varianta pdf - Market Watch

Cercetare/Inovare
traseu obligatoriu
tern, nu te poți astepta ca acestea să facă
CDI în țară (n. red: excepții: Renault a
angajat în 5 ani 2.500 de oameni și a investit
166 de milioane de euro în centrul
tehnic de la Titu; Infineon, Honeywell au
investit resurse importante în centrele de
cercetare din România). Există și 500 de
grupuri românești care, nefiind susținute
de stat, sunt tentate să-și vândă afacerea,
cum s-a întâmplat cu Rombat Bistrița,
companie cu un mare potențial de cercetare.
Mai mult, aplicarea invențiilor
în economie este aproape imposibilă.
Raluca van Staden, câștigătoarea marelui
premiu de la Geneva în 2010, are o
invenție (n. red: senzorul care depistează
cancerul în stadiu preclinic) cu potențial
uriaș, nefinanțată. La fel se întâmplă și cu
doctorul Ciocâlteu, cu o invenție pe parte
de dializă, nebăgată în seamă de nimeni.
Un alt exemplu: inventatorul Horneț a
realizat un arzător de perete cu emisii sub
standardele germane, nu a primit niciun
fel de susținere din partea Ministerului
Mediului... În acest context, dacă nu
aplicăm niște măsuri șoc, nu vom mai
avea producție. După petrol, gaze, sare și
aur, dacă pierdem și inovarea, inteligența
și spiritul de a propune lucruri noi, vom
deveni în cel mai bun caz doar o simplă
piață de consum.”
Pentru a împiedica un astfel de curs,
AOAR a propus o serie de măsuri concrete:
anularea impozitelor pentru firmele
inovative în momentul în care își vând
participația; scutirea de taxe și impozite
pentru realizarea de produse inovative
în România, pâna la faza de prototip;
sprijinirea industriei creative, care fără
susținere și reglementări are 7% din
PIB-ul României (tot atât cât generează
și agricultura); mutarea accentului de
finanțare, de la marile întreprinderi către
IMM-urile inovative.
Erorile decidenților
„Aplicarea invențiilor
în economie este
aproape imposibilă”
Sorin Ioniță, președintele Expert Forum,
a explicat de ce promovarea prin mijloace
publice a antreprenoriatului și a CDI nu
are sorți de izbândă. „Astfel de proiecte nu
au șansă de reușită deoarece ciclul lor nu
corespunde cu ciclul politic și prin urmare
nu există continuitate de politici; există o
mare rigiditate a instituţiilor publice de a
se adapta la nou, iar decidenţii politici au
tentația de acționa eronat, legând promovarea
antreprenoriatului cercetării-dezvoltării
de 4 lucruri care nu au legătură: IMM-urile
(nu există o legătură între inovare și dimensiunea
întreprinderii); dezvoltarea regională
(antreprenorilor și inventatorilor nu le pasă
de astfel de cadre, iar un model de succes
mai degrabă accentuează dezechilibrele
teritoriale în loc să le tempereze), exportul
și crearea de joburi (mai curând, invenţia
este o rupere de pattern-uri și este mai
curând posibil ca inovarea ajunsă în faza
de dezvoltare industrială să provoace niște
rupturi în anumite industrii și dislocări de
locuri de muncă).
Doina Banciu, director general ICI,
consideră că cercetarea (institutele de profil,
în particular) nu poate face singură business.
„Dezvoltarea durabilă prin inovare
depinde de câteva elemente esențiale:
cadrul legislativ și instituțional, inadecvat în
prezent în direcția arbitrării acordării fondurilor
și susținerii inovării pentru a ajunge
pe piață, ruptura dintre administrativ și
instituțional fiind evidentă; infrastructura
corespunzătoare, dependența de resursele
financiare, insuficiente (mai ales pentru
dezvoltarea de noi tehnologii care necesită
o upgradare permanentă); resursele umane,
care din cauza legislației și a restrângerilor
bugetare sunt pierdute în favoarea companiilor
private, care asigură salarii mult mai
bune; resursele financiare, mult prea disipate
într-o multitudine de proiecte, multe
desfășurate în paralel de către instituții
diferite.“
Obsesia Silicon Valley
O altă problemă majoră, semnalată de
participanții la Masa Rotundă, o reprezintă
obsesia decidenților politici vizavi de preluarea
de modele, cu precădere a celui din
Silicon Valley. Toți politicenii vor să creeze
propriul Silicon Valley, cum s-a întâmplat
în Rusia și în alte țări ale lumii, unde s-au
investit și irosit resurse financiare uriașe,
Cecurile
de inovare vin în
sprijinul firmelor
Președintele ANCS, Dragoș Ciuparu,
a făcut câteva precizări
pe marginea propunerilor AOAR:
„Cheltuielile legate de brevetare
sunt eligibile în toate proiectele
finanțate de ANCS și, în plus, din
luna martie, Autoritatea acordă
firmelor cecuri de inovare de
până la 15.000 de euro, care
acoperă maxim 90% din valoarea
investiției. ANCS își propune
în continuare să consolideze
cercetarea științifică pe parte
de aplicații, produse, tehnologii
și servicii noi, concomitent cu
atragerea și sprijinirea zonei de
afaceri.”
15 APRILIE - 15 MAI 2012
MARKET WATCH 35