Publication as PDF - FES Office Romania

24
soane), Neamţ (53 persoane) şi Ilfov (62 persoane) cele mai puţine. La nivelul
anului 2010, situaţia nu suferă schimbări majore, Dolj (1.377 persoane), Olt
(1.214 persoane) şi Ialomiţa (1.100 persoane) situându‐se printre judeţele cu cele
mai multe solicitări de muncă în străinătate, iar Covasna (22 persoane), Harghita
(39 persoane) şi Ilfov (48 persoane) printre judeţele cu cele mai puţine cereri
26 .
Distribuţia geografică a românilor aflaţi în căutarea unui loc de muncă în
străinătate poate avea drept factor de influenţă criza economică care a afectat
într‐o mai mare măsură zonele mai puţin dezvoltate, fie diminuând oportunităţile
de angajare pe plan intern, fie desfiinţând locurile de muncă existente. Criza
economică a determinat ca migraţia în scop de muncă să devină o necesitate, şi
nu o alternativă sau opţiune.
Atât pe parcursul anului 2009, cât şi în 2010, au avut loc o serie de burse ale
locurilor de muncă în diverse oraşe ale României: Slobozia, Slatina, Alba‐Iulia,
Olteniţa, Bucureşti, Ploieşti, Călăraşi. Chiar şi în condiţiile crizei economice, se
păstrează aceleaşi caracteristici ale migraţiei forţei de muncă româneşti care a
beneficiat de servicii de mediere pe piaţa muncii din partea EURES. Astfel, angajatorii
europeni au oferit locuri de muncă în agricultură şi zootehnie, domeniul
forestier, domeniul turistic‐hotelier, pentru lucrători necalificaţi sau
meseriaşi şi personal curăţenie. Pe lângă ţările tradiţional interesate de lucrătorii
români, reprezentate de Spania şi Italia, printre ţările care solicită forţă de
muncă din România, ţările nordice se consolidează ca noi ţări de destinaţie, vizând
în special munci sezoniere, remarcându‐se în acest sens Danemarca.
Analizând principalele obstacole în calea mobilităţii lucrătorilor români în
spaţiul european prezentate în Rapoartele ANOFM 27 ‐ necunoaşterea limbii
străine de circulaţie europeană solicitată de angajator şi insuficienta informare a
persoanelor în căutarea unui loc de muncă în altă ţară europeană asupra condiţiilor
de muncă şi de viaţă din statul respectiv ‐, constatăm, încă o dată, cât de
importante sunt competenţele și informaţia în obţinerea unui loc de muncă în
străinătate, în context de criză.
Astfel: “Dacă în cazul ofertelor de muncă pentru sectorul agricol din Spania
nu se solicită cunoştinţe de limba spaniolă, ci doar experienţă de muncă în domeniu
şi astfel gradul de ocupare este mai ridicat, în cazul ofertelor de muncă
în Danemarca şi Italia, cu standarde de calitate ușor mai ridicate, necunoaşterea
la nivel mediu a limbii engleze, respectiv a limbii italiene, a influenţat rezultatul
selecţiilor.” 28 .
26. Idem.
27. Rapoarte de activitate ANOFM, 2009 și respectiv 2010, disponibile la www.anofm.ro
28. Raport de activitate ANOFM, 2010, disponibil la www.anofm.ro.