Cap 3 Caracterizare ape suprafata_DA Somes-Tisa - Apele Romane

CAPITOLUL 3
CARACTERIZAREA APELOR DE SUPRAFATA
3.1. CATEGORII DE APA DE SUPRAFATA
In spatiul hidrografic Somes-Tisa sunt identificate 532 rauri cu suprafete mai mari de 10
km 2 si 13 lacuri de acumulare cu suprafete mai mari de 50 ha. Deasemenea, au fost selectate 3
lacuri naturale cu suprafete mai mici de 50 ha (Fig. 3.1.).
● Rauri
Raul Tisa are izvoarele in Carpatii Padurosi pe teritoriul de vest al Ucrainei, formeaza
granita naturala intre Romania si Ucraina pe o lungime de 61 km intre localitatile Valea Viseului si
Piatra si se varsa in Dunare pe teritoriul Ungariei. Pe teritoriul romanesc, bazinul Tisa are o
suprafata de 4540 km 2 , cu panta medie de 2‰, adunand apele unui numar de 115 cursuri de apa cu
suprafete mai mari de 10 km 2 , cu o lungime totala de 1557 km.
Reteaua hidrografica a bazinului este constituita pe teritoriul Romaniei, din afluentii de
stanga ai Tisei care dreneaza Depresiunea Maramuresului: Viseu, Iza, Sapanta, Baia, Valea lui
Francisc si raurile care intra in Tisa peste granita: Batarci cu Tarna Mare, Egher cu Hodos, si
Turul. Dintre acestea, semnificative ca aport hidrologic sunt: Viseu, Iza (rauri cu subbazine
pregnant asimetrice), Batarci si Tur.
Raul Viseu, cu suprafata de 1581 km 2 si o lungime totala de 82 km, izvoraste din Muntii
Maramuresului in zona pasului Prislop la o altitudine de 1535m, dreneaza versantii de SV ai acestor
munti si pe cei nordici ai Muntilor Rodnei prin afluentii sai de dreapta Cisla, Vaser, Ruscova,
Frumuseaua. Panta medie a subbazinului este de 15‰, iar densitatea medie a retelei hidrografice
este de 0,5-0,7 km/km 2 , ajungind la 0,9 km/km 2 in bazinul superior.
Raul Iza cu suprafata de 1293 km 2 si o lungime totala de 80 km, isi are izvoarele in Muntii
Rodnei, la o altitudine de 1275 m, adunand apele prin afluentii de stanga care-si au obarsiile in
Muntii Tiblesului si Gutaiului. Principalii afluenti ai Izei sunt: Boicu, Ieud, Botiza, Mara cu Cosau
si Rona (afluent de dreapta). Panta medie este de 13%o iar densitatea retelei hidrografice este in
medie de 0,6-0,7 km/ km 2 , depasind valoarea de 0,8 km/ km 2 in bazinul superior.
Subbazinul raului Batarci are o suprafata de 243 km 2 . Afluentii acestuia, care conflueaza
peste granita in Batar sunt: Tarna Mare, Batarci, Egher, Hodos, au o lungime totala de 44 km pe
teritoriul Romaniei.
Subbazinul raului Tur are o suprafata de 1144 km 2 pe teritoriul tarii noastre. Raul izvoraste
din NV muntilor Gutai de la 1050 m altitudine si dreneaza versantii vestici ai grupului de munti
vulcanici Oas-Gutai. Lungimea Turului pe teritoriul Romaniei este de 68 km. Cei mai importanti
afluenti, care isi au originea pe ramura muntoasa eruptiva sunt: Valea Rea cu Lechincioara si Valea
Alba, Talna si Turt. In zona de campie, Turul primeste pe stanga apele raului Racta cu afluentul
Egher. Densitatea retelei hidrografice in acest subbazin descreste de la 1 km/km 2 in zona superioara
la 0,3 km/km 2 in zona inferioara de campie.
Raul Somes dreneaza un bazin hidrografic de 15740 km 2 , cuprinzand 362 cursuri de apa cu
suprafete mai mari de 10 km 2 cu o lungime totala de 5263 km. Densitatea retelei hidrografice este
de 0.35 km/km 2 iar coeficientul de sinuozitate 2.12.
Somesul se formeaza prin confluenta in apropierea localitatii Dej a Somesului Mare (cu
izvoare in Muntii Rodnei-Suhard) si a Somesului Mic (cu izvoare in Muntii Apuseni). De aici
strabate pe o distanta de 246 km Podisul Somesan si Campia joasa a Somesului, cu o panta medie
de 0.55‰. Panta generala a raului, de la izvoarele Somesului Mare si pana la frontiera, este de 3 ‰.
Afluentii cu aport hidrologic semnificativ sunt: Sieu, Somes Mic, Almas, Lapus.
