Procente din cazuri valide: migranţii rămași în străinătate, inclusiv
cei aflaţi în concediu în ţară (N=518 persoane ocupate înainte de prima plecare; N=921 persoane
ocupate în augut 2010); persoane revenite (N=68 persoane ocupate înainte de prima plecare;
N=123 persoane ocupate înainte de întoarcerea în ţară).

Dintre toţi migranţii, probabilitate semnificativ mai mare de a reveni în ţară
au doar cei care au lucrat în agricultură.
83
Nu doar că majoritatea migranţilor români intră pe pieţele muncii din ţările
dezvoltate în ocupaţii și sectoare de activitate slab competitive și puţin atractive,
dar operează în mare parte în sectorul ”gri”, în economia informală. Doar
circa 58% din migranţi (indiferent dacă sunt rămași în străinătate sau reveniţi)
au lucrat ”oficial, doar cu acte”. Așa cum arată toate cercetările asupra economiei
informale 77 , regula generală este de a sub‐declara participarea la economia
informală (fie ”gri”, fie ”neagră”) și a supra‐declara activităţile din economia
formală. Așadar, cel mai probabil, procentul de 58% este supra‐declarat 78 , iar
ponderile celor 37% din migranţi care declară că ”au lucrat doar la negru, fără
acte” (13%), ”au lucrat mai mult la negru, fără acte, dar au avut și unele perioade
în care au lucrat oficial, cu acte” (7%), ”am lucrat mai mult oficial, dar
am avut perioade în care am lucrat la negru” (17%) sunt sub‐declarate.
Caseta 11.
Importanța pregătirii profesionale şi a rețelelor de suport
Deşi 78% din migranţi declară că
au avut tot timpul aceeaşi ocupaţie,
criza economică pare să fi sporit totuşi
mobilitatea forţei de muncă.
Cercetarea calitativă a identificat în
cazul multor muncitori din Italia o
mobilitate dinspre sectorul construcţiilor
şi serviciilor către agricultură,
respectiv dinspre Nord spre Sud. Cu
toate că salariile din Sud sunt mai
scăzute, nefiind atractive până în
prezent, ele reprezintă o alternativă
mai bună decât absenţa oricărui loc
de muncă sau, eventual, întoarcerea
în România şi salariile româneşti. O
parte din cei intervievaţi au indicat
ca strategie imediată după pierderea
locului de muncă în Italia revenirea
în România, dar din cauza salariului
nesatisfăcător, s‐au întors în Italia,
unde şi‐au găsit slujbe sezoniere în
agricultură.
„Am avut un an şomaj, am stat în
România, aveam 800 de euro faţă de
1500 salariu. În acel an în România
am lucrat ca să mai câştig un ban la o
fabrică şi luam 6 milioane. Soţia lua şi
ea tot 6 milioane, tot în fabrică. Dar la
un tânăr îi trebuie mai mult. Aici miam
găsit de lucru în agricultură, în
Calabria, dar salariile îs mici, 30 euro
pe zi faţă de 60 de euro, cât luam ca
sudor, înainte de criză. Plec în Franţa,
am soacra acolo şi mi‐a găsit un loc de
muncă ca instalator. Soţia rămâne în
Calabria îngrijeşte o bătrână pentru
700 de euro, 20 de euro pe zi duminica.
77. Spre exemplu, pentru cazul României, Neef și Stănculescu (coord., 2002), Neef și Adair
(coord., 2004), Stănculescu, Marin și Hommes (2009).
/78. 5% nu au răspuns la întrebare.

84
Dacă nu ştiam meserie, stăteam într‐un
loc. Aşa mă mişc…”
(G. S,bărbat, 30 de ani, migrant în Italia,
originar din Cluj)
„Momentan lucrez în agricultură,
lângă Napoli, de 2 ani. Înainte am lucrat
în Germania într‐un restaurant, am plecat
acolo în 2007. În Germani s‐a redus
personalul din cauza crizei. Am venit în
Italia, în 2008, aveam o vecină aici. Dar
nu prea e de muncă nici în Italia. Acum
plec în Belgia, să vedem ce o fi şi acolo.
Ce să fac, trebuie să îmi întreţin copiii”.
(B., 44 de ani, femeie, migrantă în Italia,
originară din Timişoara)
Din interviurile realizate în gara
Termini din Roma cu migranţii care
plecau în alte ţări reiese că marea lor
majoritate aveau rude sau prieteni
apropiaţi în ţările în care plecau.
Lipsa unor reţele de suport în alte
părţi constituie un impediment în
calea mobilităţii către alte destinaţii.
„Nu mai sunt locuri de muncă.
Acum îţi trebuie o meserie. Dar handicapatul
ăsta de Berlusconi nu face nimic,
nu dă locuri de muncă… Acum lămâile
sunt din Spania, roşiile sunt din Spania,
nimic nu e din Italia. E o manevră de‐a
lor. Mi‐ar conveni să mă duc în Spania,
dar trebuie să ai pe cineva, să te ajute.
Am eu pe cineva în Spania, dar îţi ia pielea
de pe tine. În Spania cică merge
treaba, nu trebuie atâtea licenţe. Aici
vin mereu carabinierii, acolo e mai lejer.
Dacă aş avea o legătură, azi m‐aş duce,
nu poţi însă să te duci boschetar. Nici
să îţi scoţi nevasta la produs, cum fac
alţii”.
(I., 26 de ani, bărbat, munceşte în agricultură
în sudul Italiei)
„Am plecat din Spania când a venit
criza, eu lucram la un bar, iar prietenul
meu în construcţii şi nu a mai mers.
Ne‐am întors în România şi am deschis
un magazin de uşi în Bucureşti, dar nu
a mers, aşa că am plecat în Irlanda,
aveam o vară acolo. Se câştiga bine şi
românii nu erau văzuţi ca în Spania,
dar muream de frig…Am plecat după
un an, nu mai puteam. Aici (în Cirpu),
am venit mai întâi la nişte prieteni în
vizită, apoi ne‐a plăcut şi am rămas
aici, e clima bună, ne place să cunoaştem
lumea, suntem tineri. Eu câştig 30
de euro pe zi, e bine, nu e ca Irlanda,
dar ne place aici”
(R., 22 de ani, femeie, migrantă în
Cipru, originară din Bucureşti)
„Fratele meu şi‐a pierdut locul de
muncă şi a stat câteva luni de zile pe
banii mei în Spania. Pentru că nu a
găsit nimic aici, a plecat în Italia, la
mandarine. Ia 25 de euro pe zi şi‐şi acoperă
cheltuielile.De bine de rău te descurci
cât de cât”
(G., 24 ani, femeie, migrantă în Spania)

4.6. Diferențe de gen şi vârstă
85
Așa cum am arătat, nu există nici o diferenţă semnificativă între migranţii
rămași în străinătate și migranţii reveniţi în ţară cu privire la gen, vârstă sau
gen‐vârstă.
Migranţii femei și migranţii bărbaţi, migranţii tineri și migranţii adulţi au
totuși experienţe de muncă în străinătate considerabil diferite.
Cei mai mulţi migranţi pleacă pentru prima dată la muncă în străinătate între
21 și 27 de ani. Apoi, propensiunea migraţiei scade, pentru ca să crească ușor la
35‐37 ani. După 44 ani pleacă mult mai puţine persoane, femeile în semnificativ
mai mare măsură decât bărbaţii. De aceea, vârsta medie la care pleacă prima
dată la muncă în străinătate femeile este cu aproape doi ani mai mare decât cea
a bărbaţilor, 30 ani faţă de 28 ani.
Înainte de a pleca prima dată la muncă în străinătate, 15% din femei erau casnice
(faţă de sub 6% din bărbaţi), deci nu au încercat să intre pe piaţa muncii din
România. Femeile care au încercat au și reușit să găsească loc de muncă în ţară
într‐o pondere comparabilă cu a bărbaţilor (59% din femei faţă de 64% din
TABEL 15
Profilul tipurilor de migranți pe grupe de gen‐vârstă (%)
Date sondaj. Date ponderate. Procente din cazuri valide pe total categorie: migranţii rămași în
străinătate, inclusiv cei aflaţi în concediu în ţară (N=995); persoane revenite (N=133).

86
FIGURA 19
Vârsta la care pleacă prima dată la muncă în străinătate femeile
și bărbații (%)
Date sondaj. Date ponderate. Procente din cazuri valide: migranţii rămași în străinătate,
inclusiv cei aflaţi în concediu în ţară (N=979).
bărbaţi), care erau muncitori meseriași în industrie, lucrători în comerţ sau lucrau
în alte servicii, cel mai frecvent în sănătate și educaţie.
În străinătate, au reușit să găsească de lucru, dar majoritatea au trebuit să‐și
schimbe profesia și sectorul de activitate. Astfel, în ponderi semnificativ mai
mari decât bărbaţii au găsit poziţii de tehnicieni/maiștri sau de funcţionari, s‐au
angajat în comerţ, hoteluri sau restaurante, dar, mai ales, au devenit muncitori
necalificaţi în servicii de curăţenie și de îngrijire de persoane. Tocmai de aceea
femeilor le este specifică mobilitatea ocupaţională descendentă.
Bărbaţii, înainte de prima plecare la muncă în străinătate, erau, în semnificativ
mai mare măsură decât femeile, șomeri care eșuaseră în a găsi un loc de
muncă în ţară, muncitori calificaţi sau necalificaţi în special în construcţii și
transporturi sau agricultori. Ajunși în străinătate, cei mai mulţi și‐au găsit
același tip de ocupaţii, cu precădere muncitori calificaţi, în aceleași sectoare de
activitate, în special, construcţii, transporturi și agricultură. Prin urmare,
bărbaţilor plecaţi la muncă în străinătate le este specifică mobilitatea

ocupaţională ascendentă (de la muncitor necalificat la muncitor calificat) sau
orizontală.
87
În egală măsură femeile și bărbaţii muncesc în economia informală sau alternează
perioadele de ”muncă cu acte” cu cele în care lucrează ”la negru”.
TABEL 16
Statutul ocupațional al migranților rămași în străinătate,
în România înainte de prima plecare și în străinătate în
august 2010 , în funcție de gen (%)
Date: sondaj. Date ponderate. Procente din cazuri valide.
* Celule cu număr prea mic de cazuri. Celulele marcate indică valori semnificativ mai mari. Categoria
”șomeri” este stabilită prin autodeclarare și nu neapărat corespunde conceptelor standard
de ”șomer înregistrat” sau ”șomer BIM”.

88
Din punct de vedere al vechimii în muncă, femeile au cumulat același număr
mediu de ani de muncă în ţară (9‐10 ani, pentru persoanele ocupate înainte de
prima plecare), însă mai puţini ani de muncă în străinătate (în medie, 5 ani femeile
prin comparaţie cu aproape 6 ani bărbaţii).
Diferenţele majore între categoriile de vârstă sunt date de migranţii tineri (18‐
29 ani). Marea lor majoritate, înainte de a pleca prima dată, erau elevi/ studenţi,
șomeri sau persoane casnice. În străinătate, semnificativ mai mulţi dintre ei
(femei și bărbaţi) au găsit de lucru în comerţ, hoteluri și restaurante, unde vârsta
este un avantaj comparativ. Însă sub 6% din ei (faţă de 12% din toţi
migranţii) au reușit să găsească poziţii cu calificări superioare (ISCO1 – ISCO 4).
4.7. Efectele crizei asupra migranților în străinătate
Migranţii reveniţi, cei aflaţi în concediu în ţară și membrii gospodăriilor cu
migranţi în străinătate cad de acord asupra principalelor efecte ale crizei (tabel 17).
TABEL 17
Efectele percepute ale crizei asupra migranților (%)
Date sondaj. Date ponderate. Celulele marcate indică valori semnificativ mai mari. Ponderea
răspunsurilor ”da” din răspunsuri valide.

Indiferent de sexul, vârsta, ocupaţia migranţilor sau de ţara unde sunt
aceștia: ”mulţi migranţi au început să‐și piardă locul de muncă”, ”a crescut costul
vieţii” și ”salariile multor migranţi a fost redus”. Doar o mică parte din persoanele
intervievate cred că ”atitudinea localnicilor a devenit mai rezervată/
negativă” sau că ”autorităţile din ţara gazdă au devenit mai stricte”.
89
Atunci când se trece de la enunţuri generale la întrebări despre propria persoană,
63% din migranţii reveniţi în ţară în ultimul an susţin că, în ultimele șase
luni petrecute în străinătate, venitul lor a rămas neschimbat. Doar 17% declară
că veniturile le‐ar fi scăzut și 20% spun că, în ciuda crizei, veniturile le‐au crescut.
Nu există nici o diferenţă semnificativă între femei și bărbaţi sau tineri și
adulţi. Muncitorii meseriași (indiferent de sectorul de activitate) tind (în
proporţie de 30%) să spună că veniturile le‐au scăzut, în timp ce (38%) din agricultori
spun că au ”cîștigat mai mult decât în mod obișnuit”. Ţara în care munceau
face de asemenea diferenţă. Peste 73% din migranţii din Italia spun că ”au
câștigat la fel”, în timp ce în Spania procentul corespunzător scade la 43%
(ceilalţi au suferit fie măriri, fie reduceri ale veniturilor).
Caseta 12.
Criza determină înrăutățirea situației migranților români pe piața muncii
Majoritatea celor intervievaţi au
raportat o înrăutăţire a situaţiei ca urmare
a crizei: pierderea locului de
muncă, reducerea programului, a salariilor
şi precaritatea locurilor de
muncă, ceea ce a determinat în multe
cazuri revenirea migranţilor în ţară.
Unii dintre migranţi raportează o
înrăutăţire a atitudinii angajatorilor
sau chiar a populaţiei o dată cu instalarea
crizei.
„Lor (spaniolilor, n.a), le e ciudă că
noi muncim şi ei stau în şomaj şi stau
acasă. Dar noi muncim pe bani puţini şi
nouă nu ne plătesc „seguro” (asigurările)
sau nu ne fac actele. De când cu criza vor
să plecăm cu toţii în ţările noastre, dar
când aveau nevoie de noi, în construcţii,
am lucrat, am construit şi am ajutat.
Nu‐s extranjerii de vină că a venit
criza”
(B., 24 ani, bărbat, migrant în Spania)
„Atitudinea acum e mai dură, în
special muncitor‐patron. În Italia patronii
profita de criză pentru a plăti mai
puţin sau pentru a amâna plata. Dar,
totuşi, Euro ne‐a afectat mai mult decât
criza”
(N., 44 de ani, bărbat, fost migrant în
Verona, originar din Şercana)
„Merge mai rău de când cu criza, au
băgat poliţia peste tot, oamenii îs mai
suspicioşi”.
(O., femeie, 46 de ani, migrantă înSpania,
cerşetoare)

90
„Problema e că sunt 4 milioane de
„paraţi” (şomeri, n.a). Spaniolii încep să
dea vina pe noi, zic aţi venit aici să ne
luaţi locurile de muncă!”
(E., 47 ani, femeie, migrantă în Spania)
„Acum cu criza au devenit şi mai reci
spaniolii. Sunt făţarnici. Ei zic că au legi
pentru extranjeros, pentru multiculturalidad.
Dar este o faţadă. De fapt, se tem
că le luăm locul de muncă. Asta cu ajutorul
de 426 de euro ăi socate din minţi. Ei
cred că dacă noi nu am lua, ar primi ei
600. Dar eu le spun pe faţă: suntem la
fel, respirăm acelaşi aer, plătim aceleaşi
taxe”
(E., 47 ani, femeie, migrantă în Spania)
Un aspect foarte frecvent menţionat
de cei intervievaţi în procesul de
diminuare a impactului negativ al
crizei este experienţa deţinută de migranţi.
Din declaraţiile celor intervievaţi
reiese că cei care au o
specializare sau o calificare şi experienţă
pe piaţa muncii din ţara de
destinaţie îşi găsesc mai uşor de
muncă şi întâmpină mai puţine dificultăţi
la angajare. De asemenea, migranţii
sunt conştienţi de importanţa
recalificării şi a mobilităţii profsionale.
„Spaniolii sunt respectuosi , dar te ard
la bani. Plătesc mai puţin de când cu
criza. Aş vrea să îmi schimb job‐ul, dar
nu am experienţă şi se caută.”
(T., tânăr, 21 de ani, recent emigrat
în Spania)
„Trebuie să fii polivalent aici ca să îţi
meargă. Trebuie să te recalifici.”
(E., 47 ani, femeie, migrantă în Spania)
Aşa cum o demonstrează şi datele
cantitative, bărbaţii au fost mai
afectaţi de criza economică decât femeile,
evident datorită concentrării
muncitorilor de sex masculin în sectoarele
de activitate asupra cărora
criza a acţionat mai puternic, cum
ar fi construcţiile. Faptul că femeile
reuşesc să îşi păstreze locurile de
muncă şi să fie mai puţin afectate de
recesiune are un impact clar asupra
deciziei de revenire în cazul cuplurilor
şi a familiilor: salariul soţiei
este folosit pentru întreţinerea întregii
familii. De multe ori, acest lucru
implică renunţarea la economiile
băneşti sau reducerea substanţialăa
a volumului banilor trimişi acasă
rudelor, dar per ansamblu, salariul
soţiei este de regulă substanţial mai
mare decât chiar două potenţiale salarii
câştigate în România. Adeseori,
veniturile din salariul soţiei sunt suplimentate
de veniturile ocazionale
ale soţului, obţinute în urma îndeplinirii
unor munci temporare şi de
scurtă durată, de obicei la negru.
„Construcţiile au suferit şi mai mult
şi mai degrabă bărbaţii. Acum soţiile
sunt cele care întreţin familia.”
(L., femeie, 27 ani, migrantă în Spania)
„În Castellon în sud, sunt foarte
mulţi români, majoritatea sunt căsătoriţi
şi sunt şomeri – asta dacă nu au lucrat
la negru şi trăiesc din ce câştigă
soţia.”
(I. femeie, migrantă în Spania)
„Păi au nevestele de lucru, uite noi
aşa stăm aici în parc toata ziua, poate
poate vine vreun angajator şi pică ceva.
E bine că soţia nu şi‐a pierdut locul de

91
muncă, salariul ei ne ajunge până una
alta”
(R., bărbat, migrant în Spania, Madrid)
„S‐au făcut multe controale pentru
combaterea muncii la negru, dar în general
este tolerată, pentru că vor ca recolta
să fie culeasă.”
(E., 47 ani, femeie, migrantă în Spania)
Interviurile calitative arată că decizia
de revenire este mult mai complexă
şi nu este afectată exclusiv de
piedrerea locului de muncă sau diminuarea
salariului, ţinând de un complex
de factori.
„Am intrat în şomaj când lucram la
fabrica de maşini de spălat. Când am intrat
în şomaj nu îmi convenea, eu venisem
să fac bani. Mai făceam un ban,
tundeam iarba şi luam 20 de euro pe
seară. Dar nu se merită să stai în Italia,
acolo. Dacă Geoană s‐ar ţine de cuvânt,
s‐ar face coadă la vamă. Aşa că am venit
aici şi m‐am apucat de agricultură.”
(M., 32 ani, bărbat, Glonţeşti, Piatra
Neamţ)
„S‐a redus numărul de ore de lucru de
la 8 la 4, nu mai merita să stai acolo”
„Acum 4 ani aveam de muncă ce nu
avea nici un italian, dar s‐a stricat. Înainte
luam 55‐57 euro pe zi, anul trecut a
scăzut la 49, acum la 47, dar nu sunt zile
suficiente ca să câştigi. Marocanii muncesc
mai ieftin – 25 de euro pe zi şi ne
strică preţurile.”
(N., 25 ani, bărbat, migrant în Italia, originar
din Ploieşti)
„Înainte lucram 7 ore pe zi şi luam
1000 de euro, acum am program scăzut,
muncesc 4 ore şi iau 500 de euro. Peste
mulţi ani, când nu vom mai putea
munci, ne vom întoarce în România, deocamdată
ne chinuim aici.”
(M., 49 ani, femeie, menajeră în Roma,
originară din Lehliu Gară)
„Foarte afectaţi sunt mai ales cei cu
credite sau casă luată de la bancă. Aşa e
românul, face credite pentru Mercedes, el
nu poate merge pe şantier cu Renault‐ul.
O parte din români însă rămân aici şi încearcă
să se descurce. Dar a scăzut preţul
pentru ziua de muncă chiar şi pe piaţa
neagră. Oferta de forţă de muncă e foarte
mare, Sud‐americanii ne fac concurenţă,
sunt mai ieftini.”
(N., 44 ani, bărbat, Şercana, fost muncitor
în Verona)

92
4.8. Rețele de suport
Cei mai mulţi migranţi rămași în străinătate sau reveniţi în ţară erau, înainte
de prima plecare, căsătoriţi (circa 66%), ceilalţi fiind necăsătoriţi.
Aproximativ o jumătate din cei căsătoriţi (atât femei, cât și bărbaţi) aveau
copii în îngrijire. În cele șase judeţe studiate, 27% din toţi copiii trăiesc în gospodăriile
cu cel puţin un migrant rămas la muncă în străinătate și 5% din copii
aparţin de gospodăriile cu persoane revenite în ţară. Nu putem estima câţi dintre
aceștia sunt copii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate,
pentru că nu a fost înregistrat gradul de rudenie între migrant și copiii din gospodărie.
A avea copil în îngrijire nu influenţează semnificativ decizia de a reveni în
ţară. Desigur, există migranţi care au declarat că s‐au întors în ţară datorită copiilor,
dar aceste cazuri sunt foarte puţine. A avea copil în întreţinere nu
diferenţiază migranţii rămași de migranţii reveniţi, nici pentru femei și nici pentru
bărbaţi.
FIGURA 20
Tipurile de migranți pe categorii de vârstă și stare civilă (%)
Date sondaj. Date ponderate. Procente din cazuri valide: migranţii rămași în străinătate, inclusiv
cei aflaţi în concediu în ţară (N=960); persoane revenite (N=131).

93
FIGURA 21
Comportamentul marital al migranților rămași în
străinătate în funcție de starea civilă înainte de
prima plecare în străinătate (%)
Date sondaj. Date ponderate. Procente din cazuri valide de migranţii rămași în străinătate, inclusiv
cei aflaţi în concediu în ţară, căsătoriţi (N=603) sau necăsătoriţi (N=271).
Probabilitate mai mare de a reveni în ţară au tinerii de 18‐29 ani necăsătoriţi,
care nu și‐au găsit partener(ă) în străinătate, și persoanele de 45‐64 ani, care nu
au copii în îngrijire (figura 20).
Credinţa împărtășită de majoritatea populaţiei, conform căreia ”migraţia destramă
familia”, este susţinută de datele empirice. În primul rând, este vorba
despre copiii rămași acasă cu un singur părinte sau lăsaţi în grija rudelor. În al
doilea rând, migranţii căsătoriţi, atât femei, cât și bărbaţi, au un comportament
marital asemănător cu migranţii necăsătoriţi: 27% din persoanele căsătorite înainte
de prima plecare s‐au recăsătorit (oficial sau uniune consensuală) în străinătate
(figura 21). Acest tip de comportament este semnificativ mai puţin
întâlnit la nivelul persoanelor de 45‐64 ani.

94
TABEL 18
Ponderea migranților care au frați sau surori plecate în
străinătate (%)
Date Sondaj. Date ponderate. Celulele marcate indică valori semnificativ mai mari.
Suportul oferit de rude sau de străini joacă un rol important în decizia de a
pleca sau de a rămâne în străinătate. Atât pentru femeile, cât și pentru bărbaţii
migranţi, atât pentru tineri, cât și pentru adulţi, fraţii și surorile oferă un suport
important pentru a rămâne în străinătate. În semnificativ mai mare măsură,
migranţii rămași în străinătate au măcar o parte dintre fraţi și surori plecaţi în
străinătate de asemenea. Spre deosebire, migranţii reveniţi, în proporţie semnificativ
mai mare, nu au fraţi și surori care să‐i ajute.
Când au plecat prima dată în străinătate, majoritatea migranţilor au fost
așteptaţi acolo de colegi, prieteni sau de cineva din familie, cel mai frecvent de
frate/soră sau soţ/soţie și, mai rar, de mamă/tată. Bărbaţii în semnificativ mai
mare măsură decât femeile îndrăznesc să plece la muncă în străinătate în lipsa
unui aranjament prealabil. Peste jumătate din migranţii bărbaţi pleacă fără să fie
așteptaţi de nimeni.
Peste o treime dintre migranţi, după ce au ajuns în străinătate, au chemat și
alte persoane. În medie, fiecare migrant ”trage” la muncă în străinătate alţi trei
migranţi. Femeile migranţi fac aranjamentele necesare pentru un număr mai
mic de persoane decât bărbaţii migranţi (în medie, 2,4 persoane faţă de 3,4 persoane
în cazul migranţilor bărbaţi).

