Cap 3 Caracterizare ape suprafata_DA Somes-Tisa - Apele Romane

sistemelor de clasificare si evaluare globala a starii apelor de suprafata (rauri, lacuri, ape tranzitorii, ape
costiere) conform cerintelor Directivei Cadru Apa 2000/60/EC pe baza elementelor biologice, chimice
si hidromorfologice” si caracterizarea starii la nivel de corp de apa, corpurile de apa “in curs de
evaluare” vor fi clasificate in cele doua clase (“la risc” sau “fara risc”).
Ca si in anul 2004, in anul 2008, la evaluarea riscului neatingerii obiectivelor de mediu pentru
corpurile de apa s-a tinut cont de presiunile semnificative identificate (sub-capitolul 3.4), precum si
de evaluarea impactului acestora. Pentru evaluarea riscului s-au luat in considerare urmatoarele
categorii de risc:
- poluarea cu substante organice;
- poluarea cu nutrienti;
- poluarea cu substante periculoase;
- alterari hidromorfologice.
avand in vedere, ca aceste 4 categorii de presiuni au fost identificate, atat la nivelul Districtului
International al Dunarii, cat si la nivel national, ca fiind cele mai importante probleme de gospodarirea
apelor.
Elementele metodologice mai sus mentionate au fost aplicate avand ca obiectiv atingerea starii
ecologice si a starii chimice aferente anului 2015, luand in considerare scenariul de baza
(implementarea masurilor de baza pana in 2015 pentru activitatile antropice cauzatoare de
presiuni semnificative). Corpurile de apa la nivelul carora exista presiuni semnificative si/sau impact
semnificativ si pentru care nu se vor implementa masurile necesare pentru atingerea obiectivelor pana
in 2015 sunt identificate ca fiind la risc.
Riscul ecologic (riscul de a nu atinge starea ecologica buna) este definit de cele 3 categorii
de risc: poluarea cu substante organice, poluarea cu nutrienti, precum si de alterarile hidromorfologice.
Pentru riscul ecologic, evaluarea realizata pe baza elementelor biologice are un rol primordial, insa in
lipsa unor corelatii exacte dintre presiune/masuri si impact, s-au utilizat si parametrii abiotici (elemente
fizico-chimice si hidromorfologice). Riscul ecologic se cuantifica avand in vedere cea mai proasta
situatie regasita in categoriile de risc (poluarea cu substante organice, poluarea cu nutrienti, precum si
de alterarile hidromorfologice).
Intrucat studiul stiintific privind sistemul de evaluare a starii apelor in conformitate cu cerintele
Directivei Cadru Apa nu a fost finalizat, in evaluarea riscului, pragurile de la care starea ecologica
apelor poate fi considerata buna au fost, in mod preliminar, cele prevazute in Ordinul 161/2006, cu
exceptia valorilor specifice tipului pentru indexul saprob macronevertebrate - rauri, care au fost
preluate din studiul mai sus mentionat.
Riscul chimic (riscul de a nu atinge starea chimica buna) este definit de o singura categorie
si anume poluarea cu substante prioritare si cu alti poluanti, considerand valorile prag propuse in noua
Directiva privind standardele de calitate pentru mediu in domeniul politicii apei si care amendeaza
Directiva Cadru a Apei (lista celor 33 substante si grupe de substante prioritare si lista altor poluanti,
precum si valorile prag propuse sunt prezentate in Anexa 3.1.).
Riscul total este compus din riscul ecologic si riscul chimic, iar evaluarea este data de cea mai
proasta situatie regasita la cele 2 categorii de risc.
3.5.1. Poluarea cu substante organice
Asa cum s-a prezentat in sub-capitolul 3.4, poluarea cu substante organice se datoreaza
emisiilor/evacuarilor de ape uzate provenite de la sursele punctiforme si difuze, in special aglomerarile
umane, sursele industriale si agricole. Lipsa sau insuficienta epurarii apelor uzate conduce la poluarea
apelor de suprafata cu substante organice, care odata ajunse in apele de suprafata incep sa se degradeze
si sa consume oxigen.
49