Zone construite protejate timisoara 2011 - Audieri publice

3. ANALIZA STRUCTURII URBANE ACTUALE A
TIMI OAREI
3.1 Caracteristici generale ale structurii urbane actuale
Structura urbană actuală, rezultat al evolu iei istorice a oraşului, este
relativ clară. În centrul aglomerării urbane se află cartierul Cetate. În jurul
acestuia gravitează ca „subsisteme urbane“ celelalte cartiere. Datorită
dezvoltării lor istorice independente, cartierele istorice prezintă i astăzi
caracteristici distincte, conferind sistemului urban un caracter polinuclear,
ceea ce facilitează „descongestionarea“ func ională a nucleului central.
Concomitent există însă i tendin a ca nucleele sus-men ionate să se
dizolve în cadrul esutului urban general, într-o textură urbană unitară.
Rolul principal în închegarea i organizarea aglomerării urbane îl de ine
re eaua arterelor de circula ie, constituită în sistem radial-concentric încă
din perioadele anterioare.
Primul inel de circula ie, realizat în anul 1971 în jurul „ora ului
interior“ din secolele al XVIII-lea i al XIX-lea, a fost extins spre sud în
anul 1988 - 1989, pentru a se crea zona pietonală principală a urbei între
Catedrala Ortodoxă Română i Pia a Libertă ii. În afara acestei extinderi,
inelul urmează aproximativ conturul interior al vechilor fortifica ii,
marcând astfel o continuitate firească între evolu ia istorică i cea
contemporană. Din punct de vedere al organizării spa iale a cartierului
istoric, inelul de circula ie joacă acela i rol ordonator, pe care l-a avut
cândva centura de fortifica ii.
Din inelul central pornesc radial, spre celelalte cartiere, mai multe artere
care fac legătura, la limita exterioară a teritoriului intravilan cu re eaua
rutieră interurbană.Radialele străbat cartierele istorice, ajungând până în
zona centrală. Ecartamentul străzilor nu poate fi mărit, fără a demola
clădirile istorice. Acest fapt a condus după 1990, în condi iile sporirii
explozive a numărului de vehicule şi a interesului pentru vadurile
comerciale, la mărirea traficului peste parametrii admisibili. În orele de vârf
ale traficului auto asistăm la colapsul conceptului de circulaţie proiectat în
anii 1980.
În perioada 1988 – 1989 (odată cu pietonizarea “Corso-ului” - Piaţa
Revoluţiei) Inelul I de circulaţie a fost perturbat ca traseu şi fluiditate.
De aceea trebuie schimbatconceptul soluţiei de rezolvare a circulaţiei în
zona centrală în sensul întăririi inelului II (imediat următor şi cu o
circumferinţă mai mare) şi circulaţiei radiale legată de el. Accesul de la
inelul II la inelul I ar trebui să se realizeze prin intermediul unor zone ample
36