95
TABEL 19
Rețelele de suport pe tipuri de migranți (%)
Date Sondaj. Date ponderate. Procente din cazuri valide. Celulele marcate indică valori semnificativ
mai mari. * Celule cu număr prea mic de cazuri.
În străinătate, la locul de muncă, majoritatea migranţilor (peste 60%) au pe cineva
cunoscut din ţară. Cei mai mulţi lucrează alături de prieteni sau colegi din
România. Bărbaţii, pentru că (statistic) se aglomerează în sectorul de construcţii,
sunt mai bine integraţi în echipe de lucru, în timp ce femeile în semnificativ mai
mare măsură lucrează individual (mai ales cele din sectorul de servicii către
gospodării). O mică parte din migranţi lucrează împreună cu alţi membri de fa‐

96
milie, de obicei, frate/soră, soţ/soţie sau tată (mai ales în cazul muncitorilor în
construcţii).
Aproape toţi migranţii își fac însă prieteni/ cunoștinţe atât străini (din ţara
respectivă), cât și români de acolo, cu care ţin legătura și în afara locului de
muncă. Prin urmare, marea majoritate își petrec atât timpul la locul de muncă,
cât și timpul liber ”și cu români, și cu străini”. Străinii cu care migranţii își petrec
mai mult timp sunt în special colegi de muncă și/sau vecini, iar românii
sunt predominant prieteni făcuţi acolo și mai puţin colegi de muncă (figura 22).
Atunci când au o problemă (de sănătate, bani, altele), foarte puţini migranţi
”se descurcă pe cont propriu” sau cer ajutor în ţară. Majoritatea caută sprijin
acolo, la străinii și/sau românii cu care s‐au împrietenit.
Cât de extinsă este reţeaua din străinătate, de prieteni și de cunoștinţe care
pot oferi ajutor în caz de nevoie depinde de momentul plecării. Cu cât migrantul
a plecat mai recent, cu atât e mai restrânsă reţeaua socială nou creată în străinătate.
Cei mai mulţi migranţi consideră că au ”mai mulţi prieteni și
cunoștinţe” în România. Totuși, cei mai mulţi dintre aceștia au plecat după 2005.
FIGURA 22
Străinii și românii cu care migranții țin legătura și în afara
locului de muncă (%)
Date sondaj. Date ponderate. Procente din cazuri valide. ”Altele” includ persoana care închiriază
locuinţa, preotul și alţii din comunitatea religioasă. Suma procentelor depășește 100%
pentru că o persoană poate avea mai mulţi prieteni din categorii diferite.

Migranţii plecaţi în 2005 sau înainte tind să considere fie că au cei mai mulţi
prieteni în străinătate, fie că au ”la fel de mulţi prieteni în România și în străinătate”.
97
Migranţii reveniţi diferă considerabil faţă de migranţii rămași în străinătate
cu privire la reţelele de suport. Datele confirmă ipoteza iniţială. Migranţii cu o
reţea socială mai puţin extinsă și mai puţin suportivă au probabilitatea
disproporţionat de mare de a se întoarce în ţară. Spre deosebire de migranţii
rămași în străinătate: (1) migranţii reveniţi au în semnificativ mai mică măsură
suport din partea fraţilor/surorilor plecate din ţară, pentru că nu au fraţi/surori
sau pentru că aceștia sunt cu toţii în România; (2) semnificativ mai puţini din
migranţii reveniţi au avut pe cineva din afara familiei care să‐i aștepte în ţara de
destinaţie; (3) semnificativ mai puţini și‐au găsit de lucru alături de prieteni sau
colegi din ţară; (4) și‐au făcut prieteni sau cunoștinţe mai apropiate printre străini,
dar într‐o măsură semnificativ mai mică; (5) când au avut vreo problemă
personală, semnificativ mai mulţi ”s‐au descurcat singuri”; (6) și, pentru că au
plecat mai târziu, au mai mulţi prieteni pe care pot conta în ţară și nu în străinătate.
Cu alte cuvinte, strategia de succes presupune combinarea a două elemente:
(a) fraţi/surori în străinătate care fie te ajută să te acomodezi la noua lume, să
înveţi mai repede regulile jocului, fie te forţează să te mobilizezi în pregătirea
aranjamentelor necesare pentru chemarea lor acolo și (b) investiţia în ”legături
slabe” (weak ties), cât mai multe cunoștinţe, de preferat străini din ţara respectivă,
cu care să‐ţi petreci timpul, pe care să poţi conta și de la care să poţi învăţa
metode eficiente de adaptare. Acestea sunt elementele care stau la baza comportamentului
social al migranţilor rămași în străinătate. Migranţii reveniţi în ţară
stau semnificativ mai slab pe ambele dimensiuni și, de aceea, 35% dintre ei tind
să se ”descurce singur(ă)” sau cer ajutorul celor de acasă.
Caseta 13.
Rețelele sociale şi relațiile migranților cu societatea‐gazdă
Ce mai mare parte a celor intervievaţi
declară fie că au avut rude
sau prieteni în ţara‐gazdă, fie că au
„tras” după ei şi alte cunoştinţe sau
rude. O strategie des întâlnită este
aceea în care un membru al cuplului
– soţul sau soţia – pleacă primul, iar
în scurt timp de la găsirea unui loc
de muncă îşi aduce şi partenerul
după el.
„Mai am in Spania două surori,
prima a plecat sora mai mare, prin ambasadă.
Nu plecam dacă nu era familia”
(I., 33 ani, bărbat, originar din Grădiştea,
Călăraşi)
„Aveam fratele mai mare aici, dacă
nu era, nu ştiu cum aş fi venit”
(C., 24 ani, migrant în Italia, originar
din Suceava)

98
„Mai întîi a plecat soţul în 1998, apoi
m‐am dus şi eu. Ne întâlneam la biserică
cu alţi români şi discutam, ne consultam.”
(M., 35 ani, originară din Dulceşti,
Neamţ)
Principala reţea de suport rămâne
cea familială, românii declarând arareori
relaţii apropiate sau de prietenie
cu alte persoane de origine
română decât cei care sunt membri
ai familiei. Foarte mulţi din cei intervievaţi
raportează experienţe negative
sau dezamăgitoare în relaţia cu
alţi români pe care i‐au ajutat să migreze
şi cu comunitatea românească
în general.
„Ne‐au trecut pragul mie şi soţului
cam 150 de persoane, pe toţi i‐am ajutat,
i‐am hrănit, şi degeaba, românii nu sunt
recunoscători.”
(M.P., 51 ani, femeie, fostă migrantă în
Italia, originară din Şeica Mare)
„Am ajutat un roman prieten bun,
dar m‐a făcut de râs, a luat banii şi a
plecat acasă. Mie îmi pare rău că se vorbeşte
rău de români, şi eu îs roman. Pero
românii ăs figlio de putana, se ajută, dar
îs invidioşi. ”
(C, 24 ani, migrant în Italia, originar Suceava)
„Cei mai mulţi prieteni sunt români,
dar rude. Am şi rude şi prieteni, dar
totul e contra cost”.
(N., bărbat, 46 ani, originar din Dorobanţu,
Călăraşi)
„Mi‐e şi jenă să dau telefon în România:
toţi vor să vină încoace, să îi
ajut, cer bani”
(V., 27 ani, bărbat, migrant Spania)
De multe ori, migranţii români
sunt conştienţi de atitudinea negativă
a localnicilor, dar încearcă să o
ignore. De fapt, din cercetarea calitativă
a reieşit că românii sunt prea
puţin sau deloc interesaţi să se integreze
printre localnici, cu excepţia a
foarte puţine cazuri ale celor care
nu intenţionează să revină niciodată
în România şi îşi proiectează viitorul
exclusiv în ţara de destinaţie. În
rest, românii oscilează între o atitudine
uşor dispreţuitoare şi una admirativă
faţă de localnici, dar
niciodată nu raportează relaţii
foarte apropiate cu aceştia şi nici
dorinţa de a avea asemenea relaţii.
„Nu mă interesează cum mă privesc
ceilalţi. Prieteni spanioliNu, nu am.
Cei mai mulţi prieteni sunt români, dar
rude.”
(N., bărbat, 46 ani, originar din Dorobanţu,
Călăraşi)
„Prieteni şi rude nu prea am, mai
mult colegi de serviciu. Nu prea am
prieteni spanioli. Spaniolii sunt mai
distanţi.”
(G., bărbat, 47 ani, migrant în Spania,
originar din Dorobanţu, Călăraşi)
Atunci când au relaţii cu populaţia
autohtonă, aşa cum relevă şi cercetarea
cantitativă, migranţii sunt
ghidaţi de interesul pentru o integrare
mai facilă în ţara‐gazdă.

99
„Italienii sunt dificili, vor să fie cum
vor ei. Am prieteni italieni, m‐au ajutat
să iau utilaje agricole. Ei m‐au ajutat să
fac şi credit şi să înţeleg cum e cu banii.
Prieteni români am mai puţini, am mai
multă încredere în italieni. Românii îs
invidioşi. Aveam un văr în Italia, vreo
10 prieteni, dar nu era mare prietenie.
Mai ieşeam aşa la o bere”.
„Italienii sunt încă prea amabili cu
românii pentru cum ne purtăm cu ei.
Mai bine m‐am avut cu italienii decât cu
românii.”
(H, 50 ani, bărbat, fost migrant în Italia,
originar din Şeica Mică)
(M., 32 ani, bărbat, migrant în Italia, originar
din Glonţeşti, Piatra‐Neamţ)

100
4.9. Locuirea migranților în străinătate
Marea majoritate a migranţilor plecaţi la muncă, în străinătate, locuiesc cu
chirie (tabel 20). Totuși, în timp ce 18% din migranţii rămași în străinătate s‐au
angajat în achiziţionarea unei locuinţe personale, 20% din migranţii reveniţi au
preferat aranjamente temporare (cazare oferită de angajator, de rude, locuinţe
sociale, fără locuinţă).
Ca regulă, bărbaţii preferă să locuiască cu chirie, în timp ce femeile, mai ales
cele care lucrează în servicii de îngrijire persoane, acceptă aranjamentele temporare
(și mai ieftine). Tinerii (18‐29 ani) stau cu chirie (peste 80%), persoanele 35‐
44 ani (mai ales cei plecaţi cu întreaga familie) investesc într‐o locuinţă proprie,
iar persoanele de 45‐64 ani (între care predomină femeile) au cea mai mare pondere
de locuire la locul de muncă/ angajator.
Migranţii rămași în străinătate locuiesc împreună cu cineva din familie, în
proporţie semnificativ mai mare decât migranţii reveniţi (tabel 20). Deși atât
migranţii rămași în străinătate, cât și cei reveniţi sunt căsătoriţi în proporţii si‐
TABEL 20
Tipurile de migranți în funcție de locuire (%)
Date sondaj. Date ponderate. Celulele marcate indică valori semnificativ mai mari. * Celule cu
număr prea mic de cazuri.

milare, semnificativ mai mulţi dintre migranţii rămași au soţul/soţia și copiii
alături de ei în străinătate. Dacă nu, au fraţi și surori în străinătate cu care împart
locuinţa. Spre deosebire, migranţii reveniţi au soţul/soţia, copiii sau
fraţii/surorile împreună cu ei doar în ponderi semnificativ mai mici (figura 23).
101
...migranţii reveniţi au
soţul/soţia, copiii sau fraţii/surorile
împreună cu ei doar în ponderi
semnificativ mai mici...
Un migrant român la muncă în străinătate,
care nu locuiește singur(ă), împarte
locuinţa, în medie, cu alte trei
persoane. Există totuși diferenţe semnificative
în funcţie de vârsta migranţilor.
Tinerii stau, în medie, cu alte trei persoane;
aproape trei sferturi locuiesc cu 2‐
4 persoane. În contrast, peste 40% din
persoanele de 45‐64 ani locuiesc cu o singură
persoană și 22% stau cu două persoane (în medie, 2,25 persoane). Persoanele
de 35‐44 ani (care includ cele mai multe cupluri aflate împreună în
străinătate) locuiesc împreună cu cele mai multe persoane (în medie, 3,4 persoane);
peste 60% dintre ei locuiesc cu 3‐11 persoane.
FIGURA 23
Cu cine locuiesc migranții în străinătate (%)
Date sondaj. Date ponderate. Suma procentelor pe fiecare categorie de migranţi este mai mare de
100% pentru că persoanele care locuiesc cu cineva din familie au menţionat mai multe tipuri, de
exemplu, ”soţia și copii”.

102
4.10. Experiența migrației din perspectiva migranților
Peste 90% din migranţii reveniţi susţin că s‐au integrat în ţara în care au
muncit ”destul de bine” (36%) sau ”foarte bine”. Răspunsurile nu sunt
diferenţiate în funcţie de gen, vârstă, ocupaţie, sector de activitate, ţară‐gazdă
sau an de plecare. Deci, migranţii români, chiar și cei reveniţi în ţară, se simt
integraţi în societăţile occidentale unde își găsesc de lucru. Persoanele care declară
că nu s‐au integrat, în cea mai mare parte, sunt cele care nu și‐au făcut
prieteni printre străini (din ţara respectivă) sau își petrec timpul doar cu români.
Personalitatea migranţilor (a fi cinstit, amabil, sociabil) pare să fie factorul determinant
pentru integrare. În plus, îi ajută prietenii și cunoașterea limbii din
ţara gazdă.
Aproape toţi migranţii reveniţi în ţară consideră munca în străinătate o
experienţă pozitivă: pentru 34% ”a fost o experienţă mai degrabă pozitivă de
viaţă, au fost bune și rele, dar mai mult bine” și pentru 62% ”a fost clar o
experienţă pozitivă de viaţă, am avut numai de câștigat, și pe plan financiar și
pe plan uman”.
FIGURA 24
Factorii integrării migranților în societatea unde
muncesc (%)
Date sondaj. Date ponderate. Procente din cazuri valide (N=83 migranţi reveniţi în ţară).

103
Lucrurile care au plăcut / nu au plăcut migranților români în străinătate (%)
FIGURA 25
Majoritatea migranţilor reveniţi în ţară menţionează diverse lucruri care leau
plăcut în străinătate, iar la întrebarea privind lucrurile care nu le‐au plăcut,
răspund ”nimic, totul a fost plăcut”. Le‐a plăcut ”traiul liniștit”, ”viaţa așezată”,
corectitudinea și respectul faţă de oameni și faţă de muncă, sociabilitatea și
politeţea oamenilor, ”oamenii zâmbesc”, ordinea, civilizaţia și curăţenia, aspectul
modern, ”viaţa diferită de prăpădenia de aici”. Aspectele negative
menţionate cel mai frecvent ţin de ”ura de rasă faţă de români”, dar și de ”românii
care cerșeau”, ”românii hoţi”, ”ţiganii români”, precum și de depărtarea
de casă și familie.
Date sondaj. Date ponderate. Procente din cazuri valide (N=118 migranţi reveniţi în ţară).

104
Caseta 14.
Experiența migrației: Comunitatea românească şi percepția
față de țara‐gazdă
De regulă, percepţiile faţă de ţaragazdă
sunt aproape unanim pozitive.
Cel mai frecvent menţionat aspect
negativ este atitudinea localnicilor,
despre care cei mai mulţi intervievaţi
cred că este justificată. Cele mai dese
aprecieri sunt făcute cu privire la
funcţionarea sistemului administrativ,
medical, educaţional din ţatra
gazdă. De asemenea, o părere foarte
răspândită este cea cu referire la atitudinea
angajatorului din ţara de destinaţie
şi a stilului de muncă de acolo,
angajatorii din ţara de destinaţie fiind
în general percepuţi mult mai pozitiv
decât cei din România.
„Italienii sunt ca şi noi, bârfitori. Te
primesc apoi te bârfesc. Dar italienii faţă
de noi sunt mai educaţi, mai cu perdea.
Şi italienii sunt mai nemţi decât noi, mai
cu simţ de răspundere. La italieni eşti
mai respectat ca angajat. La ei există
grilă de salarizare, salariu stabilit, nu aşa
ca aici. Ei nu se plâng de salarii. La italieni
nu se fură, la ei se merge pe încredere.
Dar degeaba e acolo, în Italia ţară
normală, dacă nu e acasă. Toţi românii
vor să se întoarcă acasă.”
(M.G.)
„Acolo în Italia se munceşte, la noi nu
ştie lumea să muncească. Lumea stă la
noi la cafea. În Italia e civilizaţie unde te
duci – la magazine, la bar, serviciile, sănătatea,
totul funcţionează. La noi statul
nu te ajută, birocraţia e exagerată, cozi
fără servire, lume necivilizată. Bine a
făcut guvernul că le‐a tăiat salariile, dar
mai bine i‐ar fi dat afară, că sunt incompetenţi.”
(Şeica Mare)
„Aici patronul e mai respectuos. Se
gândeşte şi la sănătatea ta. Dacă ţi‐e rău,
nu te lasă să munceşti. La noi în România
nu e aşa, ai febră, eşti bolnav, nimic!
10 % penalizare dacă eşti bolnav! Te ţine
peste program. În Italia programul e program.”
(N., bărbat, 25 ani, migrant Italia, originar
din Ploieşti)
„Aici sistemul de sănătate e fantastic.
În România trebuia să îmi vând casa ca
să mă tratez de problemele pe care le‐am
avut. „Securidad‐ul” funcţionează ca un
ceasornic. Şi am fost tratată de la „egual
la egual”. Şi mai mult de o cutie de ciocolată
nu am dus. Când i‐am dus cutia, s‐a
şi speriat doctoriţa, mi‐a zis „Doamnă,
eu am salariu plătit de statul spaniol”.
Eu i‐am spus că îi sunt recunoscătoare că
e drăguţă şi mă tratează bine deşi sunt o
„extranjera”, iar ea mi‐a răspuns: „Nu,
nu eşti extranjera, eşti un pacient!”
(E., 48 ani, femeie, migrantă în Spania)
Comparaţiile pozitive în favoarea
ţării de destinaţie sunt adesea accentuate
de contrastul cu ţara de origine
– România, faţă de care majoritatea
migranţilor intervievaţi au manifestat
atitudini foarte critice.
„Vreau să îmi construiesc o pensiune,
e în lucru. Aş vrea să accesez nişte Fonduri
SAPARD, dar nu pot, nu am pile.

105
Nu am bani de la stat pentru nimic. Am
auzit de programul Casa verde, sunt
nişte subvenţii acordate, dar nu se ştie de
unde se iau, nimeni nu oferă informaţii.
Dacă statul m‐ar ajuta cu ceva, nu aş
mai pleca în Italia.De ce nu funcţionează
ambasada României în Italia ca şi autorităţile
italiene Criza – nu mi‐a scăzut salariul,
dar nu mai e cazul de măriri. Dar
există onestitate, totul e pe faţă, patronul
anunţă de la bun început ce şi cum şi tu
decizi.”
(G., 50 ani, migrantă în Italia, originară
din Sercaia Mică, Braşov)
„La ambasadă ne tratează rău, ne zice
„Ce dracu vă îmbulziţi aşa”. Doamna
ambasador nu face decât poze şi atît, nu
ne ajută când avem o problemă. O dată
ne‐a zis, la un concert că trebuia să ne
lăsăm copiii la garderobă, că făceau gălăgie.
Ne‐a picat aşa de prost.”
(E., 48 ani, femeie, migrantă în Spania)
„Chiar dacă respecţi regulile, în România
vin în inspecţii şi te amendează
până te distrug. În Spania, respect regulile
şi ştiu sigur că lucrurile sunt Ok, nu
vin să te ardă, nu e cu şpagă. Dacă văd
că totul e în regulă, te lasă în pace, chiar
te ajută.”
(M., 41 ani, bărbat, migrant în Spania)
„Am suferit o modificare de perspectivă,
am alt stil de viaţă. Nu mai cresc
animale. Fac vizite regulate la doctor. Nu
mai fac provizii ca înainte în gospodărie.
Oamenii din sat nu mă înţeleg, m‐am
distanţat de ei. Cand se pleca mai greu,
plecau oameni serioşi. Acum oricine
pleacă cu 80 de euro. Acum mănâncă la
Caritas şi dorm în ierburi, dar tot nu au
la ce să se întoarcă aici.”
(T., 55 ani, femeie, migrantă în Italia, originară
din Dulceşti)
Totuşi, principala atracţie a străinătăţii
rămâne aspectul financiar
avantajos. Salariile şi oportunităţile
de angajare sunt cele mai apreciate
lucruri în ţările de destinaţie.
„Spania oferă o viaţă decentă, un salariu
decent plus oportunităţi de dezvoltare.
Eu preţul meu ca emigrant deja
l‐am plătit, nu aş mai lucra ca recepţioner.
Menţin contactul cu România, cu familia,
dar sunt ataşat de nivelul de aici,
dacă sunt român nu‐i musai să trăiesc în
România, îmi place aici. Viaţa e grea
oriunde te‐ai duce, e important cercul social,
aici am un stil de viaţă la care ţin şi
un nivel economic.”
(V., 29 ani, bărbat, migrant în Spania, Barcelona,
originar Vaslui)
Experienţa migraţiei pare să fie definitorie
şi are un impact semnificativ
asupra aşteptărilor migranţilor şi a
abordărilor referitoare la diferite aspecte
ale societăţii. Unii dintre migranţii
intervievaţi mărturisesc că au
anumite dificultăţi în a se re‐adapta
la revenirea în România şi declară că
experienţa migraţiei le‐a transformat
substanţial viziunea despre lume.
„Spania nu te îmbogăţeşte, dar ai o
viaţă decentă. Până în 2007 am făcut
bani, am pus de o parte – aveam un serviciu
legal şi unul la negru. Acum gata,
nu mai pot. Nu îmi mai vine, după atâţia
ani de Spania, nu mai vreau.”
(E., 47 ani, femeie, migrantă în Spania)
De asemenea, foarte mulţi migranţi
menţionează că viaţa este ief‐

106
tină în ţara de destinaţie, iar preţurile
mai accesibile acolo decât în România.
„Viata acolo e mai calmă. Preţurile
sunt la fel aici şi acolo, dar viaţa e mai
ieftină în Spania. Am cheltuit aici în 3
luni banii pentru 7 luni acolo.”
(N., femeie, 28 ani, migrantă în Italia, originară
din Grădiştea, Călăraşi)
„Nu mă întorc înapoi în România, nu
am ce să fac. De câte ori vin, ma întorc
tristă. Aici trăiesc cu 100 de euro o săptămână,
acolo nu ai ce să faci cu banii ăştia.
Stau să lucrez măcar până la pensie, să
mă întorc în România cu o pensie bună”
(E., 47 ani, femeie, migrantă în Spania)
Acest aspect este foarte curios, ţinând
cont de faptul că, în conformitate
cu statisticile oficiale, costul
alimentelor în România se situează pe
la 70% din media europeană. O posibilă
explicaţie, pe care însă nu am testat‐o
în studiul nostru, ar fi structura
cheltuielilor în România şi în ţara de
destinaţie. Cercetările în domeniu
arată că migranţii îşi limitează foarte
mult cheltuielile în ţara de destinaţie,
nu cumpără haine, nu merg la restaurant,
principalul lor scop fiind acumularea
de economii 79 . Prin contrast,
atunci când vin în România ei cheltuie
mai mult şi mai divers, efectuând
cheltuieli pe care nu le fac în ţaragazdă
(mobiliează casa, se distrează
cu prietenii sau familia) şi care duc la
o creştere a volumului banilor cheltuiţi.
Astfel, migranţii rămân cu percepţia
consumul mai mare în ţară,
ignorând însă structura diferită a
cheltuielilor.
Un aspect aparte legat de adaptarea
în ţara‐gazdă îl constituie relaţia
cu ceilalţi conaţionali şi comunitatea
românească. Majoritatea celor intervievaţi,
atât în Spania, cât şi în Italia,
au o părere destul de proastă despre
românii migranţi şi, în general, încearcă
să se distanţeze de aceştia.
„Românii se omoară aici unii pe
alţii, se păcălesc rău. Când mă duc în
Coslada, mă mănâncă…dacă se adună
se bat.”
(D., 33 ani, femeie, migrantă în Spania)
„În primii doi ani în Spania românii
sunt înrăiţi. Vorbesc de rău România,
dar e un mecanism de apărare. Altă
reacţie e aceeea că aici totul e extraordinar,
vor să se izoleze de alţi români. Românii
nu vor să se integreze într‐o
comunitate românească. Proiectul nostru
de migraţie este strict individual.
Românii iau legătură cu asociaţiile
numai pentru chestiuni practice – învăţat
spaniolă, trimis copil la şcoală, după
care pleacă şi nu vor să mai ştie de români.
După doi ani de zile, încep să critice
spaniolii şi să valorizeze românii.
Românii sunt deştepţi, spaniolii –
proşti. Nu reuşesc să capete o poziţie socială
şi atunci dau vina pe spanioli!”
(D., femeie, 58 ani, migrantă în Spania)
79. Conform rezultatelor seminarului Migraţia dincolo de prejudecăţi şi mituri în cadrul căruia a
fost lansat studiul “Maximizarea impactului fenomenului migraţiei asupra dezvoltării României”,
FSR, iunie 2011. Studiul este disponibil la
http://soros.ro/ro/program_articol.phparticol=286 / .

