22.01.2015 Views

Cap 3 Caracterizare ape suprafata_DA Somes-Tisa - Apele Romane

Cap 3 Caracterizare ape suprafata_DA Somes-Tisa - Apele Romane

Cap 3 Caracterizare ape suprafata_DA Somes-Tisa - Apele Romane

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

3.3. DELIMITAREA CORPURILOR DE APA<br />

In conformitate cu Art. 2.10 din Directiva Cadru a Apei 2000/60/EC, prin „corp de apa de<br />

<strong>suprafata</strong>” se intelege un element discret si semnificativ al <strong>ape</strong>lor de <strong>suprafata</strong> ca: rau, lac, canal, sector<br />

de rau, sector de canal, <strong>ape</strong> tranzitorii, o parte din <strong>ape</strong>le costiere.<br />

Corpul de apa este unitatea care se utilizeaza pentru stabilirea, raportarea si verificarea modului<br />

de atingere al obiectivelor tinta ale Directivei Cadru a Apei, astfel ca delimitarea corecta a acestor<br />

corpuri de apa este deosebit de importanta.<br />

Corpul de apa de <strong>suprafata</strong> se caracterizeaza prin elementele de calitate indicate in Anexa V a<br />

DCA.<br />

Criterii de baza pentru delimitarea corpurilor de apa de <strong>suprafata</strong><br />

Pentru delimitarea corpurilor de apa de <strong>suprafata</strong> s-a tinut cont de urmatoarele :<br />

• categoria de apa de <strong>suprafata</strong>;<br />

• tipologia <strong>ape</strong>lor de <strong>suprafata</strong>;<br />

• caracteristicile fizice ale <strong>ape</strong>lor de <strong>suprafata</strong>.<br />

Criterii aditionale pentru delimitarea corpurilor de apa de <strong>suprafata</strong><br />

Pentru delimitarea mai exacta a corpurilor de apa de <strong>suprafata</strong> s-au considerat, in mod<br />

suplimentar/plus, urmatorii parametrii:<br />

• starea <strong>ape</strong>lor<br />

- un element discret de apa de <strong>suprafata</strong> nu trebuie sa contina elemente semnificative ale unor stari<br />

diferite. Un “corp de apa” trebuie sa apartina unei singure clase a starii ecologice.<br />

- in procesul de sub-divizare progresiva a <strong>ape</strong>lor in unitati din ce in ce mai mici, este necesar sa se<br />

pastreze un echilibru intre descrierea corecta a starii <strong>ape</strong>lor si necesitatea evitarii fragmentarii<br />

<strong>ape</strong>lor de <strong>suprafata</strong> intr-un numar prea mare de corpuri de apa;<br />

• ariile protejate<br />

- limitele existente ale ariilor protejate pot fi considerate la identificarea corpurilor de apa. De cele<br />

mai multe ori, limitele corpurilor de apa nu vor coincide cu limitele zonelor protejate deoarece<br />

ambele zone geografice au fost definite in scopuri diferite, pe baza unor criterii diferite.<br />

• alterarile hidromorfologice<br />

- in cazul alterarilor hidromorfologice semnificative, criteriile de desemnare a CAPM, s-au bazat pe<br />

rezultatele Proiectului Regional UNDP-GEF al Dunarii Identifying hydromorphological pressures on<br />

the Danube River. Questionnaire – step 1, c) Significant pressures / impacts.<br />

- corpurile de apa puternic modificate pot fi identificate si desemnate atunci cand starea ecologica buna<br />

nu poate fi atinsa din cauza impactului alterarilor fizice asupra caracteristicilor hidromorfologice ale<br />

<strong>ape</strong>lor de <strong>suprafata</strong><br />

- CAPM sunt definite preliminar de limitele schimbarilor caracteristicilor hidromorfologice care:<br />

(a) rezulta din alterarile umane generate de activitatile umane si<br />

(b) impiedica atingerea starii ecologice bune.<br />

Aspecte - cheie ale delimitarii corpurilor de apa<br />

Pentru identificarea corpurilor de apa de <strong>suprafata</strong> au fost luate in considerare toate raurile al<br />

caror bazin hidrografic are o <strong>suprafata</strong> mai mare de 10 km 2 si lacurile de acumulare cu <strong>suprafata</strong> la<br />

nivelul normal de retentie mai mare de 50 ha.<br />

• Corpuri de apa mici – s-a tinut cont de abordarea prezentata mai sus si astfel, in anumite<br />

cazuri (bazine hidrografice mici), intregul curs de apa se poate considera ca fiind un singur corp<br />

de apa, in cazul in care intregul bazin este “natural” sau este influentat, in principal, de o<br />

anumita presiune ( ex. hidroenergie).<br />

• Gruparea (agregarea / “aggregation”) corpurilor de apa in functie de cauza care le<br />

17

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!