este etica aplicată o aplicare a eticii? - Societatea Română de ...

Revista de Filosofie Analitică, I, 1 o , 2007
sa, soluţia pentru o metodă etică obiectivă nu poate să se găsească decât întro
teorie etică independentă de orice angajamente morale anterioare, adică
una fundamentată a priori, cum e prescriptivismul său universal. 50 Dacă
privim lucrurile din punct de vedere didactic, experienţa principiistă
acumulată până acum nu e foarte încurajatoare: s‐a constatat că studenţii tind
să aplice mecanic aceste patru principii crezând că doar la atât se reduce
analiza etică; în felul acesta reflecţia critică e marginalizată în formarea lor
profesională.
3. O propunere de armistiţiu
Felul obişnuit în care adversarii marilor teorii etice şi‐au lansat propriile
paradigme de analiză morală a fost sub forma unor conceptualizări
concurente ce aveau pretenţia de a fi singurele abordări corecte ale
fenomenului moral. Un autor utilitarist recent cum e R.M. Hare ia aceste
atacuri ca atare şi încearcă să răspundă punct cu punct variatelor critici
aduse. 51 Rareori găseşti autori care să sublinieze caracterul complementar al
acestor noi abordări (sau metode). Şi pentru că teoriile etice clasice au fost
diverse şi chiar opuse, fiecare având, în plus, propria evoluţie internă,
metoda predilectă de respingere a lor a fost prin sintetizarea unui model
ideal – ce s‐ar afla, chipurile, în spatele diferitelor variante istorice reale – care
a fost luat apoi drept ţintă în atacurile critice. Aşa procedează, de exemplu,
Anne Maclean atunci când se luptă cu aşa‐zisa “concepţie a justificării morale
raţionale” a acţiunilor şi deciziilor din domeniul biomedical, bazată pe
utilizarea teoriei utilitariste. Aşa face şi R. Louden atunci când încearcă să
sintetizeze punctul de vedere anti‐teoretic pentru a apăra utilitatea teoriilor. 52
Aşa procedează T. Beauchamp atunci când distinge conceptul “robust” de
principiu asociat marilor teorii, pentru a‐l respinge. 53 Să luăm pentru
ilustrare cazul lui Maclean; autoarea consideră că principalul curent din
bioetica actuală este unul bazat tacit pe teoria utilitaristă; el ar putea fi
sintetizat sub forma următoarelor patru teze:
50
Filosofia morală a lui R. M. Hare ; Ed. Valentin Mureşan, Paideia, Bucureşti, 2006, p.
101.
51
R.M. Hare, Methods of Bioethics: Some Defective Proposals; în L.W. Sumner & J. Boyle
(eds.), Philosophycal Perspectives on Bioethics.
52
Robert B. Louden, Morality and Moral Theory. A Reappraisal and Reaffirmation; Oxford
University Press, 1992.
53
T. Beauchamp, Role of Principles in Practical Ethics; în L.W. Sumner & C. Boyle (eds.),
Philosophical Perspectives in Bioethics.
99