107
„În Brunete ( lângă Madrid n.a.)
sunt vreo 300 de familii şi toate din Maramureş.
E o concurenţă între românii
din Bârseni: cine are casă mai mare, cine
are maşină mai scumpă, copil la liceu în
Satu Mare. Aici când ajung, uită că
sunt de acelaşi sânge, rude”
(E., 47 ani, femeie, migrantă în Spania)
„Din copil cum vii aici, te lupţi şi te
maturizezi. Te gândeşti să ai ce mânca
azi şi mâine. Dacă nu eşti tare de caracter,
eşti un om mort. Aici nu ai cui să
spui ce te doare. Cui să spui Că râde de
tine, zice ia uite cum a ajuns aia!”
(G., 24 ani, femeie, migrantă în Spania)
Interesante sunt mărturisirile migranţilor
români cu privire la interacţiunea
lor cu ceea ce este definit
generic drept „comunitate românească”.
Legăturile dintre membrii
comunităţii româneşti sunt foarte
slabe, majoritatea relaţiilor fiind întreţinute
cu membrii familiei şi evitându‐se
oarecum intenţionat
interacţiunea cu alţi migranţi români.
Reuniunile comune sunt rare
şi de obicei sunt organizate doar cu
prilejul unor sărbători religioase. În
afara acestui cadru formal, dar slab
din punct de vedere al intensităţii interacţiunii,
nu există o viaţă comunitară
a migranţilor români.
„Nu există o comunitate românească.
Liderii români! Care lideri Ei nu reprezintă
pe nimeni, trei persoane îşi pot
face o asociaţie şi pofitm, gata! Şase
asociaţii din astea fac o asociaţie. Fiecare
îşi ia nevasta, soacra şi face o asociaţie.
Aşa e românul, fiecare vrea să fie
şef.”
(C., 60 ani, bărbat, migrant în Spania)
„Românii nu vin la activităţi. Au o
preocupare în a fi invizibili.”
(D.R., femeie, 58 ani, migrantă în Spania)
„Românii sunt o lume aparte. Românul
trăieşte izolat de Spania, ca
într‐o bulă de săpun. Nu există nici o
structurare a lor din punct de vedere
sindical, politic, asociativ.”
(M., 60 ani, şef de federaţie de asociaţii
de români)
„E necesar să ne unim căci avem
drept de vot şi atunci putem cu toţii
„să punem” un consilier. Şi atunci va
fi mai simplu, vom avea cui să ne adresăm.
Dar comunitatea românească nu e
deloc unită.”
(M., 41 ani, bărbat, migrant în Spania)
„Spaniolii nu invită niciodată la ei
acasă. Viaţa lor se desfăşoară în spaţiul
public – cafenea, bar, iar pentru români
asta e o problemă.”
(D., femeie, 52 ani, migrantă în Spania)

108
4.11. Întoarcerea în țară
Prin definiţie, migranţii reveniţi sunt persoane care au fost la muncă în străinătate,
s‐au întors în ultimele 12 luni (septembrie 2009‐august 2010) și au de
gând să stea în ţară trei luni sau mai mult.
4.11.1. De ce se întorc migranții în țară
Motivul principal de revenire în ţară este ”dorul de familie”/ ”dorul de
acasă” (figura 26). Al doilea motiv (ca număr de menţiuni) este ”mi‐am realizat
planurile pe care le aveam când am plecat peste hotare”. Pierderea locului de
muncă sau reducerea salariului au fost menţionate de un număr considerabil
mai mic de migranţi întorși în ţară.
Indiferent de ţara de destinaţie:
n ”Dorul de familie/ acasă/ copil” este semnificativ mai des invocat de
femei, mai ales cele care muncesc ca menajere, bone sau în alte servicii de îngrijire
persoane.
n Persoanele care au plecat la muncă în străinătate cu un scop precis definit
(spre exemplu, să‐și construiască/ cumpere/ renoveze o locuinţă, să ajute copiii
să termine școala) se întorc în ţară odată ce au ”rezolvat treburile”. Mai puţin de
una din șase persoane în această situaţie prelungește perioada de ședere în străinătate,
ceilalţi se întorc 80 .
n Tinerii (18‐29 ani) sunt cei care se întorc ca să‐și continue studiile: unul
din cinci tineri migranţi se întoarce (măcar temporar) în acest scop.
... migranţii pleacă la muncă în străinătate
pentru bani și se întorc pentru a fi
alături de familie și/sau pentru că au
câștigat bani suficienţi pentru a‐și atinge
obiectivele.
Deci, migranții pleacă la
muncă în străinătate pentru bani
și se întorc pentru a fi alături de
familie și/sau pentru că au
câștigat bani suficienți pentru a‐
și atinge obiectivele.
80. Majoritatea acestor persoane au lucrat în străinătate în agricultură sau construcţii.

109
FIGURA 26
Motivele întoarcerii în țară de la muncă din străinătate (%)
Date sondaj. Date ponderate. Procente din cazuri valide (N=131 migranţi reveniţi în ţară).
Suma procentelor este mai mare de 100% pentru că o parte din respondenţii au menţionat mai
multe motive.
Caseta 15.
Revenirea în România şi de ce se reîntorc migranții români acasă
Cercetarea calitativă scoate în
evidenţă un tablou mai complex al
motivaţiilor de revenire decât pare
la prima vedere şi decât reiese din
cercetarea cantitativă. Într‐adevăr,
„dorul” de familie sau casă este
foarte des invocat de către migranţii
reveniţi şi constituie de regulă
prima reacţie la întrebarea referitoare
la motivele revenirii. Însă cu
cât discuţia avansează şi cu cât sporeşte
gradul de familiaritate dintre
intervievat şi intervievator, ies în
evidenţă alte motive care stau la
baza deciziei de revenire şi care nu
sunt de natură sentimentală. E adevărat,
motivele nu sunt numai de natură
financiară: migranţii se întorc şi
pentru motive personale, pentru a‐şi
rezolva anumite probleme acasă,
pentru a fi alături de părinţii bătrâni,
de copii minori, pentru a ajuta membrii
rămaşi acasă să gestioneze afacerea,
când e cazul, dar întotdeauna
aceste motive personale constituie o
problemă practică, nu una emoţională.
Evident, nu putem generaliza
în baza cercetării calitative, însă cel

110
puţin în cazurile investigate de noi
„dorul” servea drept un discurs de
faţadă, fiind o motivaţie socialmente
dezirabilă.
Cercetarea calitativă mai relevă
că revenirea migranţilor este
aproape întotdeauna însoţită de un
plan de „supravieţuire” în România,
fie că e vorba de bani puşi de o
parte, o afacere sau un loc de muncă
convenabil. Această idee vine în
continuarea concluziei enunţate anterior
în urma cerecetării cantitative
şi anume aceea că migranţii se întorc
pentru că au câştigat bani suficienţi
pentru a‐şi atinge obiectivele,
criza fiind de regulă doar un catalizator
al revenirii, dar nu singurul
factor determinant al revenirii. De
asemenea, din interviuri reiese că
pentru o anumită categorie de migranţi
– cei care şi‐au atins parţial
obiectivul plecării, cum ar fi construirea
unei case şi ceva economiii,
şederea în țara‐gazdă nu este rentabilă
decât dacă munca prestată permite
migrantului să facă economii
în continuare, nu doar să îşi acopere
cheltuielile de trai. În momentul
în care această cerinţă nu mai
poate fi satisfăcută, iar celelalte
obiective ale migraţiei sunt parţial
atinse, decizia de revenire este
foarte probabilă.
„Am intrat în şomaj când lucram la
fabrica de maşini de spălat. Când am
intrat în şomaj nu îmi convenea, eu venisem
să fac bani. Mai făceam un ban,
tundeam iarba şi luam 20 de euro pe
seară. Dar tot nu se merită să stai în
Italia, acolo. Aşa că am luat banii puşi
de o parte şi am mai făcut credit la
bancă în Italia şi am cumpărat utilaje
agricole. Cultiv floarea soarelui şi porumb,
ne merge bine, de ce să mă
plâng…”
(M., 41 ani, bărbat, migrant în Spania)
„Ştii cine au venit în România Cei
care au avut un ban în buzunar pus de
o parte‐ Dar au venit şi alţii noi încoace.
Stau în Brunete, ca la piaţă, să îi
ia cineva la lucru. Femeile îşi mai găsesc.
Dar bărbaţii nu au ce căuta în
Spania. Sunt foarte mulţi acum în Brunete
care nu au nici bani de chirie, stau
câte 12‐13 într‐o casă, nu îşi permit
chirii.”
(E., 47 ani, femeie, migrantă în Spania)
„Soţul meu are pensie pe caz de
boală de la statul italian, 700 de euro pe
lună, aşa că am decis să ne întoarcem,
cu banii ăştia trăieşti bine în România.
Ne‐am luat o casă aici în sat şi acum
soţul şi‐a găsit de lucru aici ca şofer de
TIR la Braşov. În Italia patronii profită
de criză pentru a plăti bani mai puţini
sau pentru a amîna plata. Da, mie miau
redus salariul de la 1500 la 1200 şi
nu îmi mai convenea să stau acolo, nu
mai puneam un ban de o parte.”
(N., 46 ani, femeie, fostă migrantă în Italia,
originară din Şeica Mare)
Există însă numeroşi migranţi
care nu şi‐au atins atins obiectivul
de migraţiune, nu au strâns bani,
care nu şi‐au finalizat construcţia
unei case, nu au un „plan de rezervă”
sau nici resursele necesare
înfăptuirii acestuia şi pentru care şederea
în ţara‐gazdă este mai avantajoasă,
chiar dacă nu reuşesc să facă
economii din banii câştigaţi. Aceşti
migranţi sunt mai predispuşi să accepte
locuri de muncă precare, tem‐

111
porare sau la negru, care le aduc venituri
atât cât să poată supravieţui şi
să îşi acopere cheltuielile necesare
traiului de zi cu zi, lucru considerat
cu neputinţă în România.
„Nici mie nu‐mi place aici, dar ce să
fac în România. Îngheţ de frig în casă şi
mor de foame, că nu e de muncă. Nici
aici, nici în Românai n‐am loc de
muncă. Aici am dat la carnet ca să
învăţ să fac ceva. Mă gândeam să plec
în Franţa, dar nu ştiu franceză. Poate
plec cu o prietenă. Acum sunt plătită
cam jumătate faţă de plata dinainte.
Dar mă mulţumesc că am unde sta şi
unde mânca, că altfel aş ajunge în
stradă.”
(F., 50 ani, femeie, migrantă în Italia)
Această categorie de migranţi –
afectaţi de criză, dar totuşi fără resursele
necesare întoarcerii în România
– reprezintă şi grupul a cărui
revenire este cel mai adesea temporară
şi care e predispus la un soi de
migraţie ciclică, oscilând între ţaragazdă
şi ţara de origine.
„Unii se întorc în România şi trăiesc
temporar acolo după care se întorc şi îşi
caută de muncă aici. Un procent au
avut o agoniseală şi atunci criza a acţionat
ca şi catalizator pentru întoarcerea
acasă având acolo oportunităţi.”
(F.G., 44 ani, femeie, migrantă în Italia)
„O parte se vor întoarce, evident,
pentru o perioadă de timp mai lungă
sau mai scurtă, îşi vor rezolva treburile
acasă, îşi vor încerca norocul acolo,
după care pot să revină înapoi în Spania
sau acolo unde este mai bine, unde e
loc de muncă. E important sa se inţeleagă
conceptul de migraţie circulară şi
mobilitate.”
(D., femeie, reprezentant asociaţie de români
în Spania)
De regulă, cei întorşi astfel încearcă
să îşi găsească un loc de
muncă,. Adeseori nu îl găsesc deloc
sau, dacă se întămplă să îl găsească,
salariul este nesatisfăcător şi atunci
se revine în ţara de destinaţie. Şansele
ca un migrant revenit să se întoarcă
în ţara‐gazdă par a fi cu atât
mai mari, cu cât migrantul păstrează
contacte sau are cunoştinţe în
ţara‐gazdă. Aceste contacte îi servesc
de regulă pentru a‐şi găsi un
loc de muncă.
„Păi, da, s‐a întors, lucra în Spania
în construcţii şi a pierdut locul de
muncă. A venit şi a găsit aici de
muncă la o agenţie de pază în Bucureşti
cu 8 milioane. Dar drumul până la Bucureşti
îl costa 4 milioane, cu microbusul
şi la sfârşitul lunii se trezea că
munceşte degeaba. Zicea, mamă, eu fac
100 de euro într‐o săptămână în Spania,
nu într‐o lună. Fiică‐mea e acolo,
lucrează la o măcelărie şi i‐a găsit şi
băiatului de lucru. Da, s‐a dus înapoi
acum vreo 10 zile.”
(M., femeie, mama unui migrant în Spania,
locuieşte în Nucet, Dâmboviţa)
O altă strategie de revenire, tot
temporară, este revenirea în România
pe perioada în care migrantul
primeşte alocaţia de şomaj din ţara
de destinaţie. Acest interval îi permite
migrantului să îşi încerce norocul
în România şi să testeze piaţa
muncii locală, putând să îşi acopere
cheltuielile necesare traiului din

112
banii de şomaj. Şansele de întoarcere
în ţara de destinaţie după încheierea
perioadei de şomaj sunt diminuate
în situaţia în care fostul migrant reuşeşte
să îşi găsească un loc de muncă
satisfăcător în România. De regulă,
însă, migranţii intraţi în şomaj sau
care îşi pierd locul de muncă preferă
să combine traiul din îndemnizaţia
de şomaj sau ajutor social cu munca
la negru sau job‐uri temporare. Generozitatea
sistemului social din ţara
de destinaţie joacă un rol crucial în
acest context.
„Decât să se întoarcă acasă, românii
preferă să primească renta minimă de
426 de euro şi să muncească la negru şi
tot câştigă un ban. Altă posibilitate e să
te faci autonom, (pe cont propriu, n.a.)
dacă ai rămas fără muncă: statul spaniol
îşi dă tot şomajul o dată pentru o investiţie
dacă vii cu o justificare).”
(V., 52 ani, femeie, migrantă în Spania)
„Românii nu se întorc pentru că
criza din Românai este mai urâtă decât
cea de aici, oamenii au servicii sociale în
Spania, plus venit, rentă lunară de 420
de euro. Mulţi şi‐au pierdut munca, dar
compensează cu munca la negru şi primesc
ajutor de şomaj. Când migranţii se
întorc în România, sunt primiţi nasol
pentru că ei au dobândit experienţă, au o
mentalitate diferită şi sunt formaţi întro
societate democratică. Dar România
nu este pregătită pentru aşa ceva, nu e
pregătită să folosească ce aduc bun migranţii
– experienţa străinătăţii”
„Am avut un an şomaj, am stat în
România, aveam 800 de euro faţă de
1500 salariu. În acel an în România am
lucrat la o fabrică şi luam 6 milioane.
Soţia lua şi ea tot 6 milioane tot în fabrică.
Dar la un tânăr îi trebuie mai
mult.”
(M., bărbat, 30 ani, migrant în Spania,
originar din Cluj)
Totuşi, interesant e că în timp ce
pentru cei mai mulţi criza a accelerat
întoarcerea în România, există
un segment de respondenţi care
susţin că pentru ei criza a acţionat
ca un inhibitor al deciziei de revenire,
deteriorarea situaţiei economice
din România fiind factorul
determinant în acest sens. Nu avem
însă nici un fel de dovezi că intenţia
de revenire de dinaintea crizei era
una pe deplin asumată şi coagulată,
sau reprezenta o proiecţie asupra
trecutului.
„Foarte mulţi voiau să se întoarcă
înainte de 2007. Chiar şi viaţa de zi cu
zi o aveau organizată pe o durată tranzitorie,
în vederea întoarcerii. În 2007‐
2008 toţi voiau să se întoarcă pentru că
erau aşteptări, pentru că în România
era relansare economică, nimeni nu se
aştepta la criză. Dar din păcate în România
nu sunt oportunităţi, nu e de
lucru şi până la urmă tot în Spania
ajung şi rămân aici, pentru că nu se
poate în România.”
(E., 26 ani, femeie, migrantă în Spania)
(M., 52 ani, migrant în Spania)

113
4.11.2. Satisfacția cu revenirea în țară
Migranţii reveniţi în ţară se împart în două grupuri: 63% sunt mulţumiţi că
s‐au întors în ţară, în principal pentru că ”sunt acasă, alături de familie” și 35%
sunt nemulţumiţi, pentru că veniturile sunt prea mici, locurile de muncă lipsesc,
iar ”în ţară se trăiește greu”.
FIGURA 27
Satisfacția cu întoarcerea în țară (%)
Date sondaj. Date ponderate. (N=134 migranţi reveniţi în ţară).
Migranţii reveniţi consideră că trăiesc ”mai prost” sau ”mult mai prost” în
România decât în străinătate (figura 28), pentru că veniturile sunt insuficiente,
situaţia generală din România este caracterizată de ”sărăcie”, ”corupţie”, ”legi
proaste”, ”lipsă de oportunităţi” și lipsă a locurilor de muncă.
Foarte puţini ”trăiesc mai bine” și asta pentru că ”sunt acasă, cu familia”.

114
FIGURA 28
Viața în România prin comparație cu viața
în străinătate (%)
Date sondaj. Date ponderate. (N=134 migranţi reveniţi în ţară).
În concluzie, cei mai mulţi migranţi reveniţi în ţară sunt mulţumiţi că s‐au întors,
dar trăiesc mai prost în România decât în străinătate. Familia şi faptul că
sunt acasă reprezintă sursa principală de satisfacţie, în timp ce veniturile, locurile
de muncă și situaţia generală din ţară sunt sursele majore de insatisfacţie.
4.11.3. Planurile legate de şederea în țară
Dintre migranţii întorși, doar 22% sunt hotărâţi să rămână în ţară ”pentru
totdeauna”, iar 6% vor să stea acasă mai mult de un an de zile (figura 29). Alţi
20% nu sunt hotărâţi, dar mai mult de jumătate (52%) vor să meargă din nou la
muncă în străinătate după 3‐12 luni sau după ce se termină criza.
Pe perioada șederii în România doar 11% au găsit un loc de muncă, în timp
ce 32% caută de lucru. O mică parte se ocupă (5%) sau au de gând să se ocupe
cu agricultura (17%): ”să stau acasă cu famila/copiii și să‐mi ajut părinţii la
munca câmpului”. Doar puţini (19%) au sau intenţionează să deschidă o afacere,
iar dintre aceștia doar unul din trei are de gând să rămână în ţară și să se
ocupe de afacere, ceilalţi doi din trei vor să plece din nou la muncă în străinătate
pentru a trăi și a‐și finanţa afacerea.

115
FIGURA 29
Cât timp au de gând migranții întorși să stea în țară (%)
Date sondaj. Date ponderate. (N=134 migranţi reveniţi în ţară).
FIGURA 30
Planurile migranților întorși pe perioada șederii în
România (%)
Date sondaj. Date ponderate. (N=134 migranţi reveniţi în ţară)

116
Nici intenţia de a găsi un loc de muncă în ţară și nici intenţia de trăi cât mai
mult timp din banii cumulaţi în străinătate nu variază semnificativ în funcţie de
genul, vârsta, ocupaţia, mediul de rezidenţă (urban/rural), sectorul de activitate,
anul primei plecări, numărul de plecări în străinătate, ţara unde a fost plecat sau
reţeaua de suport de care dispune migrantul.
Dintre migranţii întorși care au deja un loc de muncă (cu sau fără contract de
muncă) în ţară, majoritatea s‐au angajat în alt loc decât cel pe care îl aveau înainte
de plecarea în străinătate. Aproape toţi sunt ”mai nemulţumiţi decât de
locul de muncă din străinătate”, în principal din cauza salariului.
Numărul celor care au deschis o afacere este prea mic pentru a realiza o analiză
statistică.
Doar cazuri izolate au planuri să obţină ajutor de șomaj, să ia un credit bancar
sau să aplice la programele de finanţare cu fonduri europene.
În schimb, la întrebarea deschisă privind planurile pe perioada șederii în
ţară, migranţii întorși aduc completări: 15% vor să se odihnească sau să se distreze,
14% vor lucreze la propria locuinţă (s‐o construiască sau s‐o renoveze),
12% vor să petreacă timp cu familia: ”să‐mi cresc copiii”, ”să‐mi ajut părinţii”,
”să‐mi vizitez rudele”, 7% vor să‐și continue studiile. Ceilalţi au planuri diverse:
”să rezolv fel de fel de treburi”, ”să mă pensionez”, ”să‐mi văd de sănătate”,
”să‐mi găsesc nevastă”, ”să fac nuntă”.

117
Caseta 16
Condiții pentru întoarcerea productivă a migranților români în țară
De regulă, migranţii întorşi în România
fie încearcă să îşi găsească un
loc de muncă, fie să deschidă o mică
afacere. Aparent, durata de şedere a
celor care îşi caută şi, eventual, îşi
găsesc un loc de muncă, este mai
scurtă decât durata de şedere a celor
implicaţi în deschiderea unei afaceri.
Această afirmaţie nu este verificată
de datele cantitative şi este o simplă
observaţie rezultată din cercetarea
calitativă. O posibilă explicaţie ar fi
aceea că punerea pe picioare a unei
afeceri are un ciclu de viaţă mai
lung decât simpla găsire a unui loc
de muncă şi instalarea nesatisfacţiei
legate de remuneraţia obţinută în
acest mod. În general, dintre toţi cei
intervievaţi – aici incluzând atât migranţii
reveniţi, cât şi cei care nu s‐
au întors în ţară – majoritatea
declară, la nivel de intenţie, deschiderea
unei afaceri în România în
momentul revenirii mult mai mult
decât intenţia găsirii unui loc de
muncă. Un grup special este reprezentat
de persoanele trecute de 50
de ani al căror plan foarte clar de revenire
constă în ieşirea la pensie şi
obţinerea unei pensii din partea statului
gazdă cu care să poată trăi confortabil
în România.
„Am luat pământ, ne zbatem să
facem ceva, să construim…Anul ăsta ridicăm
o casă, încet încet, finisăm o cameră,
apoi încă una. Viitorul meu e să
fiu în România, mă voi întoarce când
voi avea casa făcută şi un serviciu, ca să
facem un copil. Poate o să deschidem o
mică afacere, instalaţii, ceva. Nu aş investi
aşa mult în România ca să fac
firmă. Aş investi un pic, două dubiţe
ceva, o firmă de instalaţii.”
(M, bărbat, 27 ani, migrant în Italia)
„Păi noi o să muncim în Italia până
om ieşi la pensie, asta e viaţa noastră…
O să muncim cât om putea şi până ne‐o
da italienii o pensie, atunci ne‐om întoarce
la casa noastră liniştiţi. Dar până
atunci…mai e mult!”
(N., migrantă Italia)
Planurile de investiţii ale celor
care lucrează în străinătate sunt puternic
afectate de percepţia asupra
corupţiei în România, birocraţia şi
clientelismul sesizate de respondenţi.
Chiar şi cei care investesc în
România se declară nemulţumiţi de
funcţionarea sistemului administrativ,
bancar şi de lipsa facilităţilor
pentru întrprinderele mici, precum
şi a condiţiilor care să asigure un
mediu de afaceri predictibil şi stabil.
În ultimă instanţă, studiul calitativ
scoate în evidenţă faptul că printre
principalii factori care descurajează
investiţiile migranţilor în România
nu sunt lipsa de resurse financiare
sau lipsa unui spirit antreprenorial,
cât mai ales obstacolele birocratice,
procedurile greoaie şi discreţionare
şi corupţia din România.
„Nu aş lua bani de la bănci aici.
Acolo (.în Italia n.a) dobânda e mai
mică şi nu îţi cer 100 de acte. Aş putea
să nu plătesc datoria acolo dacă aş vrea,

118
e foarte lejer, dar nu are sens. Aici nu
am apelat niciodată la stat, cu nimic.
Câte uşi îţi trebuie ca să deschizi pentru
a obţine ceva – mai bine nu! (…) Păi
acum cultiv floarea soarelui şi porumb,
dar intenţionez să deschid o fermă de
porci şi să vând porci de lapte. Viaţa e
mai scumpă aici decât în Italia, dacă nu
ar fi familia, nu s‐ar merita să stai aici.”
(M., bărbat, 35 ani, fost migrant în Italia)
„Cu taxele e mult mai bine în Italia,
fratele meu are firmă în România, pero
nu merge deloc bine.
Nu sunt şanse în România, toţi sunt
hoţi, toţi încearcă să te prostească, alea
alea, nu îmi place. Dacă s‐ar ridica România,
m‐aş duce acolo, dacă ar merge
bine. Mi‐ar place să trăiesc în ţara mea.
Aici e bine. Dar eşti stranieri.”
(C, 25 ani, migrant în Italia, antreprenor)
„E mai multă corectitudine la italieni.
Aş vrea să se întoarcă acasă toţi
românii, de ce în străinătate poţi face
ceva şi acasă nu Dacă nu ne ajuta statul
ăsta!”
(B., 44 ani, migrant în Verona, Italia)
Și interviurile desfășurate cu
reprezentanţii autorităţilor locale
din România scot în evidenţa
intenţia de revenire în România a
unor migranţi români care lucrează
în afară și cu oarecare experienţă de
migraţie: “Intenţionează să se întoarcă
în România. Chiar spuneau, de cincișase
ani de când pleacă... «Am strâns
ceva bănuţi» și‐a renovat casa aici, o
mașinuţă, dar nu mai poate așa, psihic.
Dorește să vină în România, să se stabilească
în România.”
(reprezentant autorităţi locale)

119
Capitolul 5
Banii trimişi acasă
de migranţii români
Cu privire la banii trimiși acasă au dat informaţii atât persoanele din gospodării
cu migranţi rămași în străinătate, cât și migranţii aflaţi în ţară în concediu,
precum și migranţii reveniţi. Cele trei grupuri de respondenţi oferă informaţii
semnificativ diferite. În timp ce migranţii (în concediu sau reveniţi) tind să declare
că în ultimul an au trimis acasă bani ”des” sau ”foarte des”, persoanele
din gospodării cu migranţi, adică destinatarii acestor fonduri, susţin într‐o pondere
considerabil mai mare că nu nu au primit bani ”niciodată” (figura 31).
FIGURA 31
Frecvența banilor trimiși în țară de migranți (%)
Date sondaj. Date ponderate. Procente din răspunsuri valide.

