Publication as PDF - FES Office Romania

More documents

Recommendations

Info

16 nic afectate de criză către cele mai puţin atinse. De exemplu, în cazul celor două ţări importante pentru migraţia românească, se observă o creştere cu 15% a nu ‐ mă rului de lucrători agricoli în Spania în 2009 faţă de 2008, iar în Italia, se înregis trează o creştere a numărului de mici antreprenori cu 15.079 în 2008 faţă de 2007 10 . Un alt mecanism la care migranţii ar putea recurge pentru a face faţă crizei ar putea fi desfășurarea de activităţi independente și antreprenoriatul. De aceea, evoluţia acestui indicator poate oferi informaţii preţioase referitoare la consecinţele produse de contracţia economică asupra activităţilor lucrative ale migranţilor. Statisticile relevă că angajarea pe cont propriu este mai ridicată în rândul migranţilor decât în rândul populaţiei native cu nivel de pregătire similar 11 . Cercetările emprice evidenţiază însă că relaţia dintre ciclurile economice şi rata angajărilor pe cont propriu este instabilă: conform unora, ea este mai degrabă negativă, conform altor studii corelaţia este pozitivă. Constant și Zimmermann arată în cercetările lor derulate în Germania 12 că angajarea pe cont propriu este una dintre principalele strategii de evitare a şomajului pentru migranţi, confirmând ipoteza conform căreia angajarea pe cont propriu este răspunsul pe care îl dau migranţii dificultăţilor întâmpinate pe piaţa muncii. Această ipoteză este susţinută și de către directorul general al serviciului pentru Imigrări din Spania, Markus Gonzales Bleifuss. Acesta menţionează că migranţii ar trebui să se orienteze spre dezvoltarea activităţilor pe cont propriu întrucât astfel se pot adapta mai bine la cerinţele și la schimbările de pe piaţa muncii. În acest sens și în scopul combaterii muncii la negru, Spania și‐a propus simplificarea procedurii prin care migranţii pot trece de la statutul de angajat la munca pe cont propriu 13 . Cu toate acestea, raportul OECD cu privire la impactul crizei asupra migraţiei constată că există puţine evidenţe care să susţină că acest tip de comportament este de succes în timpul declinului economic 14 . De asemenea, referindu‐ne strict la cele două state pe care le‐am luat drept exemplu, observăm două situaţii aproape opuse: în Spania, numărul migranţilor lucrători pe cont propriu a scăzut în perioada iunie 2008‐februarie 2009 cu 24.000 (aproximativ 10%), dar, în Italia, numărul angajaţilor pe cont propriu originari din statele din afara UE a crescut uşor în 2008 faţă de 2007 (cu 15.079) 15 . 10. Jobst Koehler, Frank Laczko, Christine Aghazarm, Julia Schad, 2010, Research and Publications Division, IOM, Migration and the economic crisis in the European Union: implications for policies. 11. http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/ 12. Amelie Constant, Klaus F. Zimmermann, 2004. Self‐Employment Dynamics Across the Business Cycle: Migrants Versus Natives, IZA Discussion Paper No. 1386. 13. Solos, periodico del profesional autonomo „En un contexto como el actual el trabajo autonomo puede ser una salida muy interesante para los inmigrantes”, septembrie 2010. 14. International Migration and the Economic Crisis: Understanding the Links and Shaping Policy, 2009, in Responses in International Migration Outlook, OECD. 15. Jobst Koehler, Frank Laczko, Christine Aghazarm, Julia Schad, 2010, Research and Publications Division, IOM, Migration and the economic crisis in the European Union: implications for policies.
17 Caseta 1. “Migranții români, prinşi între două crize” (fragment de articol, semnat de V. Stoiciu şi apărut în Dilema Veche) Dâmboviţa este unul dintre judeţele cu cea mai înaltă rată a migraţiei către Spania, dar destinaţiile precum Italia sau Germania sunt şi ele populare. Curioşi să stăm de vorbă cu cineva care şi‐a pierdut locul de muncă în străinătate, am dat o tură prin cîteva comune din judeţ, în încercarea de a‐ l descoperi pe migrantul revenit acasă. Primăriţa şi viceprimarul din Nucet s‐au chinuit vreun sfert de oră pînă au putut să ne recomande un tînăr, Radu B., care, înainte de a rămâne şomer, lucrase în Spania pe un şantier de construcţii. Aparent, era singurul de acest gen pe care îl cunoşteau. La adresa indicată, ne‐a întâmpinat o femeie îmbrăcată într‐o salopetă stropită şi cu mîinile murdare de vopsea, care era mama lui Radu: el plecase în Spania cu doar cinci zile în urmă. Sora lui, care rămăsese acolo, reuşise să‐i facă rost de un loc de muncă la abatorul unde muncea şi ea. Cu trei luni mai devreme, tînărul venise pregătit să rămînă în satul lui şi să înceapă o nouă viaţă. După ceva căutări, a reuşit să‐şi găsească un loc de muncă la o agenţie de pază privată din Bucureşti, unde i s‐a oferit un salariu de 900 lei, numai că un drum dus‐întors pînă în capitală costă 20 de lei pe zi. La sfîrşitul lunii, constata că jumătate din salariu se ducea pe transport. Şi atunci a decis că, oricît de rea ar fi fost criza în Spania, tot mai bine s‐ar descurca acolo, chiar şi cu salariul
