Publication as PDF - FES Office Romania

More documents

Recommendations

Info

22 mici decât în anii precedenţi, prin urmare, plecarea în ţări unde salariile rămân satisfăcătoare şi în cuantum suficient pentru a menţine un nivel de trai decent reprezintă o soluţie. ....emigrarea nu este determinată doar de venituri, ci şi de neîncrederea în sistemul instituţional şi în decidenţi... Criza economică transformă emigrarea din România într‐un orizont de viaţă. Nu doar cei care au rude în străinătate vor să migreze, ci oameni din aproape orice generaţie, cu ascendenţe etnice, profesionale şi vârste foarte diferite. Astfel, emigrarea nu este determinată doar de venituri, ci şi de neîncrederea în sistemul instituţional şi în decidenţi 22 . 1.4. Mobilitatea şi migrația forței de muncă româneşti prin rețeaua EURES în condițiile crizei economice Pe fondul crizei, sprijinirea lucrătorilor români aflaţi la muncă în străinătate alături de medierea pe piaţa muncii în spaţiul comunitar pentru românii care doresc să lucreze pe teritoriul altui stat european de către ANFOM (serviciile EURES) devine o cale din ce în ce mai folosită de români pentru a migra în scop de muncă. EURES reprezintă reţeaua de cooperare între serviciile publice de ocupare europene şi alţi parteneri implicaţi pe piaţa muncii (sindicate şi organizaţii patronale), fiind coordonată de Comisia Europeană şi având drept scop facilitarea liberei circulaţii a lucrătorilor în cadrul Spaţiului Economic European (SEE) şi Elveţia. Consilierii EURES constituie componenta umană a reţelei, iar portalul european EURES al locurilor de muncă vacante, cea tehnică, însă ambele vizează asigurarea transparenţei informaţiilor referitoare la locurile de muncă vacante precum şi la condiţiile de muncă şi de viaţă din statele SEE. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), în calitate de serviciu public de ocupare, este membră a reţelei EURES din anul 2007, fiind in stituţia cu atribuţii în recrutarea şi plasarea cetăţenilor români în străinătate, ofe rind servicii de informare, orientare şi repartizare, atât pentru angajatori, cât şi pentru solicitanţii de locuri de muncă interesaţi de piaţa europeană a muncii 23 . 22. Marga, Andrei, Ziua de Cluj, ianuarie 2011, disponibil la http://www.ziuadecj.ro/eveniment/emigrare‐si‐imigrare—59222.html/ 23. mai multe detalii pe www.anofm.ro.
În ceea ce priveşte locurile de muncă vacante primite şi promovate de ANOFM prin intermediul reţelei EURES, se observă o tendinţă crescătoare de la an la an, chiar și în condiţiile crizei economice și financiare. Potrivit datelor ANOFM, în 2009 au fost înregistrate 2.122 locuri de muncă vacante, cu 35,5% mai mult decât cele oferite în anul 2008 de către angajatorii europeni (1.566 locuri), iar în 2010 s‐a atins cifra de 3.038 locuri de muncă vacante, cu 43,2% mai mult decât cele disponibile în anul 2009. 