120
Tinerii (18‐29 ani), cu precădere elevii și studenţii, și populaţia din orașele de
peste 20 mii locuitori declară în semnificativ mai mare măsură (51‐61% faţă de
33% din toate persoanele din gospodăriile cu migranţi) că au primit bani din
străinătate ”des” sau ”foarte des” în ultimul an. Persoanele din gospodăriile cu
migranţi localizate în orașe cu mai puţin de 20 mii locuitori și în comunele sărace
81 spun, în ponderi semnificativ mai mari, că în ultimul an au primit ”destul
de rar” sau ”foarte rar” bani din străinătate. În fine, persoanele de 65 ani și
peste, cu precădere pensionarii și absolvenţii de școli profesionale (vocaţionale
sau treapta I de liceu) susţin în proporţii de peste 55% (faţă de 40% din toate
persoanele din gospodăriile cu migranţi) că, în ultimul an, nu au primit nici un
ban din străinătate.
Diferenţe semnificative se înregistrează și în ceea ce privește caracteristicile
migranţilor. Astfel, migranţii rămași în străinătate tineri (18‐29 ani) trimit
”foarte rar” sau ”destul de rar” bani acasă. În timp ce specialiștii, lucrătorii în
servicii (hoteluri, restaurante) și operatorii pe mașini și echipamente (mai ales
cei din transporturi) trimit ”foarte rar” sau ”destul de rar” bani acasă, muncitorii
meseriași (mai ales cei din construcţii) trimit mult mai des bani către gospodăriile
din ţară.
Ponderea migranţilor din Italia și din Belgia care trimit bani în ţară ”des” sau
”foarte des” este semnificativ mai mare decât în celelalte ţări. Spre deosebire, în
jur de 40‐50% din migranţii din Germania, Anglia, Grecia și ţările nordice, trimit
bani în ţară ”destul de rar” sau ”foarte rar”. Din Canada, Australia, Irlanda, dar
și Ungaria, peste 80% din migranţi nu au trimis ”niciodată” bani în ultimul an.
Alte aspecte legate de respondent, gospodărie sau migranţi nu fac o diferenţă
semnificativă. Adică, indiferent de genul, educaţia, etnia sau religia respondentului,
de mărimea gospodăriei, de numărul de copii, de veniturile gospodăriei
sau ale individului, în jur de o treime din gospodării primesc bani din străinătate
”des”/ ”foarte des”, alte 27% primesc”rar”/ ”foarte rar”, iar 40% nu primesc
remitenţe în bani.
Pentru mai mult de jumătate din gospodăriile cu migranţi banii primiţi din
străinătate reprezintă o parte ”mare, ne ajută foarte mult” sau ”foarte mare, nu
știm ce ne‐am face fără ei” din veniturile totale ale gospodăriei. Respondenţii
pentru care remitenţele reprezintă doar o mică parte din veniturile gospodăriei
includ două categorii de populaţie – specialiștii și persoanele de 65 ani și peste,
mai ales din orașele și comunele cu nivel relativ ridicat de dezvoltare 82 .
81. Prin „comune sarace” înţelegem comunele în care nivelul de dezvoltare comunitară, măsurat
cu IDSL, este printre cele mai mici 33% din ţară (Sandu, Voineagu și Panduru, 2009)
82. Nivelul de dezvoltare comunitară, măsurat cu IDSL, este printre cele mai mari 33% din ţară
(Sandu, Voineagu și Panduru, 2009).

121
FIGURA 32
Contribuția remitențelor la veniturile gospodăriilor cu
migranți în străinătate (%)
Date sondaj Date ponderate. Au răspuns doar persoanele din gospodării cu migranţi rămași în
străinătate, subeșantion B1 (N=671).
Banii primiţi din străinătate constituie o mare parte din veniturile gospodăriei
pentru tineri, elevi/ studenţi și șomeri, mai ales din orașele și comunele cu
nivel mediu de dezvoltare 83 .
Sume mai mici de bani trimit migranţii tineri (18‐29 ani), în timp ce migranţii
de 45‐64 ani trimit sume fără de care gospodăriile din ţară nu s‐ar descurca.
Pe lângă bani, 37% din gospodăriile cu migranţi la muncă în străinătate mai
primesc și alte lucruri. Ponderea este semnificativ mai mare la nivelul elevilor/
studenţilor (56%). Pachete cu diverse bunuri trimit acasă mai ales migranţii
plecaţi la muncă în Italia și Franţa.
În concluzie, la nivelul celor șase județe studiate, din o sută de gospodării,
14 primesc bani de la rudele plecate la muncă în străinătate și 9 primesc alte
bunuri. Pentru circa jumătate din aceste gospodării, remitenţele asigură o mare
parte din veniturile lunare, în absenţa căreia nu s‐ar descurca.
83. Nivelul de dezvoltare comunitară, măsurat cu IDSL, este printre cele 33% cu valori medii
din ţară (Sandu, Voineagu și Panduru, 2009).

122
TABEL 21
Ponderea gospodăriilor care primesc remitențe în bani și
în natură, pe județe
Date sondaj. Date ponderate. Celulele marcate indică valori semnificativ mai mari.
Există diferenţe semnificative între judeţe, așa cum arată tabelul și figurile de
mai jos. Dacă în Maramureș și Neamţ fiecare a cincea gospodărie primește bani
din străinătate, în Brașov fiecare a zecea gospodărie beneficiază de remitenţe.
În Călărași sunt supra‐reprezentate gospodăriile cu migranţi care primesc
”foarte des” bani din străinătate. În Dolj este semnificativ mai mare decât în celelalte
judeţe ponderea gospodăriilor cu migranţi care primesc ”destul de des”
remitenţe în bani, în timp ce în Vaslui sunt semnificativ mai multe gospodării
care primesc ”destul de rar”. În total, însă, diferenţele dintre judeţe nu sunt
semnificative, deși par mari (figura 31), adică în jur de 60% din gospodăriile cu
migranţi primesc (mai des sau mai rar) bani de la rudele plecate la muncă în
străinătate.
Pe lângă bani, migranţii din străinătate trimit și alte lucruri. Gospodăriile din
judeţul Dolj primesc într‐o pondere semnificativ mai mare (49% faţă de 37%
media pe cele șase judeţe) astfel de pachete.

123
FIGURA 33
Frecvența banilor trimiși în țară de migranți pe județe (%)
Date sondaj. Date ponderate. Procente din răspunsuri valide, subeșantion B1 (N=650 persoane
din gospodării cu migranţi rămași în străinătate).
FIGURA 34
Ponderea gospodăriilor care primesc pachete din străinătate,
pe județe (%)
Date sondaj. Date ponderate. Procente din răspunsuri valide, subeșantion B1 (N=558 persoane
din gospodării cu migranţi rămași în străinătate). Evoluţia remitenţelor în bani .

124
Caseta 17.
Remitențele lucrătorilor români din străinătate
Conform unui raport al Ministerului
Muncii și Imigraţiei din Spania
84 referitor la evoluţia
remitenţelor, modalităţile formale/
legale și informale prin care
migranţii transferă remiterile sub
formă financiară sau a bunurilor, în
ţările lor de origine, aflăm că:
“În ceea ce privește românii aflaţi la
muncă în Spania, o bună parte dintre
aceștia aleg să‐și trimită banii acasă cu
autobuzul sau prin intermediul altui
migrant care pleacă în ţară, asemeni polonezilor
și ucrainienilor, deoarece comisionul
este de doar 3,3% faţă de 7,7%
cât ar fi prin intermediul operatorilor de
servicii de transferuri de fonduri, aplicat
pentru aceeași sumă. De aceea, companiile
de transport persoane
Spania‐România și‐au plasat sediile în
apropierea bisericilor ortodoxe pentru a‐
și promova serviciile unui număr cât
mai mare de români. Pe broșurile lor
este specificat că se pot trimite acasă și
„pachete, plicuri cu acte, scrisori, valori”.
Trimiterea „neoficială” de valori și
mărfuri a devenit astfel o practică
uzuală, companiile de transport schimbându‐și
traseul în funcţie de numărul
de români aflaţi la muncă în orașele respective.”
“Trimitem direct alimente, îmbrăcăminte,
căci afară sunt mai ieftine...”
(femeie, 53 ani, migrantă în Italia)
“Am trimis bani, așa, câte 100‐150
euro la lună sau la două, trei luni, după
cum era nevoie...Pentru mâncare, pentru
ăla micu’ că‐i la școală și alte cheltuieli
d’ale casei. Că doar îţi trebă bani să
întreţii o gospodărie. Și din când în
când pachete....cu dă tăte..haine, lucruri,
mâncare, dintr‐aștia..” (bărbat,
42 de ani, migrant Spania).
Migranţii români intervievaţi au
declarat că, din cauza crizei, apelează
mai mult la acest mod de a îi
susţine pe cei de acasă, adică să îi
ajute financiar din când în când și să
le trimită mai multe pachete după
necesităţi, din cel puţin din două
motive:
‐ pe de o parte le oferă un control
mai mare asupra destinaţiei banilor
pe care îi știu astfel cheltuiţi pentru
nevoile de bază, reale ale celor
rămași acasă, astfel migranţii putând
să economisească mai bine și să
se poată întoarce acasă cât mai repede
odată obiectivul de migraţie
atins și
‐ pe de altă parte, diferenţa între
costul vieţii din ţara de destinaţie
comparativ cu preţurile produselor
în România, este, de multe ori, în
opinia respondenţilor, net favorabilă
ţării de destinaţie, atât în privinţa
84. Inigo More, Dirk Godenau, Dacil Yurena Gonzalez, Elzbieta Kurzawinska e Ignacio Moreno
Alberto, Immigracion y remesas informales en Espana, Ministerio de Trabajo e Inmigracion, Documentos
del Observatorio Permanente de la Inmigracion, 2010, www.remesas.org.

125
calităţii sau referitor la raportul calitate/preţ
pentru bunurile
achiziţionate pentru a fi trimise, ulterior
acasă. De asemenea, în unele
cazuri, lucrătorii români ne‐au declarat
că bunurile nu‐i costă nimic,
sau aproape nimic pentru că ele sunt
ori abandonate de spanioli sau se
găsesc de vânzare pe piaţa neagră.
Românii aflaţi la muncă în străinătate
cu care am discutat au subliniat
faptul că, mai ales în contextul
crizei, banii și ajutorul pe care îl
oferă celor de acasă este vital pentru
aceștia și le asigură supravieţuirea.
Românii care lucrau în Spania și Italia
au menţionat obstacolele întâmpinate
din cauza crizei și sacrificiile
pe care trebuie să le facă pentru a
reuși să‐i susţină în continuare pe
cei de acasă. Cu toate acestea, dacă
ţara de destinaţie oferă încă
posibilităţi de a face faţă crizei, familiile
rămase în ţară “ar muri de
foame”, “nu ar avea cum să
spuravieţuiască”, sau pur și simplu
“nu s‐ar descurca”, căci “criza din România
e mai rea ca asta din Spania/ Italia”.
În literatura de specialitate 85 care
analizează impactul remitenţelor
asupra dezvoltării ţării de origine
există numeroase critici care semnalează
că remitenţele, fie că sunt trimise
pe cale formală sau informală,
fie că sunt financiare sau/și sub
forma bunurilor, fie remitenţe individuale
sau remitenţe colective, au
un impact destul de scăzut și o
contribuţie puţin semnificativă în
procesele de investiţie sau crearea
de locuri de muncă în ţările de origine.
De fapt, remitenţele sunt destinate
consumului și pentru traiul de
zi cu zi și într‐un mic procent pentru
investiţii.
Mai mult, există studii 86 care
atrag atenţia că un aflux constant de
remitenţe poate conduce la
dependenţă faţă de banii veniţi din
afară, atât la nivel de gospodărie cât
și la nivel de comunitate și economie
naţională, susţinând, în acest fel, pe
termen lung, nemunca și pasivitatea
autorităţilor.
Deși aceste aspecte sunt
evidenţiate și prin rezultatele prezentei
cercetări calitative, migranţii
români intervievaţi sunt de acord că,
în special în contextul crizei, banii
pe care îi trimit în ţară pentru a‐i
sprijini pe cei rămași acasă sunt
destinaţi să asigure un nivel de trai
decent și să compenseze înrăutăţirea
situaţiei în ţară prin creșterea
preţurilor, tăierilor salariale sau
pierderii locurilor de muncă etc.
Prin urmare, lipsa sau stoparea
remitenţelor ar duce la sărăcie accentuată,
mai ales dacă acest lucru s‐
ar întâmpla brusc.
85. Publicaţii, studii și cercetării pe aria migraţie și dezvoltare, în special impactul remitenţelor
asupra ţărilor de origine.
86. Conform rezultatelor seminarului Migraţia dincolo de prejudecăţi şi mituri în cadrul căruia a
fost prezentate rezultatele studiului “Maximizarea impactului fenomenului migraţiei asupra
dezvoltării României”, FSR, iunie 2011. Prezentarea este disponibilă la http://soros.ro/ro/program_articol.phparticol=286
/

126
Pentru majoritatea gospodăriilor cu migranţi rămași în străinătate, volumul
banilor primiţi a rămas ”la fel” în perioada februarie – august 2010. Sunt raportate
micșorări ale volumului de bani de 32% din persoanele din gospodării cu
migranţi.
Ponderea gospodăriilor cu migranţi care au primit mai puţini bani din străinătate
este semnificativ mai mare în judeţul Maramureș (48%). Spre deosebire, în
Vaslui sunt supra‐reprezentate gospodăriile care au primit în ultimele șase luni
cam același volum de bani din străinătate, iar în Călărași este semnificativ mai
mare ponderea celor care au primit ”mult mai mulţi” sau ”ceva mai mulţi” bani.
FIGURA 35
Evoluția volumului de bani trimiși de peste hotare în
ultimele 6 luni
Date sondaj. Date ponderate. Procente din subeșantionul B1 (N=389 persoane din gospodării cu
migranţi rămași în străinătate care în ultimul an au primit bani din străinătate)

5.1. La ce sunt folosiți în țară banii din remitențe
127
Marea majoritate a gospodăriilor cu migranţi rămași în străinătate care trimit
bani acasă folosesc acești bani pentru a acoperi cheltuielile curente și a plăti datoriile.
Locuinţa se află pe locul trei – renovare/ îmbunătăţire/ extindere/
construcţie și dotarea acesteia cu bunuri de folosinţă îndelungată.
Doar 18% din gospodăriile cu migranţi care primesc bani din străinătate declară
că investesc în educaţia copiilor. Dacă restrângem analiza strict la gospodăriile
cu copii, ponderea crește, însă doar la 33%. Cu alte cuvinte, doar una din
trei gospodării cu migranţi și în același timp cu copii folosesc remitenţele pentru
educaţia copiilor.
FIGURA 36
În general, la ce sunt folosiți banii primiți din străinătate
(%)
Date sondaj. Date ponderate. Procente din subeșantionul B1 (N=389 persoane din gospodării cu
migranţi rămași în străinătate care în ultimul an au primit bani din străinătate). Suma procentelor
depășește 100% pentru că respondentul putea să dea până la 5 răspunsuri.

128
Caseta 18.
Investițiile migranților în România
Din interviurile desfășurate cu
reprezentanţii autorităţilor locale a
reieșit că există pe lângă condiţiile
sociale, economice și ale mediului de
afaceri în România, migranţii iau în
considerare facilităţile și
oportunităţile de piaţă oferite în
plan local în momentul în care se
gândesc să investească într‐o afacere,
fie la revenirea în ţară sau încă
din perioada de migraţie. Liderii locali
au identificat un comportament
specific prin care românii aflaţi la
muncă în străinătate utilizează banii
câștigaţi astfel: cheltuieli pentru realizarea
unui confort și a unui trai zilnic
satisfăcător (construirea,
amenajarea și/sau utilarea locuinţei,
achiziţionarea de pământ, mașină
etc.) și apoi investiţii cum este de
exemplu deschiderea unei afaceri.
“Dacă nu deschid totuși afaceri, nu e
că nu strâng destui bani. E mai degrabă
teama de a investi și de a nu‐și lua banii
înapoi.”
(reprezentant autorităţi locale, România)
Sprijinul primit la nivel local dă
roade și încurajează spiritul anterprenorial
în rândul migranţilor: “Da,
și noi am avut un curs de pregătire în
domeniul afacerilor aici, la nivel local, 34
de tineri au venit, doi dintre ei chiar, șiau
deschis o afacere cu niște animăluţe
din astea de blană, nu știu cum se numesc,
șinșila. Chiar am fost acolo și afacerea
prosperă. Deocamdată 2 din 34
sunt un succes. Asta‐i pe animale, alţii
au venit pe agricultură, pe solarii și e în
demarare.”
(reprezentant autorităţi locale, România)
“Cum își strâng puţini bani, vin cu
gândul de a‐și renova casa întâi. Vine
după modelul de afară și își modernizează
casa.”
(reprezentant autorităţi locale, România)

5.2. Intenția de migrație
129
Din întreaga populaţie a celor șase judeţe studiate, 9% a trăit sau lucrat în
străinătate în ultimii doi ani. Ponderea este de aproape două ori mai mare la nivelul
persoanelor din gospodării cu migranţi faţă de persoanele din gospodării
fără migranţi.
Pentru viitor, 22% din întreaga populaţie, adică mai mult de unul din fiecare
cinci adulţi, au de gând să plece la muncă în străinătate. Din nou, ponderea este
semnificativ mai mare printre persoanele din gospodării cu migranţi în străinătate
(29% prin comparaţie cu 20% din persoanele din gospodării fără migranţi).
Propensiunea de plecare este mult mai mare la nivelul migranţilor reveniţi în
ţară. Dintre persoanele revenite, 49% ”probabil” și alţi 28% ”sigur” vor pleca înapoi
la muncă în străinătate 87 .
TABEL 22
Plecarea la muncă în străinătate: experiența în ultimii 2 ani
și intenția pentru viitor (%)
Date sondaj. Date ponderate. Celulele marcate indică valori semnificativ mai mari.
87. Migranţii aflaţi în concediu în ţară au fost și se întorc toţi la muncă în străinătate.

130
Cu cât o persoană are o experienţă mai mare și mai directă cu migraţia pentru
muncă în străinătate, cu atât este mai mare propensiunea de a adopta din
nou această strategie. Astfel, dintre persoanele din gospodării fără migranţi și
care nu au nici experienţă de migraţie, doar 18% intenţionează să plece. Dintre
persoanele care au doar experienţă indirectă (prin rudele plecate) 24% vor să
plece. La nivelul persoanelor care au experienţă directă de migraţie, ponderea
crește la 52%, în cazul celor fără rude plecate, respectiv la peste 65% pentru persoanele
care au și alţi membri ai gospodăriei peste hotare.
Profilul potenţialilor migranţi este prezentat în tabelul 23.
Bărbaţii în semnificativ mai mare măsură decât femeile susţin că au de gând
să încerce munca în străinătate ca soluţie de viaţă, mai ales dacă ne raportăm la
persoanele care nu au experienţă de migraţie.
Corelaţia între vârstă și intenţia de migraţie este negativă și foarte puternică
88 . Cu cât vârsta este mai mare, cu atât este mai scăzută probabilitatea ca
persoană să intenţioneze să plece la muncă peste hotare.
Corelaţia este semnificativă și între intenţia de migraţie și nivelul de clase absolvit
de persoană 89 . În această privinţă corelaţia este pozitivă, adică propensiunea
de plecare la muncă în străinătate crește cu nivelul de educaţie absolvit.
Totuși, ponderi semnificativ mai mari de persoane care au de gând să plece la
muncă în străinătate au absolvenţii de liceu și nu persoanele cu cel mult 8 clase
și nici absolvenţii de facultate. Mai precis, categoria de populaţie cu cea mai
mare propensiune de a pleca la muncă peste hotare sunt tinerii care au absolvit
liceul, elevi/studenţi, casnice sau șomeri. Prin urmare, potenţialii migranţi reproduc
patternul migranţilor aflaţi la muncă în străinătate în prezent.
Și categoriile ocupaţionale de ”gulere gri” au pondere semnificativ mai mare
de persoane care intenţionează să plece la muncă în străinătate. Dintre acestea,
au propensiune considerabil mai ridicată grupele de tehnicieni și maiștri (mai
ales din domeniul construcţiilor) și lucrătorii în servicii. Grupele ocupaţionale
de funcţionari doar în pondere de 17% au planuri de plecare. Corelat,
potenţialii migranţii sunt supra‐reprezentaţi între angajaţii din sectorul privat al
economiei.
La nivelul gospodăriei, propensiunea de a pleca la muncă în străinătate este
semnificativ mai ridicată pentru persoanele din gospodăriile cu număr mare de
persoane, cu copii și cu mai mulţi membrii plecaţi deja la muncă în străinătate 90 .
88. Coeficient Pearson ‐.43 (p=.000).
89. Coeficient Pearson +.12 (p=.000).
/90. Coeficientul Pearson de corelaţie între propensiunea de migraţie și numărul de migranţi din
cadrul gospodăriei este +.21 (p=.000). Coeficientul de corelaţie cu numărul persoanelor din gospodărie
este +.15 (p=.000), iar pentru numărul de copii din gospodărie este +.09 (p=.000).

131
TABEL 23
Profilul persoanelor care intenționează să plece la
muncă în străinătate (% din A+B1)

132
Date sondaj. Date ponderate. Celulele marcate indică valori semnificativ mai mari. *Celule cu
număr prea mic de cazuri.
Insuficienţa venitului este un corelat influent al intenţiei de a pleca la muncă
în străinătate. Sunt două tipuri de situaţii corelate cu intenţie semnificativ mai
mare de a pleca:
‐ persoanele din gospodăriile cu venituri foarte reduse, care nu văd altă ieșire
decât munca în străinătate, căci munca în România nu aduce venituri suficiente
pentru a ieși din sărăcie și
‐ persoanele (mai ales tinerii) cu venituri personale foarte reduse
(elevi/studenţi, casnice, șomeri) dar din familii avute (cu venituri medii‐ridicate,
automobil(e), computere, mai multe telefoane mobile). În majoritatea acestor
gospodării sunt migranţi deja plecaţi, așa că tinerii vor să plece nu atât sub presiunea
sărăciei, cât pentru a urma modelul de reușită din gospodărie, adică
munca în străinătate.
În profil teritorial, există câteva diferenţe statistic semnificative. Însă, dacă
luăm în considerare ponderea persoanelor care intenţionează să plece (”cu
siguranţă” + ”probabil”) nu se înregistrează variaţii semnificative în funcţie de
predictorii de la nivelul comunităţii: mediul de rezidenţă, nivelul de dezvoltare/
sărăcie comunitară, gradul de dezvoltare a economiei locale, nivelul problemelor
sociale și altele. Singura diferenţă marcabilă este între judeţe. Propensiunea
de plecare este considerabil mai mare în Maramureș și semnificativ mai mică în
judeţul Dolj.

5.3. De ce vor oamenii să plece la muncă în străinătate
133
Pentru bani au plecat migranţii români aflaţi în prezent la muncă în străinătate
și tot pentru bani intenţionează potenţialii migranţi să plece în viitor. Un
câștig care să le asigure un trai mai bun, o viaţă decentă, ”un viitor pentru
copii”.
Al doilea motiv în ordinea menţiunilor este ”criza economică din România”.
Peste hotare, în ţările dezvoltate, sunt mai multe oportunităţi, se găsește mai
ușor de lucru și se câștigă mai bine, pe când situaţia din ţară este caracterizată
de ”sărăcie, mizerie, hoţie, dezamăgire”.
FIGURA 37
Motivele pentru care potențialii migranții vor
să plece în străinătate (%)
Date sondaj. Date ponderate. Procente din răspunsuri valide din A+B1 care ”cu siguranţă” sau
”probabil” intenţionează să plece la muncă în străinătate (N=587). Suma ponderilor depășește
100% pentru că respondenţii au menţionat două sau mai multe motive.

134
5.4. Planuri legate de plecarea în străinătate
Aproape un sfert din persoanele care aveau de gând să plece la muncă în
străinătate erau pregătiţi să plece foarte repede (maxim, în septembrie 2010).
Conform planurilor, în jur de 40% din migranţii potenţiali (atât din populaţie,
cât și dintre persoanele revenite) ar trebui să fi plecat deja (din august 2010
până în februarie 2011).
Până în vara anului 2011 este de așteptat ca 50% din potenţialii migranţi din
gospodăriile fără migranţi (A), 66% din cei din gospodăriile cu migranţi (B1) și
51% din migranţii întorși în ţară din cauza crizei să se afle la muncă în străinătate.
Acest lucru înseamnă că până în august 2010, încă 12% din populația
adultă a celor șase județe va lua calea muncii peste hotare.
Circa 22% din potenţialii migranţi nu au planuri clar conturate pe termen
lung. Peste o treime (36%) vor să rămână în străinătate peste 2 ani de zile.
Ceilalţi vor să lucreze cel mult 2 ani și apoi să se întoarcă în ţară.
FIGURA 38
Când intenționează potențialii migranți să
plece (%)
Date sondaj. Date ponderate.