Page 1 and 2: MANUELA STĂNCULESCU VICTORIA STOIC
Page 3 and 4: Abrevieri ANOFM ‐ Agenţia Naţio
Page 5 and 6: 4.5. Migranţii din România şi pi
Page 7 and 8: Fig. 21 Comportamentul marital al m
Page 9 and 10: Listă tabele 9 Tabel 1 Evoluţia r
Page 11 and 12: 11 introducere Criza economică glo
Page 13 and 14: 13 Capitolul 1 Context general. Imp
Page 15: Studiile indică faptul că rata ş
Page 19 and 20: 1.2. Evoluția remitențelor în ti
Page 21 and 22: zintă un minim al ultimilor şase
Page 23 and 24: În ceea ce priveşte locurile de m
Page 25 and 26: 1.5. Italia și Spania, principale
Page 27 and 28: 27 TABEL 3 Evoluția numărului de
Page 29 and 30: 29 rândul comunităţilor de migra
Page 31 and 32: 31 TABEL 7 Concentrarea migranțilo
Page 33 and 34: 33 Caseta 2. „Circ identitar şi
Page 35: 35 Dar nimeni nu poate trăi într
Page 38 and 39: 38 Metoda de culegere a datelor a f
Page 40 and 41: 40 TABEL 10 Distribuția populație
Page 42 and 43: 42 Cercetarea calitativă s‐a des
Page 44 and 45: 44 rea persoanelor beneficiare de a
Page 46 and 47: 46 Date sondaj. Date ponderate. Cel
Page 48 and 49: 48 o ţigară, apoi scoate repede d
Page 50 and 51: 50 Capitolul 3 Criza economică şi
Page 52 and 53: 52 Opinia dominantă privind impact
Page 54 and 55: 54 turi suficiente doar pentru stri
Page 56 and 57: 56 FIGURA 7 Opinii cu privire la ev
Page 58 and 59: 58 În timp ce persoanele din gospo
Page 60 and 61: 60 “Ce să fac în România, să
Page 62 and 63: 62 TABEL 13 Rata revenirilor și ra
Page 64 and 65: 64 Caseta 7 Migranții români - o
Page 66 and 67:
66 FIGURA 10 Relația de rudenie cu
Page 68 and 69:
68 înainte de criză să se fi în
Page 70 and 71:
70 Caseta 8. Criza aduce noi țări
Page 72 and 73:
72 4.4. De ce pleacă migranții î
Page 74 and 75:
74 la bucătărie, să „spele WC
Page 76 and 77:
76 Migranţii la muncă în străin
Page 78 and 79:
78 Caseta 10. Migrația ciclică In
Page 80 and 81:
80 n 22% din migranţi au mobilitat
Page 82 and 83:
82 România, din punct de vedere al
Page 84 and 85:
84 Dacă nu ştiam meserie, stătea
Page 86 and 87:
86 FIGURA 19 Vârsta la care pleac
Page 88 and 89:
88 Din punct de vedere al vechimii
Page 90 and 91:
90 „Problema e că sunt 4 milioan
Page 92 and 93:
92 4.8. Rețele de suport Cei mai m
Page 94 and 95:
94 TABEL 18 Ponderea migranților c
Page 96 and 97:
96 milie, de obicei, frate/soră, s
Page 98 and 99:
98 „Mai întîi a plecat soţul
Page 100 and 101:
100 4.9. Locuirea migranților în
Page 102 and 103:
102 4.10. Experiența migrației di
Page 104 and 105:
104 Caseta 14. Experiența migrați
Page 106 and 107:
106 tină în ţara de destinaţie,
Page 108 and 109:
108 4.11. Întoarcerea în țară P
Page 110 and 111:
110 puţin în cazurile investigate
Page 112 and 113:
112 banii de şomaj. Şansele de î
Page 114 and 115:
114 FIGURA 28 Viața în România p
Page 116 and 117:
116 Nici intenţia de a găsi un lo
Page 118 and 119:
118 e foarte lejer, dar nu are sens
Page 120 and 121:
120 Tinerii (18‐29 ani), cu prec
Page 122 and 123:
122 TABEL 21 Ponderea gospodăriilo
Page 124 and 125:
124 Caseta 17. Remitențele lucrăt
Page 126 and 127:
126 Pentru majoritatea gospodăriil
Page 128 and 129:
128 Caseta 18. Investițiile migran
Page 130 and 131:
130 Cu cât o persoană are o exper
Page 132 and 133:
132 Date sondaj. Date ponderate. Ce
Page 134 and 135:
134 5.4. Planuri legate de plecarea
Page 136 and 137:
136 FIGURA 40 Destinațiile prefera
Page 138 and 139:
138 concluzii Lucrătorii migranţi
Page 140 and 141:
140 mobilitate profesională ascend
Page 142 and 143:
142 rata plecărilor şi rata reven
Page 144 and 145:
144 Percepţiile faţă de ţara‐
Page 146 and 147:
146 De asemenea, conform datelor cu
Page 148 and 149:
148 Economies in Eastern Europe, As
Page 150 and 151:
150 Anexe
Page 152 and 153:
CHESTIONAR A A. PERCEPŢII GENERALE
Page 154 and 155:
5. am rude peste hotare alături de
Page 156 and 157:
n. Motive de sănătate 5 o. Dorul
Page 158 and 159:
24 După ce a plecat în străinăt
Page 160 and 161:
D. DATE SOCIO-DEMOGRAFICE D1. SEX 1
Page 162 and 163:
B03. Dacă a crescut (cod 4 sau 5;
Page 164 and 165:
C11. Dacă da, ce erau aceşti str
Page 166 and 167:
R08. De ce consideraţi că trăiţ
Page 168 and 169:
D. DATE SOCIO-DEMOGRAFICE D1. SEX 1
Page 170 and 171:
Integrarea în ţara de destinaţie
show all

Publication as PDF - FES Office Romania

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?