Zone construite protejate timisoara 2011 - Audieri publice

Recommendations

Info

Rădulescu, Alexandru; Castelul. În revista: „orizont, săptămînal politicsocial şi literar artistic“, Timişoara, 29.iulie 1983 Rieser, Hans-Heinrich; Temeswar. Geographische Beschreibung der Banater Hauptstadt. Schriftenreihe des Instituts für donauschwäbische Geschichte und Landeskunde, Band 1, Jan Thorbecke Verlag, Sigmaringen, 1992 Schiff, Bela; Unser Alt=Temesvar. Der erste Teil,Buchdruckerei Sonntagsblatt, Timişoara, 1937 Stan, Eugen; The History of Timisoara in Old Photos. Film Arts Corporation, timişoara românia (sic), 1996 Szekernyés, János; Székely László. Editura Erdélyi Híradó, Koloszvár – Cluj – Klausenburg, 2002 1.5 Prezentarea critică a bibliografiei generale Datorită condi iilor specifice în care a evoluat ora ul, uria a documenta ie tehnică privind dezvoltarea urbanistică a Timi oarei,reprezentând o cantitate imensă de date i informa ii, a fost insuficient cercetata. Cetatea Timi oara a func ionat ca fortifica ie militară până în anul 1892. Autorii, civili, care au publicat valoroase lucrări monografice, dedicate Banatului i Timi oarei în secolele al XVII-lea i al XIX-lea, nu au avut acces la planuri, care cuprindeau si zona fortificată. Acestea se aflau în posesia unor institu ii militare i constituiau „secret militar”. De aceea, autorii respectivi nu puteau deduce exact raporturile spa iale i, mai ales distan ele din topografia ora ului, atunci când se refereau la cartiere istorice care, la data apari iei lucrărilor lor, nu mai existau. De aceea, unele lucrări documentare apărute în această perioadă prezintă eronat diverse aspecte ale evoluţiei Timişoarei: se afirmă că suburbia Fabric s-ar fi construit în secolul al XVIII-lea „pe ruinele cartierului istoric Palanca Mare (când în realitate amplasamentele celor două cartiere era diferite), acelaşi lucru se afirmă despre cartierul Elisabetin actual şi Palanca Mică (de asemenea aveau în realitate amplasamente diferite), etc. După anul 1892, cercetarea planurilor istorice ale Timi oarei continua sa fie îngreunată de faptul, ca ele se păstrau in diverse arhive din ora e diferite: Timi oara, Bucure ti, Viena i Budapesta. Unele planuri având 18
dimensiuni de până la doi metri, reproducerea i publicarea acestora ar fi fost foarte dificilă cu mijloacele tehnice de atunci. Un impediment major in cercetarea planurilor păstrate in institu iile timi orene l-a constituit faptul, că în anii 1950 Securitatea a trecut numeroase documente planimetrice la „secret”. Studiile planimetrice amănun ite au fost posibile abia din anii1970. Abia atunci s-a putut demonstra că o serie de afirma ii ale istoriografiei despre Timi oara anterioară anilor 1970 sunt complet gre ite. Ele au fost fire ti pentru timpul respectiv, dar sunt de neacceptat astăzi. În capitolul 2. MEMORIU GENERAL – PARTEA II „Analiza evolu iei urbanistice i arhitecturale a teritoriului studiat” vom prezenta dezvoltarea istorică a Timi oarei în deplină conformitate cu cele mai recente cercetări de istoria urbanismului i a arhitecturii. 1.6 Prezentarea studiilor anterioare pe care se bazează cercetarea Proiectele urbanistice au un trecut bogat la Timi oara. Primele planuri urbanistice, care s-au păstrat, datează din anii 1730. Pe baza acestor proiecte a fost reconstruită textura urbană a centrului actual al cartierului Cetate pe o tramă stradală rectangulară i s-a executat constructiv noua cetate bastionară. O nouă fază a început odată cu decizia anulării statutului de fortărea ă militară, cu ocazia a a-zisei „defortificări”. Până în anul 1895 se definitivează planul urbanistic al arhitectului Ybl, care prevedea demolarea completă a fortifica iilor. Interiorul vechii