135
FIGURA 39
Planurile pe termen lung ale migranților
potențiali (%)
Date sondaj. Date ponderate. Procente din persoane A+B1 care probabil/ cu siguranţă pleacă
(N=608).
Printre migranţii care au planuri să plece doar pe 6 luni sunt supra‐reprezentate
persoanele din gospodării cu copii și locuitorii judeţului Maramureș. Spre
deosebire, migranţii potenţiali din Neamţ și Brașov își fac planuri de muncă pe
termen de cinci ani sau mai mult.
Potenţialii migranţi preferă aceleași destinaţii ca și migranţii rămași în (sau
întorși din) străinătate. Italia și Spania predomină. Italia este menţionată de 24%
din persoanele din gospodăriile fără migranţi, 40% din cei din gospodăriile cu
migranţi și 53% din migranţii reveniţi în ţară. În total, 29% din populaţia celor
șase judeţe (A+B1) care intenţionează să plece la muncă vor să plece în Italia,
ceea ce înseamnă aproape 7% din populaţia adultă totală.
Spania este a doua locaţie favorită. Pentru Spania optează 10% din persoanele
din gospodăriile fără migranţi, 15% din cei din gospodăriile cu migranţi și
20% din migranţii reveniţi în ţară. În total, 11% din populaţia celor șase judeţe
(A+B1) care intenţionează să plece la muncă vor să plece în Italia, ceee ce înseamnă
peste 2,5% din populaţia adultă totală.
În jur de 23% din migranţii potenţiali (A+B1) nu știu în ce ţară să plece (15%)
sau sunt pregătiţi să plece ”oriunde” (8%). În general, aceștia fac parte dintre
persoanele fără experienţă de migraţie și fără rude plecate.

136
FIGURA 40
Destinațiile preferate de potențialii
migranți (%)
Date sondaj. Date ponderate.
Femeile care doresc să plece la muncă menţionează Italia în semnificativ mai
mare măsură, în timp ce bărbaţii au o preferinţă semnificativ mai mare pentru
Germania și Anglia.
Persoanele de etnie romă exprimă interes pentru Spania într‐un procent de
aproape 2,5 ori mai mare decât restul populaţiei (29%). Dar tot pentru Spania
optează și o pondere disproporţionat de mare de lucrători în servicii.
Atât Italia, cât și Spania tind să fie destinaţiile preferate de majoritatea
migranţilor potenţiali din mediul rural. Cei din mediul urban se împrăștie mai
echilibrat pe un număr mai mare de ţări. Totuși, în același timp, migranţii
potenţiali din mediul urban în pondere semnificativ crescută nu știu în ce ţară
vor să plece.
Ţara de destinaţie diferă semnificativ și în funcţie de judeţul de origine a
migranţilor potenţiali. Astfel, peste jumătate din persoanele care vor să plece la
muncă în străinătate din judeţele Neamţ și Dolj se gândesc la Italia. Migranţii
potenţiali din Călărași vor să plece majoritar în Spania sau ”oriunde”. Cei din
Brașov, în ponderi semnificativ mai mari, iau în considerare Germania, Ungaria
sau destinaţii foarte îndepărtate cum sunt Statele Unite și Australia. Migranţii
potenţiali din Maramureș au planuri pentru Franţa, Belgia, Olanda sau ţările

nordice. Vasluienii care vor să plece în străinătate au o singură notă specifică, și
anume ponderea semnificativ mai mare a celor care se gândesc să plece în Anglia.
137
Alegerea ţării are la bază patru motive principale: (1) 28% au informaţii că în
ţara respectivă se câștigă bine și se poate găsi de lucru; (2) 17% au familie sau
prieteni care muncesc acolo și le pot oferi ajutor să se acomodeze, să locuiască și
să găsească de lucru; (3) 9% au experienţă anterioară de migraţie în ţara respectivă,
”știu cum stau lucrurile și cunosc limba”; (4) 3% au deja un aranjament referitor
la un loc de muncă. Ceilalţi menţionează motive diverse (13%) sau
răspund ”nu știu” (30%, din care majoritatea sunt potenţialii migranţi care nu
știu ţara sau sunt dispuși să plece oriunde).
Majoritatea migranţilor potenţiali care nu au planuri clare cu privire la când,
unde și pentru cât timp au de gând să plece sunt persoane de peste 45 ani,
femei și bărbaţi, persoane ocupate sau pensionari, care vor mai degrabă să‐și exprime
nemulţumirea faţă de starea de fapt din ţară, decât să plece la muncă în
străinătate.

138
concluzii
Lucrătorii migranţi reprezintă o resursă importantă atât pentru ţările de origine,
cât și pentru ţările de destinaţie, iar criza economică și financiară globală
le‐a afectat în profunzime pe ambele, generând consecinţe directe asupra vieţii
migranţilor și a participării lor pe piaţa muncii. Toate acestea au contribuit și s‐
au manifestat sub forma unei vulnerabilităţi crescute pentru migranţi în plan
economic și social, pe fondul propagării unui discurs politic generalizat și a
unei opinii publice în defavoarea imigraţiei, naţionalistă și care optează pentru
adoptarea unor măsuri protecţioniste și restrictive.
În condiţiile crizei economice care amplifică și acutizează problemele este nevoie
ca politicienii și factorii de decizie din ţările de destinaţie să întărească legăturile
de colaborare cu ţările de origine ale migranţilor și să dezvolte
împreună programe și politici publice adecvate unui management eficace al
migraţiei forţei de muncă menite să încurajeze migraţia temporară, circulatorie
în scop de muncă și migraţia de revenire productivă care să capteze contribuţia
migranţilor și avantajele imigraţiei, într‐o viziune coerentă și pe termen lung și
să nu cadă în capcana discursului populist sau a măsurilor împotriva imigraţiei
și muncitorilor migranţi.
De asemenea, recesiunea economică aduce pe agenda publică dezbateri asupra
migraţiei, mobilităţii forţei de muncă și accesului la educaţie, servicii, anumite
ocupaţii și calificări și alte sectoare prin prisma valorilor și fundamentelor
pe care se construiește spaţiul european ca spaţiul al egalităţii de șanse, al
libertăţii, al respectării drepturilor omului și al solidarităţii și protecţiei acordate
celor vulnerabili de către toţi cei care trăiesc împreună în spaţiul comunitar, fie
că sunt cetăţeni, rezidenţi sau nu. Criza pune sub semnul întrebării însăși principiile
și valorile care ne definesc ca europeni și oferă în acest sens multiple provocări
referitoare la societatea, economia și modul în care va fi abordată
migraţia forţei de muncă și mobilitatea în scop de muncă drept componente
constitutive ale unei Europe viitoare.
Criza economică a avut, în general, multiple efecte negative asupra migranţilor
români aflaţi la muncă în străinătate. Persoanele marginalizate pe piaţa
muncii, cu capital uman și material reduse și cu venituri mici sunt cele care se
percep ca fiind categoriile de lucrători migranţi cele mai afectate de criză. Cei
care au resimţit cel mai puternic criza au fost românii care lucrau ca muncitori
necalificaţi şi cei care munceau fără acte sau în economia informală a ţărilor de

destinaţie. Sectoarele de activitate predominant ocupate de către migranţi, cum
ar fi construcţiile sau serviciile hoteliere alături de celelalte sectoare care depind
de ciclurile economice au fost cel mai puternic lovite de recesiune, cauzând
pierderea locurilor de muncă şi o creştere mai mare a ratei şomajului în rândul
lucrătorilor migranţi decât în cazul angajaţilor autohtoni.
139
Majoritatea românilor aflaţi la muncă în afara graniţelor raportează impactul
crizei prin faptul că „mulţi migranţi au început să îşi piardă locul de muncă”
sau „a crescut costul vieţii” şi „salariile multor migranţi au fost reduse”. Cu
toate acestea, când sunt întrebaţi personal despre propriile venituri, cei mai
mulţi migranţi (63%) declară că veniturile lor au rămas neschimbate în ultimele
şase luni şi doar un procent mult mai mic (17%) afirmă ca acestea au scăzut. Impactul
crizei asupra veniturilor pe care le câștigă românii în străinătate variază
însă semnificativ în funcţie de ţara de destinaţie și de evoluţia economiei, respectiv
manifestarea crizei în ţările gazdă. Astfel, veniturile migranţilor din Spania
par să fi diminuat substanţial mai mult faţă de cele ale muncitorilor români
din Italia, de exemplu.
Pe perioada crizei, migraţia feminină a crescut datorită menţinerii cererii
pentru forţa de muncă în sectoare precum munca la domiciliu ‐ curăţenie, îngrijire
bătrâni pe fondul creşterii şomajului în sectoarele economice unde forţa de
muncă era în mare parte masculină ‐ construcţii. Fenomenul este valabil atât în
cazul Spaniei cât şi în cazul Italiei.
O altă particularitate a migranţilor este faptul că angajarea pe cont propriu s‐a
dovedit a fi mai frecventă în rândul lor decât în rândul populaţiei native în pofida
unui nivel de pregătire similar. Această situaţie este observabilă la nivelul
migranţilor români antreprenori al cărui număr a crescut substanţial în perioada
crizei într‐una dintre principalele ţări de destinaţie ale migraţiei
românești: Italia.
Totodată, conform percepţiei populaţiei studiate migraţia pentru muncă a
crescut în 2009 comparativ cu 2010. Rezultatele studiului ne indică cine sunt
migranţii români și dacă criza economică și financiară produce schimbări majore
în manifestarea fenomenului de migraţie a românilor în scopul muncii. În
concluzie, se remarcă faptul că migranţii români nu diferă cu privire la gen și
vârstă, dar există o diferenţă semnificativă faţă de populaţia stabilă din judeţele
de origine fiind considerabil mai tineri. Cei mai mulţi migranţi pleacă pentru
prima dată la muncă în străinătate între 21 și 27 de ani. Vârsta medie la care
pleacă prima dată la muncă în străinătate femeile este cu aproape doi ani mai
mare decât cea a bărbaţilor, 30 ani faţă de 28 ani. Acest lucru este probabil datorat
faptului că după 44 ani femeile pleacă în număr semnificativ mai mare decât
bărbaţii.
Se observă că, în timp ce femeilor le este specifică specifică mobilitatea
ocupaţională descendentă pe piaţa muncii în ţara de destinaţie, bărbaţilor le
este specifică cea ascendentă sau orizontală. Aproape un sfert din migranţi au o

140
mobilitate profesională ascendentă deoarece găsesc de lucru în străinătate pe o
poziţie sau o ocupaţie mai bună decât cea din ţară, sau pentru că între timp urmează
o școală/cursuri de calificare, fie pentru că aveau cunoștinţe și abilităţi pe
care reușesc să le folosească în contextul unor economii dezvoltate.
Datele studiului demonstrează că românii bărbaţi îndrăznesc în număr mai
mare să plece la muncă în străinătate în lipsa unui aranjament prealabil. Peste
jumătate din migranţii bărbaţi pleacă fără să fie așteptaţi de nimeni. În medie,
fiecare migrant ”trage” la muncă în stăinătate alţi trei migranţi. Femeile
migranţi fac aranjamentele necesare pentru un număr mai mic de persoane
decât bărbaţii migranţi (în medie, 2,4 persoane faţă de 3,4 persoane în cazul
migranţilor bărbaţi).
În plus, majoritatea migranţilor caută sprijin în ţara de destinaţie la străinii
și/sau la românii cu care s‐au împrietenit. Strategia de succes pentru un migrant
român presupune combinarea a două elemente: (a) fraţi/surori în străinătate
care fie te ajută să te accomodezi la noua lume, să înveţi mai repede regulile jocului,
fie te forţează să te mobilizezi în pregătirea aranjamentelor necesare pentru
chemarea lor acolo și (b) investiţia în ”legături slabe” (weak ties), cât mai
multe cunoștinţe, de preferat străini din ţara respectivă, cu care să‐ţi petreci timpul,
pe care să poţi conta și de la care să poţi învăţa metode eficiente de adaptare.
Astfel, o strategie des întâlnită este aceea în care un membru al cuplului –
soţul sau soţia – pleacă primul, iar în scurt timp de la găsirea unui loc de muncă
îşi aduce şi partenerul după el.
Revenirea migranţilor în ţările de origine a reprezentat una dintre
consecinţele previzibile ale contracţiei economice manifestate la nivel global și
pe pieţele muncii din ţările de destinaţie ale lucrătorilor migranţi. Astfel, și în
ceea ce privește impactul crizei asupra fenomenului migraţiei românești,
aceasta a produs întoarcerea în ţară a unei părţi a celor plecaţi să muncească în
străinătate, deşi proporţia celor reveniţi nu a fost covârşitoare. Contrar estimărilor
şi speculaţiilor prezente în mass‐media românească la începutul crizei, care
anticipau un fenomen de revenire în masă a românilor aflaţi la muncă în afara
graniţelor, acest lucru nu s‐a produs. Revenirea a rămas un fenomen relativ
redus ca proporţie, lucru confirmat de rezultatele prezentei cercetări.
La nivelul judeţelor incluse în studiul nostru, 4,5% din gospodării au cel
puţin o persoană întoarsă din cauza crizei în perioada septembrie 2009‐august
2010. Rate de revenire semnificativ mai mari, de aproximativ 7% sunt înregistrate
în judeţele din Moldova (Neamţ și Vaslui), în timp ce în Braşov rata de revenire
este de doar 1,7% din gospodării. Este important să subliniem aici şi
motivele revenirii: motivul cel mai adesea invocat pentru revenirea în şară este
”dorul de familie”/ ”dorul de acasă”, iar al doilea motiv ca număr de menţiuni
este atingerea obiectivelor de migraţie. Pierderea locului de muncă sau reducerea
salariului au fost menţionate de un număr considerabil mai mic de migranţi
români întorși în ţară.

În ceea ce priveşte diferenţele dintre migranţii/ lucrătorii din UE şi cei din
afara UE, în cazul primei categorii există înclinaţia să se întoarcă în ţările de origine
când îşi pierd locul de muncă, această revenire are însă un caracter preponderent
temporar, strategia migranţilor vizând reîntoarcerea, de îndată în ţara de
destinaţie în cazul ivirii unor oportunităţi economice sau a unei redresări cât de
mici a pieţei muncii. Reprezentanţii celei de‐a doua categorii preferă să rămână
în ţările de destinaţie chiar dacă îşi pierd locurile de muncă, această decizie
fiind motivată de dificultăţile legate de obţinerea vizei sau a permiselor de
muncă şi alte bariere administrative legate de re‐intrarea în ţara‐gazdă, costuri
mari de călătorie și a problemelor de a‐și câștiga existenţa pentru ei și familiile
lor înapoi în ţara lor unde criza este și mai gravă.
În ceea ce priveşte variabilele care au facilitat, alături de criza economică, reîntoarcerea
în ţară a migranţilor români aflaţi la muncă în afară, cercetarea de
faţă ne arată că nu există nici o diferenţă semnificativă între migranţii rămași în
străinătate și cei reveniţi acasă cu privire la gen, vârstă sau gen‐vârstă. De asemenea,
în străinătate, migranţii rămași și migranţii reveniţi au ocupaţii foarte
asemănătoare. Marea majoritate ‐ aproape trei sferturi ‐ sunt lucrători în servicii,
muncitori meseriași sau muncitori necalificaţi. Singura diferenţă semnificativă
este dată de supra‐reprezentarea agricultorilor printre persoanele revenite
în ţară. Cu alte cuvinte, ”căpșunarii” au probabilitate mai mare de a reveni în
ţară decât celelalte categorii ocupaţionale. Acest lucru se poate explica prin faptul
că muncitorii în agricultură pleacă la muncă cu contracte de muncă pe perioadă
determinată sau pentru munci sezoniere, revenirea producându‐se
natural la expirarea contractului de muncă. Rezultatele studiului calitativ ne indică
că majoritatea celor care au lucrat în agricultură au practicat aproape dintotdeauna
această formulă de migraţiune ciclică, iar revenirea migranţilor din
agricultură este una temporară, probabilitatea de întoarcere în străinătate fiind
destul de înaltă. O altă posibilă explicaţie constă în faptul că munca la fermele
agricole din vestul Europei reprezintă de obicei primul loc de muncă în străinătate,
iar persoana angajată nu are suficiente calificări care să îi permită găsirea
rapidă a unui loc de muncă.
Între migranţii rămași în străinătate și cei întorși în ţară în perioada crizei
economice există câteva diferenţe semnificative care indică faptul că migranţii
rămași erau încă de la prima plecare din ţară mai bine calificaţi, deci mai bine
pregătiţi pentru a se adapta la cerinţele pieţei muncii din străinătate. În ceea ce
priveşte mobilitatea geografică a migranţilor, rezultatele cercetării ne indică că
nu există o diferenţă semnificativă între gradul de mobilitate al migranţilor reveniţi
şi cei rămaşi la muncă în străinătate. Migranţii reveniţi în ţară au încercat
tot de atâtea ori și tot în aceleași destinaţii ca și migranţii rămași în străinătate.
Nu mobilitatea geografică, ci alţi factori, sunt cei care cresc probabilitatea de revenire
în ţară.
Rezultatele studiului ne arată că rata de revenire nu variază semnificativ nici
în funcţie de nivelul de dezvoltare economică sau de rata de sărăcie a localităţii
de origine. Singura corelaţie înregistrată la nivelul localităţilor este cea dintre
141

142
rata plecărilor şi rata revenirilor – cu cât rata plecărilor într‐o localitate este mai
mare, cu atât rata revenirilor este şi ea mai ridicată. Cum însă rata plecărilor din
localităţile cu economie mai puţin dezvoltată şi mai sărace este mai mare, şi
rata revenirilor în aceste localităţi este mai înaltă, ceea ce ne conduce la o concluzie
paradoxală: cu cât economia locală este mai diversificată, cu atât ratele de
revenire sunt mai mici.
În condiţiile în care nici la nivel local şi nici la nivelul ţării nu există măsuri
ţintite care să vizeze și să faciliteze reîntoarcerea românilor plecaţi să muncească
în străinătate, în contextul în care lipsesc politicile publice prin care să fie
susţinuţi aceştia, iar România nu are o strategie privind migraţia muncii/ mobilitatea
forţei de muncă românești în interiorul spaţiului european prin care să
capteze beneficiile migraţiei și să maximizeze impactul pe care migraţia îl are în
dezvoltarea comunităţilor de provenienţă a migranţilor, considerăm că, în continuare,
vor prevala în decizia de revenire a migranţilor români, factorii individuali
pe fondul crizei economice prelungite din ţară. Oportunităţile economice,
de realizare personală și familială existente la nivelul comunităţii de origine
sunt în strânsă legătură cu decizia de migraţie și revenirile în ţară.
Indiferent de vârstă, gen, nivel de educaţie, ocupaţie, migranţi rămași în străinătate
sau migranţi reveniţi, indiferent de venitul gospodăriei sau venitul personal,
românii pleacă la muncă în străinătate pentru bani.
Comunităţile de origine înfloresc în urma migraţiei unei largi părţi a locuitorilor,
astfel migraţia devine un mijloc prin care se asigură nu numai
supravieţuirea și îmbunătăţirea vieţii migrantului, dar și a comunităţii, asigurându‐se
posibilităţile de dezvoltare locală pe termen lung, de creare de locuri
de muncă și chiar de oportunităţi economice și investiţii din partea migranţilor.
O altă diferenţă între migranţii români rămaşi în străinătate şi cei întorşi
acasă constă în experienţa de migraţie acumulată. Persoanele revenite în ţară au
plecat mai târziu și erau caracterizate, la momentul plecării, printr‐o proporţie
mai mare a celor care nu reușiseră sau nu încercaseră să intre pe piaţa muncii
din ţările de destinaţie. Prin urmare, au reușit să cumuleze mai puţini ani de
muncă în străinătate. În medie, migranţii români rămași au 5,6 ani de muncă în
străinătate, în timp ce migranţii reveniţi au cu aproape un an mai puţin, respectiv
4,7 ani de muncă în afară.
De asemenea, probabilitatea de revenire are legătură cu ţara de destinaţie
aleasă de migrantul român lucrător peste hotare. Deşi cea mai mare parte a
celor reveniţi sunt foşti migranţi în Italia, care reprezintă, în acelaşi timp, şi
principala destinaţie petru migranţii români, muncitorii migranţi în Spania ‐
care reprezintă a doua destinaţie preferată‐ sunt supra‐reprezentaţi statistic în
rândul reveniţilor. În Canada sunt supra‐reprezentaţi migranţii care nu se întorc
(nici în concediu și nici pe o perioadă mai lungă), iar Franţa și Grecia sunt
supra‐reprezentate la nivelul migranţilor aflaţi în ţară în concediu. Astfel,
putem conchide că probabilitatea de revenire este mult mai crescută pentru mi‐

granţii din Spania, economia spaniolă și piaţa muncii din această ţară suferind
puternic de pe urma crizei grave care afectează toate sectoarele de activitate și
determină o rată a șomajului foarte înaltă pentru forţa de muncă locală de 20%
și respectiv 30% pentru muncitorii români.
143
Unul dintre mecanismele utilizate de migranţii români pentru a face faţă impactului
crizei în ţările în care lucrează îl reprezintă o mobilitate crescută și luarea
în considerare a noi ţări de destinaţie. Migranţii români preferă să păstreze
sectorul ocupaţional și să schimbe ţara de destinaţie unde practică cam aceeași
ocupaţie sau ceva similar. În majoritatea cazurilor, noile destinaţii vizate de lucrătorii
români au deja comunităţi considerabile de români, facilitându‐se în
acest mod migraţia în scop de muncă în sistemul reţelelor de cunoștinţe, rude,
prieteni.
Un rol important în decizia de revenire îl joacă şi reţeaua socială de suport a
migrantului. Suportul oferit de rude sau de străini joacă un rol important în decizia
de a pleca sau de a rămâne în străinătate. Membrii familiei şi prietenii
oferă un important suport pentru rămânerea în străinătate. Cu cât migrantul a
plecat mai recent, cu atât mai restrânsă reţeaua socială nou creată în străinătate:
datele obţinute ne demonstrează că migranţii plecaţi înainte de 2005 tind să
considere fie că au cei mai mulţi prieteni în străinătate, fie că au la fel de mulţi
prieteni în România şi în străinătate, în timp ce migranţii plecaţi după 2005 sunt
de părere că au cei mai mulţi prieteni în România. În mod similar, probabilitate
mai mare de revenire îl au tinerii de 18‐29 de ani, necăsătoriţi, care nu şi‐au
găsit partener(ă) în străinătate, precum şi persoanele de 45‐64 de ani, care nu au
copii în întreţinere. Cu alte cuvinte, migranţii plecaţi recent au mai puţini prieteni
sau rude în străinătate care să îi poată ajuta şi probabilitatea lor de a se întoarce
este mai mare.
Spre deosebire de migranţii rămași în străinătate: (1) migranţii reveniţi au în
semnificativ mai mică măsură suport din partea fraţilor/surorilor plecate din
ţară, pentru că nu au fraţi/surori sau pentru că aceștia sunt cu toţii în România;
(2) semnificativ mai puţini din migranţii reveniţi au avut pe cineva din afara familiei
care să‐i aștepte în ţara de destinaţie; (3) semnificativ mai puţini și‐au
găsit de lucru alături de prieteni sau colegi din ţară; (4) și‐au făcut prieteni sau
cunoștinţe mai apropriate printre străini, dar într‐o măsură cu mult mai mică;
(5) când au avut vreo problemă personală, preponderent mai mulţi ”s‐au descurcat
singuri”; (6) și, pentru că au plecat mai târziu, au mai mulţi prieteni pe
care pot conta în ţară și nu în străinătate.
Peste 90% din migranţii reveniţi susţin că s‐au integrat în ţara în care au
muncit ”destul de bine” sau ”foarte bine”, deci, migranţii români, chiar și cei
care s‐au re‐întors în România, se simt integraţi în societăţile occidentale unde
își găsesc de lucru. Persoanele care declară că nu s‐au integrat, în cea mai mare
parte, sunt cele care nu și‐au făcut prieteni printre străini, în ţara gazdă sau își
petrec timpul doar cu români.