23 După cum reiese din rapoartele de activitate ale ANOFM 24 , interesul cetăţenilor români cu privire la găsirea unui loc de muncă în diverse state ale Uniunii Europene sau SEE prin intermediul serviciilor EURES se menţine la un nivel ridicat. Pe parcursul anului 2009, 10.008 persoane aflate în căutarea unui loc de muncă în state europene s‐au adresat în ...ponderea cea mai mare în ceea ce îi privește pe românii care doresc o slujbă în străinătate o deţin cei cu pregătire primară, gimnazială şi profesională... provin în principal din părţile sudice ale ţării... acest sens consilierilor EURES (direct, prin e‐mail sau telefonic), deci o creştere faţă de anul 2008 cu 183 de persoane (9.825 persoane). Putem aprecia că interesul românilor faţă de serviciile EURES atunci când se află în căutarea unui loc de muncă s‐a intensificat pe fondul acutizării crizei economice, din ce în mai vizibilă şi în România. În 2010, numărul românilor care au apelat la serviciile EURES aproape că s‐a dublat, crescând de la 10.008 persoane la 17.441 persoane, adică cu 7.433 persoane mai mult decât în 2009. Printre ţările de destinaţie preferate de români atât în 2009, cît şi în 2010 se numără: Spania, Italia, Germania, Danemarca, Marea Britanie şi Austria. La fel ca în 2009, în 2010, majoritatea cererilor de loc de muncă în statele europene au vizat sectoare ca: agricultură, construcţii, industria prelucrătoare, industria hotelieră, industria alimentară. Totuși, nu trebuie neglijate solicitările românilor pentru profesii înalt calificate precum: ingineri, IT, doctori, profesori 25 . Ponderea cea mai mare în ceea ce îi privește pe românii care doresc o slujbă în străinătate o deţin cei cu pregătire primară, gimnazială şi profesională (44,6% în 2008, 50,1% în 2009, respectiv 47,4% în 2010), fiind urmaţi de cei cu studii liceale si postliceale (38,5% în 2009, respectiv 39,2% în 2010), iar mai apoi cei cu nivel de instruire universitar (11,4% în 2009, respectiv 13,4% în 2010). Statisticile ANOFM relevă astfel noile tendinţe migraţioniste legate de migraţia persoanelor înalt calificate, fenomen ce se accentuează în contextul crizei economice. Românii care vor să plece din ţară pentru a munci în alte state europene provin în principal din părţile sudice ale ţării (sud‐est şi sud‐vest), Brăila (981 persoane), Ialomiţa (897 persoane) şi Dolj (706 persoane), înregistrând în 2009 cele mai multe cereri de a lucra în afara graniţelor, iar judeţele Harghita (51 per‐ 24. Rapoarte de activitate ANOFM, 2009 și respectiv 2010, disponibile la www.anofm.ro 25. Rapoarte de activitate ANOFM, 2009 și respectiv 2010, disponibile la www.anofm.ro /
Page 1 and 2: MANUELA STĂNCULESCU VICTORIA STOIC
Page 3 and 4: Abrevieri ANOFM ‐ Agenţia Naţio
Page 5 and 6: 4.5. Migranţii din România şi pi
Page 7 and 8: Fig. 21 Comportamentul marital al m
Page 9 and 10: Listă tabele 9 Tabel 1 Evoluţia r
Page 11 and 12: 11 introducere Criza economică glo
Page 13 and 14: 13 Capitolul 1 Context general. Imp
Page 15 and 16: Studiile indică faptul că rata ş
Page 17 and 18: 17 Caseta 1. “Migranții români,
Page 19 and 20: 1.2. Evoluția remitențelor în ti
Page 21: zintă un minim al ultimilor şase
Page 25 and 26: 1.5. Italia și Spania, principale
Page 27 and 28: 27 TABEL 3 Evoluția numărului de
Page 29 and 30: 29 rândul comunităţilor de migra
Page 31 and 32: 31 TABEL 7 Concentrarea migranțilo
Page 33 and 34: 33 Caseta 2. „Circ identitar şi
Page 35: 35 Dar nimeni nu poate trăi într
Page 38 and 39: 38 Metoda de culegere a datelor a f
Page 40 and 41: 40 TABEL 10 Distribuția populație
Page 42 and 43: 42 Cercetarea calitativă s‐a des
Page 44 and 45: 44 rea persoanelor beneficiare de a