cetă i devenea centrul urbei, legat prin bulevarde largi cu cartierele exterioare fortifica iilor, i prin două artere circulare în jurul fostei cetă i. Se prefigura astfel, structura radial-concentrică actuală. Planul a fost revizuit în anii 1903 - 1905 i, mai ales, în 1911 – 1913, în urma alipirii fostei suburbii Mehala, devenită acum cartier urban. Primul plan de urbanism de după al doilea Război Mondial datează din anul 1947, realizat de Direc ia Tehnică Municipală Timi oara. Noi aşazise „schiţe de sistematizare”, echivalentul PUG-urilor actuale, se întocmesc în anii 1950 – 1951, 1955 i 1959 de către institute centrale de la Bucure ti. Proiectul din anul 1959 este reluat apoi de Institutul de Proiectări din Timi oara în anii 1961 i 1964 i finalizat în 1965. Periodic aceste proiecte se actualizează (1966 – 1968, 1970 – 1971, 1975 – 1976, 1978 – 1979, 1981 – 1982 etc.). După Revolu ia Anticomunistă din 1989 primul Plan Urbanistic General (PUG) s-a întocmit în anii 1990 – 1992. El a fost reactualizat conform noilor 19
Page 1 and 2: Studiu de fundamentare ZONE CONSTRU
Page 3 and 4: e.) Concluzii privind valorificarea
Page 5 and 6: II. PIESE DESENATE PLANURI PREZENT
Page 7 and 8: PLAN A 31 - “TIMISOARA SCHITA DE
Page 9 and 10: de arhitec i inimo i.Grupul respect
Page 11 and 12: - Cercetarea directă pe teren viz
Page 13 and 14: În urma cercetării documentelor d
Page 15 and 16: „MUNICIPIUL TIMI OARA - PLAN URBA
Page 17: Niedermaier, Paul; Städtebau im Mi
Page 21 and 22: anul 1020, ca aparţinând din punc
Page 23 and 24: desenului) 4 Planul castelului (lat
Page 25 and 26: fost construite în exteriorul Espl
Page 27 and 28: De la limita exterioară a fortific
Page 29 and 30: În urma înfrângerii în războiu
Page 31 and 32: Încă dinainte de Primul Război M
Page 33 and 34: Pia a Victoriei,zona pietonală cen
Page 35 and 36: În dupăamiaza zilei de 17 decembr
Page 37 and 38: de parcare. Se impune, ca străzile
Page 39 and 40: 5. După 1990, în condi iile tranz
Page 41 and 42: construitBanca Szana, clădirea act
Page 43 and 44: Treptat se mobilează cu clădiri
Page 45 and 46: lucrările de fortificare formând
Page 47 and 48: c.) Caracteristici func ionale actu
Page 49 and 50: modificări ale clădirilor (acoper
Page 51 and 52: Actuala piaţă a fost trasată în
Page 53 and 54: Gheorghe (1745 - 1755, azi Biserica
Page 55 and 56: clădirilor de aici ca atare fără
Page 57 and 58: având peste 4.300 mp). Pe aceste p
Page 59 and 60: i în acest caz, măsurile care se
Page 61 and 62: clădiri cu două etaje (şi chiar
Page 63 and 64: decorative şi console de sprijin a
Page 65 and 66: a) În cazul monumentelor istorice
Page 67 and 68: 4.1.1 Trama stradală istorică Tra
Page 69 and 70:
Cartierul istoric Cetate posedă un
Page 71 and 72:
laturi ale străzii istorice respec
Page 73 and 74:
Îndesirea exagerată prin realizar
Page 75 and 76:
5 LINII DIRECTOARE PRIVIND INTERVEN
Page 77 and 78:
5.3 Concluzii Legisla ia i regulame
Page 79 and 80:
posibilă, înlocuirea se va face c
Page 81 and 82:
2. F A ADE 2.1 Considerente general
Page 83 and 84:
de întreţinere a suprafeţelor de
Page 85 and 86:
3.4 Recomandări i interven ii admi
Page 87 and 88:
4. PORTALE,POR I I U I DE INTRARE 4
Page 89 and 90:
păstrată în cât mai mare măsur
Page 91 and 92:
Cultură i Patrimoniul Na ional al
Page 93 and 94:
- Copertinele nu trebuie să acoper
Page 95 and 96:
- Mai multe firme şi reclame ampla
Page 97 and 98:
8. CUR I INTERIOARE 8.1 Considerent
Page 99 and 100:
curţilor o atmosferă plăcută, d
Page 101 and 102:
10. A MPLASAREA INSTALA IILOR TEHNI
Page 103 and 104:
11. Glosar de termeni 103
Page 105:
105
show all

Zone construite protejate timisoara 2011 - Audieri publice

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?