144
Percepţiile faţă de ţara‐gazdă sunt unanim pozitive. Majoritatea migranţilor
reveniţi în ţară menţionează diverse lucruri care le‐au plăcut în străinătate, iar
la întrebarea privind lucrurile care nu le‐au plăcut, răspund ”nimic, totul a fost
plăcut”. Le‐a plăcut ”traiul liniștit”, ”viaţa așezată”, corectitudinea și respectul
faţă de oameni și faţă de muncă, sociabilitatea și politeţea oamenilor, ”oamenii
zâmbesc”, ordinea, civilizaţia și curăţenia, aspectul modern, ”viaţa diferită de
prăpădenia de aici”. Aspectele negative menţionate cel mai frecvent ţin de ”ura
de rasă faţă de români”, dar și de ”românii care cerșeau”, ”românii hoţi”,
”ţiganii români”, precum și de depărtarea de casă și familie. Tinerii (18‐29 ani)
sunt cei care se întorc ca să‐și continue studiile: unul din cinci tineri migranţi se
întoarce, măcar temporar, în acest scop.
Este revenirea în ţară a migranţilor una permanentă Ponderea foarte ridicată
a celor reveniţi şi care declară că au de gând să plece din nou în străinătate ne
face să credem că avem de‐a face mai ales cu un fenomen de revenire temporară.
Cu cât o persoană are experienţă mai mare și mai directă cu migraţia pentru
muncă în străinătate cu atât mai mare propensiunea de a adopta din nou
această strategie. Principala motivaţie pentru intenţia de migraţie este satisfacţia
legată de revenirea în ţară: majoritatea celor reveniţi consideră că trăiesc mai
prost sau mult mai prost decât în străinătate, sunt nemulţumiţi de veniturile
mici, de sărăcie, de legile proaste şi de corupţia din România. O foarte mare
parte a celor întorşi din străinătate se aflau la momentul realizării studiului în
căutarea unui loc de muncă şi doar un mic procent dintre ei îşi găsiseră unul.
Dintre cei care şi‐au găsit un loc de muncă, însă, în cele mai multe cazuri se declară
mai puţin mulţumiţi decât de locul de muncă din străinătate, în special
din cauza salariului. Nici opţiunea ca migranţii reveniţi să rămână definitiv în
ţară prin deschiderea de afaceri nu se susţine: cei care declară că intenţionează
să deschidă o afacere sunt relativ puţini (17%), iar numărul celor care şi‐au deschis
deja o afacere este prea mic pentru a realiza o analiză statistică.
Prin urmare, criza economică nu a determinat un val de revenire masivă a românilor
care lucrează în afara graniţelor, iar cei întorşi în ţară se află aici, cel
mai probabil, pentru o perioadă limitată. În pofida crizei economice care a lovit
statele din Europa de Vest, oportunităţile de pe piaţa muncii sunt totuşi mult
mai numeroase acolo decât în România. De fapt, numărul celor care declară fără
experienţă de migraţiune şi care declară că vor să plece la muncă în străinătate
este de aproape trei ori mai mare decât numărul celor reveniţi, ceea ce ce arată
că de fapt criza economică a crescut propensiunea pentru migraţie, în timp ce
fenomenul de revenire a fost unul restrâns. În plus, în condiţiile crizei din România,
proiectul migraţiei și găsirea unui loc de muncă în străinătate devine
pentru cei mai mulţi români o necesitate și singura alternativă posibilă pentru o
viaţă decentă și nu o opţiune din cauza lipsei de oportunităţi.
De aceea, în contextul crizei socio‐economice care a cuprins spaţiul european,
şi nu numai, consolidarea relaţiilor dintre factorii decizionali ai României şi a
celor din ţările de destinaţie ale migranţilor români constituie o prioritate. Singurele
strategii eficiente de evitare a consecinţelor foarte grave ale crizei au fost

cele individuale ale migranţilor care au constat în orientarea către alte regiuni
sau state de destinaţie, reprofesionalizare sau revenire în ţara de origine. Prin
urmare esenţială este elaborarea unei strategii care să reglementeze şi să asigure
un management eficient al migraţiei.
145
Deși toate categoriile de populaţie chestionate împărtășesc opinia conform
căreia migraţia mai degrabă ”contribuie la dezvoltarea României” și ”ajută persoanele
care pleacă să vadă cum se trăiește în alte ţări”, în același timp, sunt subliniate
și consecinţele negative pe care le produce acest fenomen, precum
”migraţia destramă familiile”, ”face ca oamenii să fie interesaţi doar de bani” și
accentuează inegalităţile sociale între săraci și bogaţi.
Impactul crizei asupra migraţiei forţei de muncă românești s‐a exprimat în
mod concret și vizibil asupra banilor trimiși în ţară de românii aflaţi la muncă în
străinătate. Chiar dacă migranţii au încercat să‐i susţină în continuare pe cei
rămași acasă trimiţând fie bani fie bunuri, pe fondul deteriorării condiţiilor de
pe piaţa muncii din toate ţările de migraţie, remitenţele au intrat pe o tendinţă
descendentă și au scăzut la mijlocul anului 2011 la aproape jumătate din nivelul
maxim din 2008. În anul 2010, după doi ani de la instalarea crizei eonomice, remitenţele
erau mai mari decât în 2007, înainte de criză, deşi au fost înregistrate
scăderi în 2008‐2009. De remarcat că ponderea migranţilor din Italia și din Belgia
care trimit bani în ţară ”des” sau ”foarte des” este semnificativ mai mare
decât în celelalte ţări.
În același timp, studiul scoate în evidenţă importanţa și efectele pozitive pe
care le produce migraţia asupra României prin fluxurile financiare și
investiţionale și remitenţele de care beneficiază ţara noastră în această perioadă
grea de recesiune economică. Criza a avut consecinţe grave în România:
creșterea accelerată a preţurilor, pierderea locurilor de muncă, reduceri salariale,
creșterea TVA la 24%, tăierea ajutoarelor de stat și, de aceea, în aceste
condiţii, banii trimiși de românii din străinătate și ajutorul pe care l‐au oferit familiilor
lor rămase în ţară s‐a dovedit a fi vital, reprezentând de multe ori
diferenţa între sărăcie și viaţă decentă. La nivelul celor șase judeţe studiate, din
o sută de gospodării, 14 primesc bani de la rudele plecate la muncă în străinătate
și 9 primesc alte bunuri. Pentru circa jumătate din aceste gospodării,
remitenţele asigură o mare parte din veniturile lunare, în absenţa căreia nu s‐ar
descurca.
De asemenea, printre principalii factori care descurajează investiţiile migranţilor
în România nu sunt lipsa de resurse financiare sau lipsa unui spirit antreprenorial,
cât mai ales obstacolele birocratice, procedurile greoaie şi
discreţionare şi corupţia din România. Considerăm astfel că, elaborarea unor
politici de creditare şi/sau impozitare preferenţiale adresate migranţii români
reveniţi, sau care muncesc în continuare în străinătate şi intenţionează să investescă
în comunitatea de origine ar putea genera un grad mai mare de dezvoltare
în comunităţile de origine.

146
De asemenea, conform datelor culese în cadrul studiului de faţă, există nevoia
de a îmbunătăţi calitatea şi accesul la serviciile consulare din cele mai populare
state de destinaţie. Una dintre cele mai eficiente soluţii ar consta în
angajarea foştilor migranţi reveniţi în România, sau a celor care muncesc în străinătate
de mult timp, pentru a oferi consultanţă şi sprijin în procedura de perfectare
a actelor, găsire de locuinţă, muncă, asistenţă medicală şi socială, etc.
Mărirea numărului reprezentanţelor acestor instittuţii, şi transformarea lor în
organisme prietenoase care să reprezinte statul român în ţările de destinaţie, ar
constitui un pas important în procesul de integrare al migrantului român.
Una dintre marile probleme ale românilor care muncesc în străinătate, indiferent
de ţara de destinaţie, este lipsa de coeziune și de simţ comunitar, fenomen
ce se traduce în neexploatarea posibilităţii de a fi reprezentaţi în autorităţile locale
ale comunităţilor de destinaţie. Factorii exteriori care ar putea stimula coeziunea
ar putea fi oferirea de granturi care să sprijine fondarea de publicaţii,
asociaţii, posturi de radio, funcţionarea asociaţiilor românilor din străinătate,
precum şi semnarea unor acorduri inter‐statale care să faciliteze activitatea acestora
și derularea de proiecte în vederea întăririi legăturii diasporei românești cu
ţara.
Migraţia reprezintă o realitate care infuzează toate aspectele vieţii societăţii
românești și fiecare român, fie că face parte dintr‐o generaţie mai tânără sau
este mai în vârstă, poate cu siguranţă să vorbească despre migraţie ca o
experienţă parte din viaţa sa. Dincolo de migraţia românească ca fenomen
naţional în condiţiile în care în jur de 3 milioane de români se află la muncă în
afara graniţelor, dincolo de poziţia pe care ne situăm în aprecierea efectelor pozitive
sau consecinţelor negative pe care le produce pentru România migraţia
forţei de muncă românești, la nivel individual, fiecare dintre noi am resimţit direct
sau indirect impactul migraţiei sau cum viaţa ne‐a fost schimbată de
migraţie. De asemenea, criza economică și financiară globală care a lovit atât
ţările de origine ale lucrătorilor migranţi cât și pieţele muncii din ţările de
destinaţie contribuind la adâncirea problemelor a atras atenţia asupra
necesităţii de eforturi comune ale statelor pentru buna gestionare a migraţiei.

Bibliografie
147
Publicatii:
Koehler, J., Laczko, F., Aghazarm, C. & Schad, J., 2010, Research and Publications
Division, IOM, Migration and the economic crisis in the European
Union: implications for policies. Disponibil la:
http://www.iomdublin.org/Migration_and_The_Economic_Crsis_in%20_he
%20_U.pdf
International Migration and the Economic Crisis: Understanding the Links
and Shaping Policy, 2009, Responses in International Migration Outlook,
OECD. Disponibil la: http://www.oecd.org/dataoecd/45/18/46292981.pdf
Papademitriou, D. G., Sumption, M., Terrazas, A. & Burket, C., Loyal, S. &
Ruth Ferrero‐Turrion, 2010, Migration and immigrants two years after the financial
collapse: where do we stand Washington DC: Migration Policy Institute.
Disponibil la:
http://www.migrationpolicy.org/pubs/MPI‐BBCreport‐2010.pdf
Pittau, F., Ricci, A. & Ildiko Tims, L. (coordonatori), 2010, Românii din Italia
între respingere şi acceptare, Confederaţia Caritas România şi Caritas Italiana.
Disponibil la:
http://www.caritascluj.ro/download/Romanii%20din%20Italia%20intre%20respingere%20si%2
0acceptare.pdf
Marga, A., ianuarie 2011, Emigrare şi Imigrare. Ziua de Cluj, Disponibil la:
http://www.ziuadecj.ro/eveniment/emigrare‐si‐imigrare—59222.html
Motagna, S., 2010. Impactul crizei asupra pieţei muncii în România. Disponibil
la:
http://www.sapereproject.ro/index.phpoption=com_content&view=article&id=60%3Aimpactul‐crizei‐asupra‐pietei‐muncii‐din
romania&catid=23%3Amonografii&Itemid=66
Neef R. & Stănculescu M. S. (coord.) 2002. The Social Impact of Informal

148
Economies in Eastern Europe, Ashgate
Neef R. și Adair Ph. (coord.) 2004. Shadow Economies and Social Transformation
in Romania, LIT Verlag Munster
More, I., Godenau, D., Yurena Gonzalez, D., Kurzawinska, E & Moreno Alberto,
I. Immigracion y remesas informales en Espana, Ministerio de Trabajo
e Inmigracion, Documentos del Observatorio Permanente de la Inmigracion
Sandu, D., Voineagu, V. şi F. Panduru. 2009 Dezvoltarea comunelor din România.
Institutul Naţional de Statistică, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă
Socială a Universităţii Bucureşti. Disponibil la:
http://sites.google.com/site/dumitrusandu/
Pajares, M. 2009. Inmigración y mercado de trabajo. Informe 2009. Análisis
de datos de España y Cataluña, Madrid: Documentos del Observatorio Permanente
de la Inmigración. Disponibil la:
http://extranjeros.mtin.es/es/ObservatorioPermanenteInmigracion/Publicaciones/archivos/Inmigracion__Mercado_de_Trabajo_OPI25.pdf
Sandu, D. (coord), Comunităţi românești în Spania, 2009, Fundaţia Soros.
Disponibil la www.soros.ro/ro/publicatii/content1515#
López‐Sala, A. & Ferrero‐Turrión, R. 2009. Economic Crisis and migration
policies in Spain: The big dilemma, lucrare prezentată la conferinţa anuală a
Centre on Migration, Policy and Society, University of Oxford, New Times
Economic Crisis, geo‐political transformation and the emergent migration
order
Taran, P. 2009. The impact of the financial crisis on migrant workers, lucrare
prezentată în cadrul 17th OSCE Economic And Environmental Forum, Tirana,
16‐17 Martie 2009
Constant, A. & Zimmermann, K., F. 2004. Self‐Employment Dynamics
Across the Business Cycle: Migrants Versus Natives, IZA Discussion Paper
No. 1386, disponibil la: http://ftp.iza.org/dp1386.pdf
Dilip Ratha, Sanket Mohapatra & Ani Silwal1, 2009. Outlook for Remittance
Flows 2009‐2011: Remittances expected to fall by 7‐10 percent in 2009, in
110088, Migration and Development Brief, no. 10, World Bank, disponibil la:
http://siteresources.worldbank.org/INTPROSPECTS/Resources/334934‐
1110315015165/Migration&DevelopmentBrief10.pdf

Stănculescu M.S., Marin M. și Hommes G. 2009. Economia Informală în România
2008, INS şi Proiectul PHARE „Dezvoltarea Statisticii Economice”
(2005/017‐553.03.07.02), septembrie 2007 – februarie 2009, Bucureşti
Fundaţia Soros România & International Agency for Source Country Information.
2011. Maximizarea impactului fenomenului migraţiei asupra dezvoltării
României. Prezentarea este disponibilă la:
http://soros.ro/ro/program_articol.phparticol=286
Voiculescu, L., 2011. „Fraţilor, mai vreau să muncesc, mă va ajuta cineva
Totul dspre cum vor mai munci românii în Spania”, Gandul, iulie, 2011, disponibil
la: http://www.gandul.info/financiar/fratilor‐vreau‐sa‐lucrez‐mapoate‐ajuta‐cineva‐totul‐despre‐cum‐vor‐mai‐munci‐romanii‐in‐spania‐8509
925
Rapoarte de activitate ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de
Muncă pentru anul 2009 și anul 2010, disponibile la: www.anofm.ro
Banca Nationala a Romaniei: http://www.bnr.ro/Publicatii‐periodice‐
204.aspx
Eurostat http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/
Instituto Nacional de Estadistica: http://www.ine.es/
Institutul Naţional de Statistică www.insse.ro/
Portalul de ştiri al comunităţilor din diasporă http://www.romanianportal.com/
149

150
Anexe

CHESTIONAR
COD OPERATOR |___|___|___|___| NR CHESTIONAR |___|___| DATA|___|___| / |___|___| / 2010
ORA ÎNCEPERII (HH : MM) |___|___| : |___|___|
Bună ziua! Sunt un operator de interviu de la compania de sondaje CCSB şi efectuăm un studiu
sociologic privind aspectele crizei economice şi migraţia din România. Pentru a respecta regulile
statistice, aş dori să stăm de vorbă cu acea persoană din gospodăria Dvs cu vârsta peste 18 ani şi
care şi-a serbat cel mai recent ziua de naştere.
SEL 1 În gospodăria Dvs există vreo persoană care să se fi întors recent de la muncă din
străinătate
1. Nu 2. Da (sari la SEL 3) 99. NS / NR
SEL 2 Dacă NU s-a întors nimeni recent de la muncă,
Cineva din gospodăria dvs este plecat la muncă în străinătate
1. Nu 2. Da 99. NS / NR
• Dacă NU, mergi la CHESTIONAR A
Stai de vorbă aleator cu cel care urmează să-şi serbeze cel mai recent ziua de naştere.
• Dacă DA, e cineva plecat la muncă mergi la CHESTIONAR B
Stai de vorbă aleator cu cel care urmează să îşi serbeze ziua de naştere din cei care au rămas în
ţară, dar e recomandat să participe la discuţie şi capul de familie.
SEL 3 Dacă DA,
Aţi venit doar pentru cîteva zile, maxim două-trei săptămîni, în ţară, în concediu,
să vă vizitaţi rudele, sau intenţionaţi să staţi ceva mai mult în ţară
1. Doar pentru cîteva zile, în vacanţă 2. Intenţionează să stea ceva mai mult 99. NS / NR
• Dacă DA, dar DOAR ÎN VACANŢĂ mergi la CHESTIONAR B
Stai de vorbă aleator cu cel care urmează să îşi serbeze ziua de naştere din cei care au rămas în
ţară, dar e recomandat să participe la discuţie şi cel care s-a întors temporar din străinătate
• Dacă DA, dar STĂ CEVA MAI MULT mergi la CHESTIONAR C
Stai de vorbă cu persoana întoarsă, dacă sunt mai multe, alege aleatoriu cea care urmează să-şi
serbeze ziua de naştere

CHESTIONAR A
A. PERCEPŢII GENERALE ALE CRIZEI
A01. Probabil că aţi auzit de criza economică care afectează mai multe ţări din lume în momentul de faţă.
Cât de mult credeţi că este afectată România de criza economică
5. foarte mult 4. destul de mult 2. destul de puţin 1. foarte puţin 99. NS/NR
A02. Pe dvs şi familia dvs, cât de mult v-a afectat criza economică
5. foarte mult 4. destul de mult 2. destul de puţin 1. foarte puţin 99. NS/NR
A03. În ce fel anume v-a afectat criza pe dvs personal sau familia dvs
0. NU 1. DA 99. NS/NR
a. dvs sau cineva din familie şi-a pierdut locul de muncă 0 1 99
b. s-au redus veniturile familiei 0 1 99
c. munciţi peste program pentru că vă temeţi să nu vă pierdeţi locul de muncă 0 1 99
d. s-au diminuat economiile acumulate de familie 0 1 99
e. lucruri pe care vi le permiteaţi înainte nu vi le mai permiteţi în prezent 0 1 99
f. este mai greu să plătiţi ratele la bancă 0 1 99
g. membrii familiei plecaţi peste hotare au fost nevoiţi să se întoarcă acasă 0 1 99
h. banii trimişi de membrul familiei care lucrează peste hotare s-au diminuat 0 1 99
A04. Faţă de acum un an, familia dvs cheltuie mai mult sau mai puţin pentru următoarele categorii de
bunuri/servicii
3. Cheltuie 1. Cheltuie 97. Cheltuie 99. NS/NR
mai mult mai puţin la fel
A. alimente 3 1 97 99
B. educaţie 3 1 97 99
C. sănătate 3 1 97 99
D. vacanţe 3 1 97 99
E. întreţinere şi alte servicii comunale (gunoi,
3 1 97 99
apă rece, canalizare, apă caldă, etc.)
F. reparaţii 3 1 97 99
G. agricultură (maşini, utilaje agricole, etc) 3 1 97 99
A05. Credeţi că în următorul an situaţia economică a României se va îmbunătăţi sau se va înrăutăţi
5. Se va îmbunătăţi semnificativ 4. Se va îmbunătăţi doar puţin 3. Va rămâne la fel
2. Se va înrăutăţi puţin 1. Se va înrăutăţi semnificativ 99. NS/NR
A06. Care dintre următoarele constatări descriu cel mai bine schimbarea condiţiilor dumneavoastră de trai
în ultimele 6 luni
5. Au devenit foarte bune (ne putem permite orice avem nevoie)
4. Au devenit bune (suficient de bune pentru a ne permite bunuri scumpe, dar limitându-ne în alte domenii)
3. Au devenit satisfăcătoare (Suficient pentru un trai decent, dar nu ne putem permite bunuri mai scumpe)
2. S-au înrăutăţit (suficient doar pentru strictul necesar)
1. Au devenit foarte rele (nu este suficient nici pentru strictul necesar) 99. NS/NR
B. PERCEPŢII GENERALE DESPRE MIGRAŢIE
B01. Comparativ cu ultimul an, dumneavoastră apreciaţi că numărul oamenilor din localitatea dvs care
munceau în străinătate a scăzut sau a crescut
5. a crescut mult 4. a crescut puţin 3. este la fel
2. a scăzut puţin 1. a scăzut mult 99. NS /NR
Dacă a scăzut (cod 1, cod 2), mergi la Q8. Dacă a crescut (cod 5, cod 4), mergi la Q9.
Dacă e la fel (cod 3) sau 99 NS / NR, mergi la Q10
B02. Dacă a scăzut (cod 1 sau 2) După părerea dvs, credeţi că această scădere a numărului celor care
muncesc în străinătate se datorează: (răspuns multiplu, max. 3 răspunsuri)
a. Pierderii locurilor de muncă din ţara unde munceau 1

. Scăderii salariilor din ţara unde munceau 2
c. Îndeplinirii obiectivelor plecării peste hotare (cîştigat suficienţi bani, etc) 3
d. Găsirii unui loc de muncă în România 4
e. Motive de sănătate 5
f. Dorul de familie şi casă 6
g. Înăsprirea condiţiilor legale din ţara gazdă 7
h. Autorităţile din ţara gazdă i-au oferit asistenţă pentru întoarcerea în ţară 8
i. S-a înrăutăţit atitudinea localnicilor faţă de migranţi 9
B03. Dacă a crescut (cod 4 sau 5; răspuns multiplu)
Credeţi că această creştere a numărului celor care pleacă să muncească peste hotare se datorează:
a. Înrăutăţirii situaţiei economice din România datorită crizei
1
(pierderea locului de muncă, diminuarea veniturilor)
b. Aceşti oameni aveau de gând să plece oricum 2
c. Dezamăgirii faţă de viaţa şi oportunităţile din ţara noastră 3
d. Aveau membri ai familiei care lucrau în străinătate 4
B04. Credeţi ca migraţia are o influenţă negativă sau pozitivă asupra României
1. Negativă 2. Pozitivă 99. NS / NR
B05. Analizând următoarele afirmaţii, cu care dintre acestea sunteţi sau nu de acord
5. Total
de acord
4. Parţial
de acord
2. Parţial
împotrivă
1. Total
împotrivă
a. migraţia contribuie la dezvoltarea României 5 4 2 1 99
b. migraţia destramă familiile 5 4 2 1 99
c. migraţia face ca unii să fie mai bogaţi şi alţii mai săraci 5 4 2 1 99
d. migraţia face ca oamenii să fie interesaţi numai de bani 5 4 2 1 99
e. migraţia este singura şansă pentru cineva să câştige un ban
decent
f. migraţia îi ajută pe cei care pleacă să vadă cum se trăieşte în
alte părţi
C. INTENŢII DE MIGRAŢIE
C01. Dvs personal aţi trăit sau aţi lucrat peste hotare în ultimii 2 ani
1. Da 2.Nu 99. NR
99.
NS /
NR
5 4 2 1 99
5 4 2 1 99
C02. Dvs personal, intenţionaţi să plecaţi la muncă în străinătate
5. Cu siguranţă DA 4. Probabil DA
2. Probabil NU → Sari peste Q14 – Q18 1. Cu siguranţă NU → Sari peste Q14 – Q18
99. NS / NR → Sari peste Q14 – Q18
C03. Dacă da, Cînd intenţionaţi să plecaţi la muncă în străinătate
1. Foarte repede, în maxim 1 lună 2. Destul de repede, cam peste 2-3 luni
3. Cam peste 6 luni de zile 4. Cam peste un an de zile
5. Mai mult de un an de zile 80. NC (Nu intenţionează să plece) 99. NS / NR
C04. Dacă da, În ce ţară _______________________________________________________ 99. NS / NR
C05. Dacă da, Care sunt cauzele pentru care doriţi să plecaţi la muncă în străinătate
___________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________ 99. NS / NR
C06. Dacă da, Care dintre următoarele sunt cauzele pentru care doriţi să plecaţi la muncă în străinătate
1. criza economică din România 2. dorinţa de a locui într-o altă ţară
3. peste hotare sunt mai multe posibilităţi 4. lipsa unui loc de muncă în România

5. am rude peste hotare alături de care aş vrea să trăiesc 6. să câştig mai mult decât aş câştiga în România
80. alta. Care _________________________________ 99. NS/ NR
C07. Dacă da, Care sunt planurile dvs pe termen lung în eventualitatea în care reuşiţi să plecaţi
1. lucrez maxim 6 luni şi mă întorc 2. lucrez maxim un an şi mă întorc
3. lucrez maxim 2 ani şi mă întorc 4. lucrez maxim 5 ani şi mă întorc
5. plec pentru totdeauna 99. NS/ NR
D. DATE SOCIO-DEMOGRAFICE
D1. SEX 1. Bărbat 2. Femeie
D2. VÂRSTA (în ani împliniţi) |___|___| 99. NR
D4. NR TOTAL PERS. Câte persoane sunt în gospodăria dvs Inclusiv copiii |___|___| 99. NR
D5. NR COPII . Cîţi copii în întreţinere (sub 18 ani) sunt în gospodăria dvs |___|___| 99. NR
D11. ETNIA 1. Român 2. Maghiar 3. Rrom / Ţigan 6. Alta. Care ____________________ 99. NR
D12.
ŞCOALA
(Ultima şcoală
absolvită)
1. Fără şcoală
6. Liceul treapta II
(12 clase,
bacalaureat)
2. Şc. primară
(4 clase)
7. Şcoală
postliceală
3. Gimnaziu
( 7, 8 clase)
8. Studii universitare
(colegiu / facultate)
4. Şc. profesională /
Şcoală de meserii
9. Studii post-universitare
(master, doctorat,
aprofundate)
5. Liceu, treapta I
(10 clase)
80. Alta. Care
______________
99.
NS
/
NR
D13. OCUPAŢIA Care e OCUPAŢIA dvs în momentul de faţă ______________________________ 99. NS/NR
D14. STAT / PRIVAT Dacă este angajat undeva dvs sînteţi angajat la o instituţie DE STAT sau la o firmă PRIVATĂ
1. La o instituţie de stat 2. La o firmă privată 80. NC (nu e cazul, inactiv) 99. NS/NR
D15. RELIGIA Dacă „creştin” (simplu), întreabă ce fel de creştin __________________________ 99. NS/NR
D16. TEL MOBILE Câte telefoane mobile există în gospodăria Dvs __________________________ 99. NS/NR
D17. AUTO Câte maşini (autoturisme) există în gospodăria Dvs __________________________ 99. NS/NR
D18. PC Câte calculatoare personale există în gospodăria Dvs ______________________________ 99. NS/NR
D21. VEN P Cât a fost venitul Dvs PERSONAL net (“în mână”) în ultima lună _______________ lei vechi 99. NS/NR
D22. VEN G Cât a fost venitul net al ÎNTREGII GOSPODĂRII în ultima lună ______________ lei vechi 99. NS/NR
D23. LOCALITATE ___________________________________ D24. JUDEŢ __________________________________
D25.STRADA ____________________________ D26. Nr. ___ D27. Bloc: ___ D28. Scara: ___ D29. Apt: __
D30. Nume _______________________________
D31. Tel. fix (inclusiv prefix):___________________ D32. Tel. Mobil ________________________
ORA TERMINĂRII (HH : MM) |___|___| : |___|___|