Page 46 and 47: 46 Date sondaj. Date ponderate. Cel
Page 48 and 49: 48 o ţigară, apoi scoate repede d
Page 50 and 51: 50 Capitolul 3 Criza economică şi
Page 52 and 53: 52 Opinia dominantă privind impact
Page 54 and 55: 54 turi suficiente doar pentru stri
Page 56 and 57: 56 FIGURA 7 Opinii cu privire la ev
Page 58 and 59: 58 În timp ce persoanele din gospo
Page 60 and 61: 60 “Ce să fac în România, să
Page 62 and 63: 62 TABEL 13 Rata revenirilor și ra
Page 64 and 65: 64 Caseta 7 Migranții români - o
Page 66 and 67: 66 FIGURA 10 Relația de rudenie cu
Page 68 and 69: 68 înainte de criză să se fi în
Page 70 and 71: 70 Caseta 8. Criza aduce noi țări
Page 72 and 73:
72 4.4. De ce pleacă migranții î
Page 74 and 75:
74 la bucătărie, să „spele WC
Page 76 and 77:
76 Migranţii la muncă în străin
Page 78 and 79:
78 Caseta 10. Migrația ciclică In
Page 80 and 81:
80 n 22% din migranţi au mobilitat
Page 82 and 83:
82 România, din punct de vedere al
Page 84 and 85:
84 Dacă nu ştiam meserie, stătea
Page 86 and 87:
86 FIGURA 19 Vârsta la care pleac
Page 88 and 89:
88 Din punct de vedere al vechimii
Page 90 and 91:
90 „Problema e că sunt 4 milioan
Page 92 and 93:
92 4.8. Rețele de suport Cei mai m
Page 94 and 95:
94 TABEL 18 Ponderea migranților c
Page 96 and 97:
96 milie, de obicei, frate/soră, s
Page 98 and 99:
98 „Mai întîi a plecat soţul
Page 100 and 101:
100 4.9. Locuirea migranților în
Page 102 and 103:
102 4.10. Experiența migrației di
Page 104 and 105:
104 Caseta 14. Experiența migrați
Page 106 and 107:
106 tină în ţara de destinaţie,
Page 108 and 109:
108 4.11. Întoarcerea în țară P
Page 110 and 111:
110 puţin în cazurile investigate
Page 112 and 113:
112 banii de şomaj. Şansele de î
Page 114 and 115:
114 FIGURA 28 Viața în România p
Page 116 and 117:
116 Nici intenţia de a găsi un lo
Page 118 and 119:
118 e foarte lejer, dar nu are sens
Page 120 and 121:
120 Tinerii (18‐29 ani), cu prec
Page 122 and 123:
122 TABEL 21 Ponderea gospodăriilo
Page 124 and 125:
124 Caseta 17. Remitențele lucrăt
Page 126 and 127:
126 Pentru majoritatea gospodăriil
Page 128 and 129:
128 Caseta 18. Investițiile migran
Page 130 and 131:
130 Cu cât o persoană are o exper
Page 132 and 133:
132 Date sondaj. Date ponderate. Ce
Page 134 and 135:
134 5.4. Planuri legate de plecarea
Page 136 and 137:
136 FIGURA 40 Destinațiile prefera
Page 138 and 139:
138 concluzii Lucrătorii migranţi
Page 140 and 141:
140 mobilitate profesională ascend
Page 142 and 143:
142 rata plecărilor şi rata reven
Page 144 and 145:
144 Percepţiile faţă de ţara‐
Page 146 and 147:
146 De asemenea, conform datelor cu
Page 148 and 149:
148 Economies in Eastern Europe, As
Page 150 and 151:
150 Anexe
Page 152 and 153:
CHESTIONAR A A. PERCEPŢII GENERALE
Page 154 and 155:
5. am rude peste hotare alături de
Page 156 and 157:
n. Motive de sănătate 5 o. Dorul
Page 158 and 159:
24 După ce a plecat în străinăt
Page 160 and 161:
D. DATE SOCIO-DEMOGRAFICE D1. SEX 1
Page 162 and 163:
B03. Dacă a crescut (cod 4 sau 5;
Page 164 and 165:
C11. Dacă da, ce erau aceşti str
Page 166 and 167:
R08. De ce consideraţi că trăiţ
Page 168 and 169:
D. DATE SOCIO-DEMOGRAFICE D1. SEX 1
Page 170 and 171:
Integrarea în ţara de destinaţie
show all

Publication as PDF - FES Office Romania

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?