Cap 3 Caracterizare ape suprafata_DA Somes-Tisa - Apele Romane
Cap 3 Caracterizare ape suprafata_DA Somes-Tisa - Apele Romane
Cap 3 Caracterizare ape suprafata_DA Somes-Tisa - Apele Romane
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
3.3. DELIMITAREA CORPURILOR DE APA<br />
In conformitate cu Art. 2.10 din Directiva Cadru a Apei 2000/60/EC, prin „corp de apa de<br />
<strong>suprafata</strong>” se intelege un element discret si semnificativ al <strong>ape</strong>lor de <strong>suprafata</strong> ca: rau, lac, canal, sector<br />
de rau, sector de canal, <strong>ape</strong> tranzitorii, o parte din <strong>ape</strong>le costiere.<br />
Corpul de apa este unitatea care se utilizeaza pentru stabilirea, raportarea si verificarea modului<br />
de atingere al obiectivelor tinta ale Directivei Cadru a Apei, astfel ca delimitarea corecta a acestor<br />
corpuri de apa este deosebit de importanta.<br />
Corpul de apa de <strong>suprafata</strong> se caracterizeaza prin elementele de calitate indicate in Anexa V a<br />
DCA.<br />
Criterii de baza pentru delimitarea corpurilor de apa de <strong>suprafata</strong><br />
Pentru delimitarea corpurilor de apa de <strong>suprafata</strong> s-a tinut cont de urmatoarele :<br />
• categoria de apa de <strong>suprafata</strong>;<br />
• tipologia <strong>ape</strong>lor de <strong>suprafata</strong>;<br />
• caracteristicile fizice ale <strong>ape</strong>lor de <strong>suprafata</strong>.<br />
Criterii aditionale pentru delimitarea corpurilor de apa de <strong>suprafata</strong><br />
Pentru delimitarea mai exacta a corpurilor de apa de <strong>suprafata</strong> s-au considerat, in mod<br />
suplimentar/plus, urmatorii parametrii:<br />
• starea <strong>ape</strong>lor<br />
- un element discret de apa de <strong>suprafata</strong> nu trebuie sa contina elemente semnificative ale unor stari<br />
diferite. Un “corp de apa” trebuie sa apartina unei singure clase a starii ecologice.<br />
- in procesul de sub-divizare progresiva a <strong>ape</strong>lor in unitati din ce in ce mai mici, este necesar sa se<br />
pastreze un echilibru intre descrierea corecta a starii <strong>ape</strong>lor si necesitatea evitarii fragmentarii<br />
<strong>ape</strong>lor de <strong>suprafata</strong> intr-un numar prea mare de corpuri de apa;<br />
• ariile protejate<br />
- limitele existente ale ariilor protejate pot fi considerate la identificarea corpurilor de apa. De cele<br />
mai multe ori, limitele corpurilor de apa nu vor coincide cu limitele zonelor protejate deoarece<br />
ambele zone geografice au fost definite in scopuri diferite, pe baza unor criterii diferite.<br />
• alterarile hidromorfologice<br />
- in cazul alterarilor hidromorfologice semnificative, criteriile de desemnare a CAPM, s-au bazat pe<br />
rezultatele Proiectului Regional UNDP-GEF al Dunarii Identifying hydromorphological pressures on<br />
the Danube River. Questionnaire – step 1, c) Significant pressures / impacts.<br />
- corpurile de apa puternic modificate pot fi identificate si desemnate atunci cand starea ecologica buna<br />
nu poate fi atinsa din cauza impactului alterarilor fizice asupra caracteristicilor hidromorfologice ale<br />
<strong>ape</strong>lor de <strong>suprafata</strong><br />
- CAPM sunt definite preliminar de limitele schimbarilor caracteristicilor hidromorfologice care:<br />
(a) rezulta din alterarile umane generate de activitatile umane si<br />
(b) impiedica atingerea starii ecologice bune.<br />
Aspecte - cheie ale delimitarii corpurilor de apa<br />
Pentru identificarea corpurilor de apa de <strong>suprafata</strong> au fost luate in considerare toate raurile al<br />
caror bazin hidrografic are o <strong>suprafata</strong> mai mare de 10 km 2 si lacurile de acumulare cu <strong>suprafata</strong> la<br />
nivelul normal de retentie mai mare de 50 ha.<br />
• Corpuri de apa mici – s-a tinut cont de abordarea prezentata mai sus si astfel, in anumite<br />
cazuri (bazine hidrografice mici), intregul curs de apa se poate considera ca fiind un singur corp<br />
de apa, in cazul in care intregul bazin este “natural” sau este influentat, in principal, de o<br />
anumita presiune ( ex. hidroenergie).<br />
• Gruparea (agregarea / “aggregation”) corpurilor de apa in functie de cauza care le<br />
17