Chestionar B
A. PERCEPŢII GENERALE ALE CRIZEI
A01. Probabil că aţi auzit de criza economică care afectează mai multe ţări din lume în momentul de faţă.
Cât de mult credeţi că este afectată România de criza economică
5. foarte mult 4. destul de mult 2. destul de puţin 1. foarte puţin 99. NS/NR
A02. Pe dvs şi familia dvs, cât de mult v-a afectat criza economică
5. foarte mult 4. destul de mult 2. destul de puţin 1. foarte puţin 99. NS/NR
A03. În ce fel anume v-a afectat criza pe dvs personal sau familia dvs
0. NU 1. DA 99. NS/NR
a. dvs sau cineva din familie şi-a pierdut locul de muncă 0 1 99
b. s-au redus veniturile familiei 0 1 99
c. munciţi peste program pentru că vă temeţi să nu vă pierdeţi locul de muncă 0 1 99
d. s-au diminuat economiile acumulate de familie 0 1 99
e. lucruri pe care vi le permiteaţi înainte nu vi le mai permiteţi în prezent 0 1 99
f. este mai greu să plătiţi ratele la bancă 0 1 99
g. membrii familiei plecaţi peste hotare au fost nevoiţi să se întoarcă acasă 0 1 99
h. banii trimişi de membrul familiei care lucrează peste hotare s-au diminuat 0 1 99
A04. Faţă de acum un an, familia dvs cheltuie mai mult sau mai puţin pentru următoarele categorii de
bunuri/servicii
3. Cheltuie 1. Cheltuie 97. Cheltuie 99. NS/NR
mai mult mai puţin la fel
A. alimente 3 1 97 99
B. educaţie 3 1 97 99
C. sănătate 3 1 97 99
D. vacanţe 3 1 97 99
E. întreţinere şi alte servicii comunale (gunoi, 3 1 97 99
apă rece, canalizare, apă caldă, etc.)
F. reparaţii 3 1 97 99
G. agricultură (maşini, utilaje agricole, etc) 3 1 97 99
A05. Credeţi că în următorul an situaţia economică a României se va îmbunătăţi sau se va înrăutăţi
5. Se va îmbunătăţi semnificativ 4. Se va îmbunătăţi doar puţin 3. Va rămâne la fel
2. Se va înrăutăţi puţin 1. Se va înrăutăţi semnificativ 99. NS/NR
A06. Care dintre următoarele constatări descriu cel mai bine schimbarea condiţiilor dumneavoastră de trai
în ultimele 6 luni
5. Au devenit foarte bune (ne putem permite orice avem nevoie)
4. Au devenit bune (suficient de bune pentru a ne permite bunuri scumpe, dar limitându-ne în alte domenii)
3. Au devenit satisfăcătoare (Suficient pentru un trai decent, dar nu ne putem permite bunuri mai scumpe)
2. S-au înrăutăţit (suficient doar pentru strictul necesar)
1. Au devenit foarte rele (nu este suficient nici pentru strictul necesar) 99. NS/NR
B. PERCEPŢII GENERALE DESPRE MIGRAŢIE
B01. Comparativ cu ultimul an, dumneavoastră apreciaţi că numărul oamenilor din localitatea dvs care
munceau în străinătate a scăzut sau a crescut
5. a crescut mult 4. a crescut puţin 3. este la fel
2. a scăzut puţin 1. a scăzut mult 99. NS /NR
Dacă a scăzut (cod 1, cod 2), mergi la Q8. Dacă a crescut (cod 5, cod 4), mergi la Q9.
Dacă e la fel (cod 3) sau 99 NS / NR, mergi la Q10
B02. Dacă a scăzut (cod 1 sau 2) După părerea dvs, credeţi că această scădere a numărului celor care
muncesc în străinătate se datorează: (răspuns multiplu, max. 3 răspunsuri)
j. Pierderii locurilor de muncă din ţara unde munceau 1
k. Scăderii salariilor din ţara unde munceau 2
l. Îndeplinirii obiectivelor plecării peste hotare (cîştigat suficienţi bani, etc) 3
m. Găsirii unui loc de muncă în România 4

n. Motive de sănătate 5
o. Dorul de familie şi casă 6
p. Înăsprirea condiţiilor legale din ţara gazdă 7
q. Autorităţile din ţara gazdă i-au oferit asistenţă pentru întoarcerea în ţară 8
r. S-a înrăutăţit atitudinea localnicilor faţă de migranţi 9
B03. Dacă a crescut (cod 4 sau 5; răspuns multiplu)
Credeţi că această creştere a numărului celor care pleacă să muncească peste hotare se datorează:
e. Înrăutăţirii situaţiei economice din România datorită crizei
1
(pierdere loc de muncă, diminuare venituri)
f. Aceşti oameni aveau de gând să plece oricum 2
g. Dezamăgirii faţă de viaţa şi oportunităţile din ţara noastră 3
h. Aveau membri ai familiei care lucrau în străinătate 4
B04. Credeţi ca migraţia are o influenţă negativă sau pozitivă asupra României
1. Negativă 2. Pozitivă 99. NS / NR
B05. Analizând următoarele afirmaţii, cu care dintre acestea sunteţi sau nu de acord
5. Total
de acord
4. Parţial
de acord
2. Parţial
împotrivă
1. Total
împotrivă
g. migraţia contribuie la dezvoltarea României 5 4 2 1 99
h. migraţia destramă familiile 5 4 2 1 99
i. migraţia face ca unii să fie mai bogaţi şi alţii mai săraci 5 4 2 1 99
j. migraţia face ca oamenii să fie interesaţi numai de bani 5 4 2 1 99
k. migraţia este singura şansă pentru cineva să câştige un ban
decent
l. migraţia îi ajută pe cei care pleacă să vadă cum se trăieşte în
alte părţi
C. INTENŢII DE MIGRAŢIE
C01. Dvs personal aţi trăit sau aţi lucrat peste hotare în ultimii 2 ani
1. Da 2.Nu 99. NR
C02. Dvs personal, intenţionaţi să plecaţi la muncă în străinătate
99.
NS /
NR
5 4 2 1 99
5 4 2 1 99
5. Cu siguranţă DA 4. Probabil DA
2. Probabil NU → Sari peste Q14 – Q18 1. Cu siguranţă NU → Sari peste Q14 – Q18
99. NS / NR → Sari peste Q14 – Q18
C03. Dacă da, Când intenţionaţi să plecaţi la muncă în străinătate
1. Foarte repede, în maxim 1 lună 2. Destul de repede, cam peste 2-3 luni
3. Cam peste 6 luni de zile 4. Cam peste un an de zile
5. Mai mult de un an de zile 80. NC (Nu intenţionează să plece) 99. NS / NR
C04.Dacă da, În ce ţară ___________________________________________
99. NS / NR
C05. Dacă da, Care sunt cauzele pentru care doriţi să plecaţi la muncă în străinătate
___________________________________________
99. NS / NR
C06. Dacă da, Care din următoarele sunt cauzele pentru care doriţi să plecaţi la muncă în străinătate
1. criza economică din România 2. dorinţa de a locui într-o altă ţară
3. peste hotare sunt mai multe posibilităţi 4. lipsa unui loc de muncă în România
5. am rude peste hotare alături de care aş vrea să trăiesc 6. să câştig mai mult decât aş câştiga în România
80. alta. Care _________________________ 99. NS/ NR
C07. Dacă da, Care sunt planurile dvs pe termen lung în eventualitatea în care reuşiţi să plecaţi
1. lucrez maxim 6 luni şi mă întorc 2. lucrez maxim un an şi mă întorc
3. lucrez maxim 2 ani şi mă întorc 4. lucrez maxim 5 ani şi mă întorc
5. plec pentru totdeauna 99. NS/ NR

E. EXPERIENTA DE MIGRAŢIE A MEMBRILOR FAMILIEI
E01. Enumeraţi vă rog persoanele din gospodăria dvs care sunt plecate la muncă în străinătate
Persoana 1 Persoana 2 Persoana 3 Persoana 4 Persoana 5
1 Sex 1 Masculin 2 Feminin 99 NSNR 1 2 99 1 2 99 1 2 99 1 2 99 1 2 99
2 Vârstă 99 NSNR |__|__| ani |__|__| ani |__|__| ani |__|__| ani |__|__| ani
3 Relaţia de rudenie cu respondentul
4 Câţi ani a lucrat în străinătate pînă acum |__|__| ani |__|__| ani |__|__| ani |__|__| ani |__|__| ani
5 În ce ţară este acum
6 În ce localitate din acea ţară este acum Dacă nu ştie, măcar regiunea
7 Ce ocupaţie are acum acolo, în străinătate
8 În ce domeniu de activitate lucrează acum acolo
9 Acolo, în străinătate, este membru de sindicat sau nu 0 Nu 1 Da 99 NS NR 0 1 99 0 1 99 0 1 99 0 1 99 0 1 99
10 Înainte să se întoarcă, avea afacerea proprie a sa, era angajat de către altcineva
sau era şomer 1. Avea afacere proprie
2 Era angajat de către altcineva 3 Era şomer 99 NSNR
11 Dacă şomer, Ce ocupaţie avea înainte să fie şomer
12 Dacă şomer, În ce domeniu de activitate lucra înainte să fie şomer
13 Dacă şomer, Cât timp a fost şomer acolo, în străinătate, a primit indemnizaţie /
ajutor de şomaj sau nu 0 Nu 1 Da 99 NS NR
14 Acolo, în străinătate, a avut tot timpul aceeaşi ocupaţie sau a avut şi altă
ocupaţie 1 O singură ocupaţie 2 Mai multe
15 Dacă a avut mai multe ocupaţii, Ce ocupaţii a avut înainte de cea actuală
Dacă mai multe, separă prin virgulă
1 2 3 99 1 2 3 99 1 2 3 99 1 2 3 99 1 2 3 99
0 1 99 0 1 99 0 1 99 0 1 99 0 1 99
1 2 99 1 2 99 1 2 99 1 2 99 1 2 99
16 De câte ori a plecat în străinătate la muncă până acum 1 O singură dată 1 2 3 4 5+ 1 2 3 4 5+ 1 2 3 4 5+ 1 2 3 4 5+ 1 2 3 4 5+
17 Dacă a plecat de mai multe ori, În ce ţări a fost plecat la muncă până acum
Dacă mai multe, separă prin virgulă
18 Dacă a plecat de mai multe ori, În ce ţară a plecat prima dată
19 În ce an a plecat la muncă în străinătate prima dată
20 Înainte să plece prima dată în străinătate, care era ocupaţia sa aici în ţară
21 Înainte să plece prima dată la muncă în străinătate, cîţi ani a muncit aici în ţară
0 = Nu a muncit deloc
22 Înainte să plece prima dată la muncă în străinătate, cîţi ani a muncit aici în ţară
cu carte de muncă 0 = Nu a avut deloc carte de muncă
23 Înainte să plece prima dată în străinătate, care era starea lui civilă
1.căsătorit(ă), 2. necăsătorit(ă), 3. despărţit(ă)/separat(ă), 4. văduv(ă), 5. concubinaj
|__|__| ani |__|__| ani |__|__| ani |__|__| ani |__|__| ani
|__|__| ani |__|__| ani |__|__| ani |__|__| ani |__|__| ani
1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6

24 După ce a plecat în străinătate, s-a căsătorit sau recăsătorit cumva acolo 1. Da,
cu român / româncă, 2. Da, cu străin / străină 3 Nu s-a căsătorit, dar trăieşte cu român
/ româncă 4. Nu s-a căsătorit, dar trăieşte cu un străin / o străină 5. Nu 99 NSNR
25 Înainte să plece prima dată în străinătate, avea copii minori sau nu
0 Nu avea copii minori 1 Avea copii minori
26 Credeţi că se va întoarce definitiv în ţară sau în cele din urmă se va stabili
definitiv acolo în străinătate
5 Cu siguranţă DA 4. Probabil DA 2 Probabil NU 1. Cu siguranţă NU 99 NS / NR
27 Dacă da (cod 5 sau 4 anterior) Când credeţi că se va întoarce definitiv în ţară
1. În max 6 luni de zile 2. Între 6 luni şi 2 ani 3. Mai târziu
80 NC (Nu cred că se mai întoarce) 99 NS NR
28 Unde locuieşte persoana plecată
1 Locuinţă personală, achitată integral 2 Locuinţa personală, încă mai plăteşte la ea
rate / datorii 3 În chirie 80 Altele (locuinţă socială, fără locuinţă etc.) 99 NSNR
29 Persoana plecată are fraţi sau surori plecate în străinătate
1. Da, toţi sunt plecaţi în străinătate 2. Unii sunt plecaţi în străinătate, unii sunt rămaşi
în România 3. Toţi ceilalţi fraţi / surori sunt rămaşi în România 90. NC (nu are fraţi /
surori, e singur la părinţi) 99. NSNR
Persoana 1 Persoana 2 Persoana 3 Persoana 4 Persoana 5
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
5 99 5 99 5 99 5 99
1 2 3 4
5 99
0 1 99 0 1 99 0 1 99 0 1 99 0 1 99
5 4
2 1 99
5 4
2 1 99
5 4
2 1 99
5 4
2 1 99
1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3
80 99 80 99 80 99 80 99
1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3
80 99 80 99 80 99 80 99
1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3
90 99 90 99 90 99 90 99
5 4
2 1 99
1 2 3
80 99
1 2 3
80 99
1 2 3
90 99

E02. Care sunt motivele pentru care membrul (membrii) gospodăriei dvs a plecat la muncă în
străinătate______________________________________________________________________
E03. Cum a fost afectată situaţia acestui membru al gospodăriei de criza economică
________________________________________________________________________________
E04. Din informaţiile pe care le aveţi de la acest membru al familiei din străinătate, care au fost efectele
crizei asupra celor ce muncesc în străinătate (răspuns multiplu)
1. Mulţi migranţi au început să-şi piardă locurile de muncă 0 1 99
2. Atitudinea localnicilor a devenit mai rezervată/negativă 0 1 99
3. Au început să li se reducă salariile migranţilor 0 1 99
4. A crescut costul vieţii 0 1 99
5. Autorităţile din ţara gazdă au devenit mai stricte 0 1 99
6. Mulţi migranţi au început să-şi piardă locul de trai 0 1 99
80. Altceva. Ce anume _____________________________ 0 1 99
R. REMITENŢE
R01. Gospodăria dvs a primit bani de la membrii plecaţi în străinătate în ultimul an sau nu
1. Da, foarte des 2. Da, destul de des 3. Da, destul de rar
4. Da, foarte rar 5. Nu, niciodata 99. NS / NR
R02. Cât reprezintă această sumă faţă de veniturile totale ale gospodăriei dvs
1. O parte foarte mică, neînsemnată. Şi cu ei, şi fără ei, tot cam aia este
2. O parte destul de mică. Se simte oarecum la venitul gospodăriei, dar nu cine ştie ce. Ne descurcăm şi fără ei.
4. O parte destul de mare. Se simte destul de bine la venitul gospodăriei noastre, ne ajută mult.
5. O parte foarte mare. Se simte foarte mult la venitul gospodăriei noastre, nu ştiu ce am face fără ei
6. Singura sursă de venit a gospodăriei noastre. Banii pe care îi primim din străinătate sînt singurii bani care intră în gospodăria
noastră.
99. NS / NR
R03. Cum a evoluat volumul banilor trimişi de peste hotare în ultimele 6 luni
5. au trimis mult mai mult 4. au trimis ceva mai mult 3. a ramas la fel
2. au trimis ceva mai puţin 1. au trimis mult mai puţin 97. nu au mai trimis nimic 99. NS/ NR
R04. În general, pentru ce folosiţi mai ales aceşti bani care îi primiţi din străinătate
(răspuns multiplu, max. 5 răspunsuri)
1. Pentru consumul curent în gospodărie / cheltuielile de zi cu zi 1
2. Pentru plata datoriilor 2
3. Pentru achiziţionarea de bunuri de folosinţă îndelungată, altele în afară de maşini (aparatură
electronică şi electrocasnică). Dacă da. Ce tip de aparatură __________________________
4. Pentru reparaţia / îmbunătăţirea / extinderea locuinţei deja existente 4
5. Pentru construcţia / achiziţionarea de noi case / apartamente 5
6. Pentru realizarea de economii 6
7. Pentru investiţii / afaceri 7
8. Pentru educaţia copiilor 8
9. Pentru petrecerea timpului liber (turism) 9
10. Pentru donaţii şi alte acte de binefacere 10
80. În alt mod. Cum anume _____________________________ 80
99. NS NR 99
R05. În afară de bani, membrii gospodăriei Dvs plecaţi în străinatate mai trimit şi alte lucruri acasă
1. Da 2. Nu 99. NS/NR
3

D. DATE SOCIO-DEMOGRAFICE
D1. SEX 1. Bărbat 2. Femeie
D2. VÂRSTA (în ani împliniţi) |___|___| 99. NR
D4. NR TOTAL PERS. Câte persoane sunt în gospodăria Dvs Inclusiv copiii |___|___| 99. NR
D5. NR COPII . Câţi copii în întreţinere (sub 18 ani) sunt în gospodăria Dvs |___|___| 99. NR
D11. ETNIA 1. Român 2. Maghiar 3. Rrom / Ţigan 6. Alta. Care ____________________ 99. NR
D12.
ŞCOALA
(Ultima şcoală
absolvită)
1. Fără şcoală
6. Liceul treapta II
(12 clase,
bacalaureat)
2. Şc. primară
(4 clase)
7. Şcoală
postliceală
3. Gimnaziu
( 7, 8 clase)
8. Studii universitare
(colegiu / facultate)
4. Şc. profesională /
Şcoală de meserii
9. Studii post-universitare
(master, doctorat,
aprofundate)
5. Liceu, treapta I
(10 clase)
80. Alta. Care
______________
99.
NS
/
NR
D13. OCUPAŢIA Care e OCUPAŢIA Dvs în momentul de faţă __________________________ 99. NS/NR
D14. STAT / PRIVAT Dacă este angajat undeva Dvs sînteţi angajat la o instituţie DE STAT sau la o firmă PRIVATĂ
1. La o instituţie de stat 2. La o firmă privată 80. NC (nu e cazul, inactiv) 99. NS/NR
D15. RELIGIA Dacă „creştin” (simplu), întreabă ce fel de creştin ____________________ 99. NS/NR
D16. TEL MOBILE Câte telefoane mobile există în gospodăria Dvs ______________________ 99. NS/NR
D17. AUTO Câte maşini (autoturisme) există în gospodăria Dvs _______________________ 99. NS/NR
D18. PC Câte calculatoare personale există în gospodăria Dvs __________________________ 99. NS/NR
D21. VEN P Cât a fost venitul Dvs PERSONAL net (“în mână”) în ultima lună _______________ lei vechi 99. NS/NR
D22. VEN G Cât a fost venitul net al ÎNTREGII GOSPODĂRII în ultima lună ______________ lei vechi 99. NS/NR
D23. LOCALITATE ___________________________________ D24. JUDEŢ __________________________________
D25.STRADA ____________________________ D26. Nr. ___ D27. Bloc: ___ D28. Scara: ___ D29. Apt: __
D30. Nume _______________________________
D31. Tel. fix (inclusiv prefix):___________________ D32. Tel. Mobil __________________________
ORA TERMINĂRII (HH : MM) |___|___| : |___|___|

CHESTIONAR C
A. PERCEPŢII GENERALE ALE CRIZEI
A01. Probabil că aţi auzit de criza economică care afectează mai multe ţări din lume în momentul de faţă.
Cât de mult credeţi că este afectată România de criza economică
5. foarte mult 4. destul de mult 2. destul de puţin 1. foarte puţin 99. NS/NR
A02. Pe dvs şi familia dvs, cât de mult v-a afectat criza economică
5. foarte mult 4. destul de mult 2. destul de puţin 1. foarte puţin 99. NS/NR
A03. În ce fel anume v-a afectat criza pe dvs personal sau familia dvs
0. NU 1. DA 99. NS/NR
a. dvs sau cineva din familie şi-a pierdut locul de muncă 0 1 99
b. s-au redus veniturile familiei 0 1 99
c. munciţi peste program pentru că vă temeţi să nu vă pierdeţi locul de muncă 0 1 99
d. s-au diminuat economiile acumulate de familie 0 1 99
e. lucruri pe care vi le permiteaţi înainte nu vi le mai permiteţi în prezent 0 1 99
f. este mai greu să plătiţi ratele la bancă 0 1 99
g. membrii familiei plecaţi peste hotare au fost nevoiţi să se întoarcă acasă 0 1 99
h. banii trimişi de membrul familiei care lucrează peste hotare s-au diminuat 0 1 99
A04. Faţă de acum un an, familia dvs cheltuie mai mult sau mai puţin pentru următoarele categorii de
bunuri/servicii
3. Cheltuie 1. Cheltuie 97. Cheltuie 99. NS/NR
mai mult mai puţin
la fel
A. alimente 3 1 97 99
B. educaţie 3 1 97 99
C. sănătate 3 1 97 99
D. vacanţe 3 1 97 99
E. întreţinere şi alte servicii comunale (gunoi,
3 1 97 99
apă rece, canalizare, apă caldă, etc.)
F. reparaţii 3 1 97 99
G. agricultură (maşini, utilaje agricole, etc) 3 1 97 99
A05. Credeţi că în următorul an situaţia economică a României se va îmbunătăţi sau se va înrăutăţi
5. Se va îmbunătăţi semnificativ 4. Se va îmbunătăţi doar puţin 3. Va rămâne la fel
2. Se va înrăutăţi puţin 1. Se va înrăutăţi semnificativ 99. NS/NR
A06. Care dintre următoarele constatări descriu cel mai bine schimbarea condiţiilor dumneavoastră de trai
în ultimele 6 luni
5. Au devenit foarte bune (ne putem permite orice avem nevoie)
4. Au devenit bune (suficient de bune pentru a ne permite bunuri scumpe, dar limitându-ne în alte domenii)
3. Au devenit satisfăcătoare (Suficient pentru un trai decent, dar nu ne putem permite bunuri mai scumpe)
2. S-au înrăutăţit (suficient doar pentru strictul necesar)
1. Au devenit foarte rele (nu este suficient nici pentru strictul necesar)
99. NS/NR
B. PERCEPŢII GENERALE DESPRE MIGRAŢIE
B01. Comparativ cu ultimul an, dumneavoastră apreciaţi că numărul oamenilor din localitatea dvs care
munceau în străinătate a scăzut sau a crescut
5. a crescut mult 4. a crescut puţin 3. este la fel
2. a scăzut puţin 1. a scăzut mult 99. NS /NR
Dacă a scăzut (cod 1, cod 2), mergi la Q8. Dacă a crescut (cod 5, cod 4), mergi la Q9.
Dacă e la fel (cod 3) sau 99 NS / NR, mergi la Q10
B02. Dacă a scăzut (cod 1 sau 2) După părerea dvs, credeţi că această scădere a numărului celor care muncesc în
străinătate se datorează: (răspuns multiplu, max. 3 răspunsuri)
s. Pierderii locurilor de muncă din ţara unde munceau 1
t. Scăderii salariilor din ţara unde munceau 2
u. Îndeplinirii obiectivelor plecării peste hotare (cîştigat suficienţi bani, etc) 3
v. Găsirii unui loc de muncă în România 4
w. Motive de sănătate 5
x. Dorul de familie şi casă 6
y. Înăsprirea condiţiilor legale din ţara gazdă 7
z. Autorităţile din ţara gazdă i-au oferit asistenţă pentru întoarcerea în ţară 8
aa. S-a înrăutăţit atitudinea localnicilor faţă de migranţi 9

B03. Dacă a crescut (cod 4 sau 5; răspuns multiplu) Credeţi că această creştere a numărului celor care pleacă să muncească peste hotare se datorează:
i. Înrăutăţirii situaţiei economice din România datorită crizei
1
(pierdere loc de muncă, diminuare venituri)
j. Aceşti oameni aveau de gând să plece oricum 2
k. Dezamăgirii faţă de viaţa şi oportunităţile din ţara noastră 3
l. Aveau membri ai familiei care lucrau în străinătate 4
B04. Credeţi ca migraţia are o influenţă negativă sau pozitivă asupra României
1. Negativă 2. Pozitivă 99. NS / NR
B05.Analizând următoarele afirmaţii, cu care dintre acestea sunteţi sau nu de acord
5. Total 4. Parţial 2. Parţial 1. Total 99. NS /
de acord de acord împotrivă împotrivă NR
a. migraţia contribuie la dezvoltarea României 5 4 2 1 99
b. migraţia destramă familiile 5 4 2 1 99
c. migraţia face ca unii să fie mai bogaţi şi alţii mai săraci 5 4 2 1 99
d. migraţia face ca oamenii să fie interesaţi numai de bani 5 4 2 1 99
e. migraţia este singura şansă pentru cineva să câştige un ban decent 5 4 2 1 99
f. migraţia îi ajută pe care pleacă să vadă cum se trăieşte în alte părţi 5 4 2 1 99
C. EXPERIENŢA DE MIGRAŢIE
C01. Dvs personal aţi trăit sau aţi lucrat peste hotare în ultimii 2 ani
1. Da → Sari la Q28 2.Nu 99. NR
C02. Câteva întrebări despre perioada în care aţi fost plecat la muncă în străinătate
Respondentul
1 Sex 1 Masculin 2 Feminin 99 NSNR 1 2 99
2 Vârstă 99 NSNR |__|__| ani
3
4 Câţi ani aţi lucrat în străinătate |__|__| ani
5 Din ce ţară v-aţi întors
6 În ce localitate din această ţară aţi stat, înainte să vă întoarceţi Dacă nu ştie, măcar regiunea
7 Ce ocupaţie aveaţi acolo, în străinătate, înainte să vă întoarceţi
8 În ce domeniu de activitate lucraţi acolo, înainte să vă întoarceţi
9 În străinătate, înainte să vă întoarceţi, eraţi membru de sindicat sau nu 0 Nu 1 Da 99 NS NR 0 1 99
10 Înainte să vă întoarceţi, aveaţi afacerea proprie a dvs, eraţi angajat de către altcineva sau eraţi şomer
1. Aveam afacere proprie 2 Eram angajat de către altcineva 3 Eram şomer 99 NSNR
11 Dacă şomer, Ce ocupaţie aveaţi înainte să fiţi şomer
1 2 3 99

12 Dacă şomer, În ce domeniu de activitate lucraţi înainte să fiţi şomer
13 Dacă şomer, Cât timp aţi fost şomer acolo, în străinătate, aţi primit îndemnizaţie / ajutor de şomaj sau nu 0 Nu 1 Da 99 NS NR 0 1 99
14 Acolo, în străinătate, aţi avut tot timpul aceeaşi ocupaţie sau aţi avut şi altă ocupaţie 1 O singură ocupaţie 2 Mai multe 1 2 99
15 Dacă a avut mai multe ocupaţii, În străinătate, ce ocupaţii aţi avut în afară de ultima Dacă mai multe, separă prin virgulă
16 De cîte ori aţi plecat în străinătate la muncă până acum 1 O singură dată 1 2 3 4 5+
17 Dacă a plecat de mai multe ori, În ce ţări aţi fost plecat la muncă până acum Dacă mai multe, separă prin virgulă
18 Dacă a plecat de mai multe ori, În ce ţară aţi plecat la muncă prima dată
C03. Ce v-a determinat să plecaţi în străinătate la muncă (răspuns spontan)
_____________________________________ 99. NS / NR
Relaţii sociale, reţele sociale şi locuire
C04. În străinătate, (dacă a plecat de mai multe ori: când aţi plecat prima dată), vă aştepta cineva acolo sau nu
1. Nu, nu mă aştepta nimeni
2. Da, mă aştepta cineva din familie. Cine (grad de rudenie) _________________________________
3. Da, mă aştepta altcineva din afara familiei. Cine (tip de relaţie: prieteni / vecini, colegi la locul de muncă etc) __________________________________
99. NS/NR
C05. În străinătate, înainte de întoarcere, locuiaţi singur sau cu altcineva
1. Locuiam singur
2. Locuiam cu cineva din familie. Cine (grad de rudenie) _________________________________
3. Locuiam cu altcineva din afara familiei. Cine (tip de relaţie: prieteni / vecini, colegi la locul de muncă etc) _____________________________________
99. NS/NR
C06. Dacă cu altcineva (2 sau 3), În străinătate, cu câte persoane locuiaţi în casă / apartament |___|___|
C07. În străinătate, la locul de muncă, înainte de întoarcere, eraţi singur sau mai ştiaţi şi pe altcineva din ţară
1. Eram singur, nu mai ştiam pe nimeni
2. Eram cu cineva din familie. Cine (grad de rudenie) _________________________________
3. Eram cu altcineva cunoscut, din afara familiei. Cine (tip de relaţie: prieteni / vecini, locul de munca etc) _________________________________
99. NS/NR
C08. După ce aţi plecat acolo, aţi mai chemat şi alte persoane (aţi "tras" şi pe alţii după Dvs)
1. Da 2. Nu 99. NS/NR
C09. Dacă da, Câte persoane aţi chemat după Dvs |___|___|
C10. În general, v-aţi făcut prieteni / cunoştinţe în rândul străinilor de acolo (din ţara respectivă), să ţineţi legătura cu ei şi în afara locului de muncă
1. Da 2. Nu 99. NS/NR

C11. Dacă da, ce erau aceşti străini (răspuns multiplu)
1. Colegi de muncă 2. Şefi / Patroni / Directori
3. Vecini 4. Cel care ne închiria locuinţa
5. Preotul 6. Alţii din comunitatea religioasă
80. Altele. Care _____________________________
90. NC (Nu se aplică, nu avea prieteni în rândul străinilor) 99. NS / NR
C12. În general, v-aţi făcut prieteni / cunoştinţe în rândul românilor de acolo, să ţineţi legătura cu ei şi în
afara locului de muncă
1. Da 2. Nu 99. NS/NR
C13. Dacă da, ce erau aceşti români (răspuns multiplu)
1. Rude apropiate. Ce grad de rudenie __________ 2. Prieteni / vecini / cunoştinţe de acasă, din ţară
3. Prieteni făcuţi acolo, în străinătate 4. Colegi de muncă
5. Şefi / Patroni / Directori 6. Vecini
7. Cel care ne închiria locuinţa 8. Preotul
9. Alţii din comunitatea religioasă 80. Altele. Care _____________________________
90. NC (Nu se aplică, nu avea prieteni în rîndul românilor) 99. NS / NR
C14. În general, acolo în străinătate, cu cine vă înţelegeaţi mai bine, cu cine vă petreceaţi timpul la locul de
muncă: cu românii sau cu străinii
1. Doar cu românii 2. Doar cu străinii
3. Şi cu unii, şi cu alţii 4. Nici cu unii, nici cu alţii 99. NS / NR
C15. În general, acolo în străinătate, cu cine vă înţelegeaţi mai bine, cu cine vă petreceaţi timpul în rest, în
afara programului de muncă, în timpul liber: cu românii sau cu străinii
1. Doar cu românii 2. Doar cu străinii
3. Şi cu unii, şi cu alţii 4. Nici cu unii, nici cu alţii 99. NS / NR
C16. În general, acolo în străinătate, cînd aţi avut vreo problemă personală (de sănătate, financiară , altele),
cui aţi cerut ajutorul: românilor sau străinilor
1. Românilor de acolo 2. Străinilor de acolo
3. Şi românilor, şi străinilor de acolo 4. Nici unora de acolo, am cerut ajutor celor de acasă
80. Nimănui (nici acasă, nici în străinătate, m-am descurcat singur) 99. NS / NR
C17. Dvs unde credeţi că aveţi mai mulţi prieteni şi cunoştinţe, în ţara unde aţi lucrat sau în România
1. În România 2. În străinătate
80. Nu citi! Am la fel de mulţi prieteni în România şi în străinătate
90. Nu citi! Nu am mulţi prieteni cunoştinţe nici colo, nici colo 99. NS/NR
Integrare
C18. În general, consideraţi că plecarea dvs în străinătate a fost mai degrabă o experienţă pozitivă sau una
negativă
5. A fost clar o experienţă pozitivă de viaţă, am avut numai de câştigat, şi pe plan financiar şi pe plan uman
4. A fost o experienţă mai degrabă pozitivă de viaţă, au fost şi bune şi rele, dar mai mult bune
2. A fost o experienţă mai degrabă negativă, au fost şi bune şi rele, dar mai mult rele
1. A fost clar o experienţă negativă de viaţă, am avut numai de pierdut, mai bine stăteam acasă şi nu plecam deloc
99. NS / NR
C19. Care au fost lucrurile care v-au plăcut acolo, în străinătate
_________________________________________________________________________ 99. NS / NR
C20. Care au fost lucrurile care nu v-au plăcut, care v-au deranjat / enervat acolo, în străinătate
_________________________________________________________________________ 99. NS / NR
C21. În general, consideraţi că v-aţi integrat acolo sau nu
5. Cu siguranţă da, mă integrasem foarte bine 4. Oarecum da, mă integrasem destul de bine
2. Oarecum nu, nu prea mă integrasem 1. Cu siguranţă nu, nu mă integrasem deloc 99. NS / NR

C22. De ce consideraţi că v-aţi integrat / nu v-aţi integrat
_________________________________________________________________________ 99. NS / NR
Remitenţe
C23. Cum a evoluat suma pe care o câştigaţi în străinătate în ultimele 6 luni, înainte să vă întoarceţi acasă
5. câştigam mult mai mult decât înainte / în mod obişnuit. Cam cu cât ___________ €
4. câştigam ceva mai mult decât înainte / în mod obişnuit. Cam cu cât ___________ €
3. câştigam la fel
2. câştigam ceva mai puţin decât înainte / în mod obişnuit Cam cu cât ___________ €
1. câştigam mult mai puţin decât înainte / în mod obişnuit Cam cu cât ___________ €
97. nu mai câştigam nimic / niciun ban 99. NS/ NR
Scrie valoarea exact aşa cum o menţionează, în valoare absolută, în aceeaşi monedă ca mai sus. Dacă vrea să
menţioneze procentual, lăsaţi-l să facă, dar doar dacă iniţiativa vine spontan din partea respondentului.
C24. În general, în mod obişnuit, când eraţi în străinătate trimiteaţi bani înapoi acasă, în România
1. Da, foarte des 2. Da, destul de des 3. Da, destul de rar
4. Da, foarte rar 5. Nu, niciodata 99. NS / NR
C25. În străinatate cum aţi lucrat mai mult: oficial, cu acte, sau la negru, fără acte
5. Am lucrat doar oficial, cu acte
4. Am lucrat mai mult oficial, cu acte, dar am avut şi momente / perioade în care am lucrat la negru
2. Am lucrat mai mult la negru, fără acte, dar am avut şi unele momente / perioade în care am lucrat oficial, cu acte
1. Am lucrat doar la negru, fără acte 99. NS/NR
R. REVENIRE
R01. Când aţi revenit acasă (De preferinţă, data cât mai exactă, la nivel de lună (de ex. aprilie 2008). Dacă
nu, atunci perioada temporală: acum o zi, o saptamaăa, o lună, 3 luni, un an etc) ________________________
R02. Cât timp intenţionaţi să staţi acasă (Perioada: o zi, o saptamaăa, o lună, 3 luni, un an etc)
_______________________________________________________________________ 99. NS / NR
R03. Ce v-a determinat să vă întoarceţi acasă (răspuns spontan)
_________________________________________________________________________ 99. NS / NR
R04. Dintre următoarele motive, ce v-a determinat să vă întoarceţi acasă (răsp. multiplu) 0 = NU 1 = DA
1 Motive familiale 0 1 99
2 Am decis să-mi continui studiile 0 1 99
3 Mi-am realizat planurile pe care le aveam când am plecat peste hotare 0 1 99
4 Mi-am pierdut locul de muncă peste hotare 0 1 99
5 Mi-a fost redus salariul peste hotare 0 1 99
6 Au apărut probleme cu autorităţile ţării în care mă aflam 0 1 99
7 Mi-a expirat termenul de şedere legală 0 1 99
8 S-a înrăutăţit atitudinea locuitorilor ţării în care mă aflam faţă de migranţi 0 1 99
9 Autorităţile din ţara gazdă au oferit asistenţă financiară pentru a uşura reîntoarcerea 0 1 99
10 Au apărut oportunităţi de muncă mai convenabile aici, în ţară 0 1 99
80 Altceva, ce anume ___________________________________ 0 1 99
R05. Sunteţi mulţumit sau nu că v-aţi întors acasă
5. Sunt foarte mulţumit 4. Sunt destul de mulţumit
2. Sunt destul de nemulţumit 1. Sunt foarte nemulţumit 99. NS / NR
R06. De ce sunteţi mulţumit / nemulţumit că v-aţi întors acasă, în România
_____________________________________________________________________
99. NS / NR
R07. Consideraţi că aici în România trăiţi mai bine sau mai prost decât acolo în străinătate
5. Trăiesc mult mai bine aici, în România, decât acolo în străinătate
4. Trăiesc ceva mai bine aici, în România, decât acolo în străinătate
3. Trăiesc cam la fel şi aici, în România, cum trăiam şi acolo, în străinătate
2. Trăiesc ceva mai prost aici, în România, decât acolo în străinătate
1. Trăiesc mult mai prost aici, în România, decât acolo în străinătate 99. NS / NR

R08. De ce consideraţi că trăiţi mai bine / la fel / mai prost aici în România decât acolo, în străinătate
_____________________________________________________________________ 99. NS / NR
M. MOBILITATE
M01. Aveţi de gînd să mai plecaţi în străinătate la muncă sau nu
5. Cu siguranţă DA 4. Cred că DA
2. Cred că NU (sari la M06) 1. Cu siguranţă NU (sari la M06) 99. NS / NR
M02. Dacă DA (cod 4 sau 5), Unde aveţi de gând să plecaţi din nou în străinătate la muncă
1. În aceeaşi ţară, tot în locul unde am fost ultima dată
2. În aceeaşi ţară, în altă parte decât unde am fost ultima dată
3. În altă ţară. Unde __________________________________ 99. NS / NR
M03. Dacă în altă parte (2, 3), De ce intenţionaţi să plecaţi în altă parte decât unde aţi fost pînă acum
_____________________________________________________________________ 99. NS / NR
M04. Acolo unde intenţionaţi să mergeţi, mai sunt alte persoane pe care să le cunoaşteţi sau nu
1. Da 2. Nu 99. NS/NR
M05. Dacă da (cod 1), Sunt români sau străini
1. Doar români 2. Doar străinii
3. Şi români, şi străini 4. Nici cu unii, nici cu alţii 99. NS / NR
M06. Ce schimbări consideraţi că au avut loc în ultima vreme în străinătate, în ţara în care aţi lucrat dvs
ultima dată, înainte să vă întoarceţi în ţară (răspuns spontan) _____________________________________
99. NS / NR
M07. Dintre următoarele, ce schimbări consideraţi că au avut loc în ultima vreme în ţara care aţi lucrat Dvs
ultima dată, înainte să vă întoarceţi acasă
Nu Da NS/NR
1 Mulţi migranţi au început să-şi piardă locurile de muncă 0 1 99
2 Atitudinea localnicilor a devenit mai rezervată / negativă 0 1 99
3 Au început să li se reducă salariile migranţilor 0 1 99
4 A crescut costul vieţii 0 1 99
5 Autorităţile din ţara gazdă au devenit mai stricte 0 1 99
6 Mulţi migranţi au început să-şi piardă locul de trai 0 1 99
80 Altceva, ce anume _____________________________ 1
REÎNTOARCEREA ÎN ROMÂNIA
P01. Ce aveţi de gând să faceţi în continuare în România (răspuns multiplu)
Voi încerca /
Am deja
Intenţionez să...
1 Să găsesc un servici 0 1 99 0 1 99
2 Să mă ocup cu agricultura 0 1 99 0 1 99
3 Să trăiesc cât mai mult timp din banii acumulaţi în străinătate 0 1 99 0 1 99
4 Să obţin un ajutor de şomaj 0 1 99 0 1 99
5 Să-mi lansez propria afacere 0 1 99 0 1 99
6 Să obţin un credit bancar. Dacă da, în ce scop _______________ 0 1 99 0 1 99
7 Să obţin fonduri europene pentru începerea / dezvoltarea afacerii 0 1 99 0 1 99
80 Altceva, ce anume ____________________ 0 1 99 0 1 99
P02. De cand v-aţi întors acasă, în România, v-aţi angajat
1. Da, m-am angajat la acelaşi loc de muncă pe care îl aveam înainte să plec din ţară
2. Da, m-am angajat la alt loc de muncă decât cel pe care îl aveam înainte
3. Da, m-am angajat, e primul meu loc de muncă în România
4. Am revenit la afacerea proprie pe care o aveam şi înainte
5. Mi-am deschis o afacere proprie
6. Nu am nici un loc de muncă momentan
80. Altă situaţie. Care ______________________________ 99. NSNR

P03. Dacă s-a angajat (cod 1, 2, 3 la întrebarea anterioară),
Cât de mulţumit sunteţi de locul de muncă de aici, din România, în comparaţie cu cel din străinătate
3. Sunt mai mulţumit de locul de muncă de aici decât cel din străinătate
2. Sunt la fel de mulţumit de locul de muncă de aici ca şi de cel din străinătate
1. Sunt mai nemulţumit de locul de muncă de aici decât cel din străinătate 99. NS / NR
P04. De ce sînteţi mai mulţumit / nemulţumit de locul de muncă de aici decât de cel din străinătate
__________________________________________________________________ 99. NS / NR
P05. Dacă are afacere proprie (cod 4,5 la întrebarea anterioară),
Cum vi se pare că merge afacerea Dvs aici în România
5. Foarte bine 4. Destul de bine
2. Destul de prost 1. Foarte prost 99. NS / NR
P06. Dacă are afacere proprie, De ce merge afacerea bine / prost
_______________________________________________________________
99. NS / NR

D. DATE SOCIO-DEMOGRAFICE
D1. SEX 1. Bărbat 2. Femeie
D2. VÂRSTA (în ani împliniţi) |___|___| 99. NR
D4. NR TOTAL PERS. Câte persoane sunt în gospodăria dvs Inclusiv copiii |___|___| 99. NR
D5. NR COPII . Câţi copii în întreţinere (sub 18 ani) sunt în gospodăria dvs |___|___| 99. NR
D11. ETNIA 1. Român 2. Maghiar 3. Rrom / Ţigan 6. Alta. Care ____________________ 99. NR
D12.
ŞCOALA
(Ultima şcoală
absolvită)
1. Fără
şcoală
6. Liceul treapta II
(12 clase,
bacalaureat)
2. Şc. primară
(4 clase)
7. Şcoală
postliceală
3. Gimnaziu
( 7, 8 clase)
8. Studii universitare
(colegiu / facultate)
4. Şc. profesională /
Şcoală de meserii
9. Studii post-universitare
(master, doctorat,
aprofundate)
5. Liceu, treapta I
(10 clase)
80. Alta. Care
______________
99.
NS
/
NR
D13. OCUPAŢIA Care e OCUPAŢIA dvs în momentul de faţă __________________________ 99. NS/NR
D14. STAT / PRIVAT Dacă este angajat undeva dvs sînteţi angajat la o instituţie DE STAT sau la o firmă PRIVATĂ
1. La o instituţie de stat 2. La o firmă privată 80. NC (nu e cazul, inactiv) 99. NS/NR
D15. RELIGIA Dacă „creştin” (simplu), întreabă ce fel de creştin ____________________ 99. NS/NR
D16. TEL MOBILE Câte telefoane mobile există în gospodăria dvs ______________________ 99. NS/NR
D17. AUTO Câte maşini (autoturisme) există în gospodăria dvs _______________________ 99. NS/NR
D18. PC Câte calculatoare personale există în gospodăria dvs __________________________ 99. NS/NR
D21. VEN P Cât a fost venitul dvs PERSONAL net (“în mână”) în ultima lună _______________ lei vechi 99. NS/NR
D22. VEN G Cât a fost venitul net al ÎNTREGII GOSPODĂRII în ultima lună ______________ lei vechi 99. NS/NR
D23. LOCALITATE ___________________________________ D24. JUDEŢ __________________________________
D25.STRADA ____________________________ D26. Nr. ___ D27. Bloc: ___ D28. Scara: ___ D29. Apt: __
D30. Nume _______________________________
D31. Tel. fix (inclusiv prefix):___________________ D32. Tel. Mobil __________________________
ORA TERMINĂRII (HH : MM) |___|___| : |___|___|

GHIDURI DE INTERVIU 1
Temă
Discuţie generală despre
migraţie şi situaţia socialeconomică
în ţara gazdă/de
destinaţie
Istoricul de migraţie
Munca în străinătate
Mobilitatea migranţilor pe
piaţa muncii
Criza şi consecinţele ei
Câştiguri financiare şi
remitenţe
1. Migranţii români şi/sau familiile lor
- Personal, dvs consideraţi că în ultimul an aţi dus-o mai bine sau mai
rău decât înainte
- Care au fost principalii factori care au influenţat situaţia economică a
dvs şi a familiei dvs
- Cum consideraţi că merg lucrurile în România Dar în Spania/ Italia
- Cum apreciaţi, în ultimii 2 ani şi jumătate, situaţia economică s-a
deteriorat Cum anume
- De cât timp lucraţi în Spania/Italia
- Cum aţi venit prima dată Aţi fost ajutat/ă Aveaţi aici rude/prieteni
- Cum v-aţi găsit locul de muncă
- Care sunt motivele pentru care aţi venit la muncă în Spania/Italia
- Înainte de a veni în Spania/Italia, aţi avut un loc de muncă în
România În ce domeniu
- În ce domeniu lucraţi în Spania/Italia
- Câte locuri de muncă aţi avut până acum În ce domenii/oraşe
- De când aţi venit în Spania/Italia, aţi avut mereu de muncă sau au
existat şi perioade în care aţi rămas fără un loc de muncă Dacă da,
când anume. Ne puteţi spune dacă în perioadele în care nu aţi avut loc
de muncă aţi primit ajutor de şomaj Cam care era câştigul
- Înainte de a veni în Spania/Italia aţi mai fost plecat/ă în altă ţară
pentru muncă
- Aţi luat în considerare varianta plecării în altă ţară în afară de
România Daca da, care De ce
- Probabil aţi auzit de criza economică, consideraţi că ea v-a afectat şi
pe dvs personal sau nu Cum anume
- Din informaţiile pe care le aveţi de la cei ramaşi acasă, unde credeţi
ca s-a resimţit criza mai acut – aici sau în România Puteţi detalia
- Credeţi că în următoarea perioadă situaţia în Spania/Italia/România se
va îmbunătăţi sau nu Cum
- De când a venit criza economică, vi s-a intamplat să fiţi ameninţat de
pierderea locului de muncă sau scăderea salariului
- Dacă s-ar întâmpla să vă pierdeţi locul de muncă, v-aţi gândi serios să
vă întoarceţi în România Dacă da, de ce Dacă nu, de ce
- Ce faceţi cu banii/economiile adunate în Spania/Italia
- În prezent trimiteţi în România mai mulţi sau mai puţini bani decât în
urmă cu doi ani
- V-aţi gândit vreodată să investiţi banii câştigaţi aici în România
Dacă da, în ce sector şi ce planuri aveţi Dacă nu, de ce
- Mulţi români care lucrează în Spania/Italia şi-au cumpărat locuinţe
aici. Dvs personal v-aţi gândit vreodată la această posibilitate
Legătura cu România - Restul membrilor familiei dvs sunt şi ei în Spania/Italia sau au rămas
în România
1 Menţionăm că aceste ghiduri au avut un caracter orientativ, pe parcursul discuţiilor apărând mai multe întrebări.

Integrarea în ţara de
destinaţie
- Aveţi multe rude (fraţi, veri, etc) în România Dar prieteni Cum şi
cât de des comunicaţi cu ei
- Urmăriţi situaţia politică, socială, economică din România
- Dvs cum consideraţi, unde aveţi cei mai mulţi prieteni, în România
sau în Spania/Italia
- Dacă aţi avea o problema gravă, de sanătate, de exemplu, de la cine
aţi cere ajutorul: de la prietenii dvs români din Spania/Italia, de la
prietenii spanioli/italieni, de la patron, de la familia din România
- Personal, cum vi se par spaniolii/italienii
- Consideraţi că vă înţelegeţi per ansamblu mai bine cu românii sau cu
spaniolii/italienii
- Cât de mulţumit sunteţi de atitudinea şi tratamentul
spaniolilor/italienilor Vi se pare că în ultimii ani atitudinea lor s-a
schimbat În ce fel Puteţi să-mi daţi un exemplu
- Cu cine preferaţi să vă petreceţi timpul liber aici
- Cum aţi descrie comunitatea românilor din Spania/Italia
Planuri de viitor - Pe termen lung, care sunt planurile dvs de viitor
- Intenţionaţi să plecaţi să munciţi şi în alte ţări
- Unde credeţi că veţi fi peste 5 ani
Revenire - Intenţionaţi să vă întoarceţi în România sau să rămâneţi aici Care
sunt motivele pentru care veţi lua această decizie
Date socio-demografice
Sex
Vârsta (în ani împliniţi)
Ultima şcoală absolvită
Gradul de rudenie cu migrantul/a (dacă e
cazul)
Ocupaţia (în august 2010)
Localitatea de origine
Ţara/localitatea de destinaţie

2. Autorităţile locale din România/ Spania/ Italia şi reprezentanţii asociaţiilor românilor din străinătate
Discuţie generală despre
fenomenul migraţiei şi
situaţia social-economică în
localitate
Consecinţele migraţiei la
nivel de localitate
Criza şi consecinţele ei
Date socio-demografice
Funcţia ocupată
Localitate/Judeţ/Ţară
- Cam care este numărul de migranţi din localitatea dvs Cum a oscilat
acesta în ultimii doi-trei ani
- Cum consideraţi că merg lucrurile în localitatea dvs Dar în ţară
- Cum apreciaţi, în ultimii 2 ani şi jumătate situaţia economică s-a
deteriorat Cum anume
- Cam care este media de vârstă a locuitorilor din comuna/oraşul dvs
- Care este rata de reveniri în localitatea dvs
- Care este situaţia locurilor de muncă în localitatea dvs
- Care ar fi principalele consecinţe ale migraţiei pentru localitatea dvs
- Ce îi determină să plece de aici/să vină aici
- Credeţi că cei plecaţi vor reveni înapoi în România
- Cum schimbă migranţii localitatea dvs
- Îşi investesc migranţii banii în localitatea dvs În ce domenii
- Cum aţi descrie relaţia dintre migranţii şi non-migranţii din localitatea
dvs
- Oferii la nivel de comună/ora/ sau zonă/ regiune facilităi sau îi
sprijinii cumva pe românii care pleacă la muncă sau se întorc de la
muncă din străinătate
- Probabil aţi auzit de criza economică, consideraţi că i-a afectat pe
migranţi Cum anume
- Unde credeţi ca s-a resimţit criza mai acut – în România sau în
Spania/ Italia
- Credeţi că în următoarea perioadă situaţia în Spania/România se va
îmbunătăţi sau nu