Raul Somesul Mic cu suprafata de 3773 km 2 si lungime totala de 178 km, este cel mai
important afluent al Somesului. El se formeaza prin unirea Somesului Cald cu Somesul Rece, rauri
cu izvoare in Muntii Vladeasa, respectiv din Muntii Gilau. Are o panta medie de 8‰ si un
coeficient de sinuozitate de 1.68.
1

Raul Lapus este colectorul aproape unic al versantilor sudici ai Muntilor vulcanici Gutai-
Tibles si ai Muntilor Lapusului, cu o puternica asimetrie de dreapta. Bazinul are o suprafata de 1875
km 2 si o lungime totala de 119 km, cu o altitudine medie de 542 m, un coeficient de sinuozitate de
2.70 si panta medie de 9‰ .
Subbazinul raului Crasna cuprinde 52 cursuri de apa cu suprafete mai mari de 10 km 2 cu o
lungime totala de 696 km si o suprafata de 2100 km 2 . Densitatea medie a retelei este de 0.34
km/km 2 , scazand treptat dinspre amonte in aval. Raul Crasna are o lungime de 134 km de la izvoare
pana la granita cu Ungaria si o asimetrie in favoarea partii drepte a bazinului pana in sectiunea
Domanesti unde situatia se inverseaza. Principalii afluentii sunt Zalaul, Maja si Maria, toti cu debite
nesemnificative si cu lungimi ce nu depasesc 38 km.
In Tabelul 3.1. sunt prezentate sintetic caracteristicile principalelor cursuri de apa
monitorizate cantitativ in spatiul hidrografic Somes-Tisa.
Nr.
crt.
Raul
Tabel 3.1. - Caracteristicile regimului hidrologic
Lungimea
asigurarea (mc/s)
Debitul lunar cu
Suprafatdinea
multianual
Altitu-
Debit mediu
Statia
hidrometrica raului
(km) (mdM) (mc/s) 80% 90% 95%
(km)
Qm/Q
1
Somes
Mare
Beclean 100.8 4363 353 47.9 7.40 6.00 5.00 3/2000
2 Tibles Mocod 31 97 376 1.63 0.178 0.135 0.104 0.1/70
3 Sieu Sintereag 63.4 1794 268 15.1 2.17 1.77 1.46 1 / 1100
4 Bistrita Bistrita 54.4 602 351 7.77 1.31 1.05 0.850 0.1/600
5
Bargau Muresenii
(V.Straj) Bargaului
12.8 73 698 1.34 0.21 0.167 0.137 0.1/120
6 Somes Dej 134 8856 228 75.3 12.3 9.80 7.90 5/2300
7
Somes
Mic
Salatiu 170.4 2588 238 21.2 3.85 3.25 2.90 1 / 490
8
Somes
Cald
Smida 16.2 103 1002 3.23 0.580 0.470 0.390 0.3/100
9 Borsa Borsa 23.8 178 303 0.624 0.027 0.017 0.012 0/130
10 Fizes
Fizesul
Gherlei
40.4 506 261 1.14 0.060 0.038 0.020 0/100
11 Somes Rastoci 189 9753 199 82.5 13.5 11.0 9.00 6 /1500
12 Almas Hida 44.4 556 242 1.83 0.140 0.090 0.060 0/350
13 Agrij Romanasi 29 225 248 1.10 0.115 0.080 0.060 0.1/240
14 Zalau Borla 24.5 170 187 0.713 0.048 0.030 0.018 0.3/140
15 Somes Ulmeni 260 11702 159 88.0 14.5 12.0 9.70 6/3000
16 Somes Cicarlau 293 14568 142 115 17.6 14.4 11.8 11/1700
17 Salaj Salsig 37.8 454 160 2.26 0.045 0.029 0.019 0/170
18 Lapus Lapusel 109 1453 155 19.3 1.57 1.25 0.950 0.5/750
19 Cavnic Copalnic 29 241 227 4.32 0.340 0.230 0.180 0.2/30
20 Viseu Bistra 72.9 1545 360 33.9 7.70 6.50 5.60 3 / 1000
21 Vaser
Viseu de
Sus
47 410 478 8.44 1.84 1.53 1.30 0.1/280
22 Ruscova Ruscova 37.2 434 409 11.6 3.15 2.60 2.20 1 / 400
23 Iza Vadu Izei 89.7 1126 276 16.6 1.97 1.60 1.83 0.6/600
24 Mara Vadu Izei 37.6 410 280 8.50 1.15 0.940 0.770 0.2/250
25 Tur Turulung 47.6 733 125 9.61 0.600 0.410 0.320 0.1/500
26
Valea Huta
Rea Certeze
14 61 281 1.83 0.220 0.155 0.110 0.1/80
27 Somes Satu Mare 361 15600 118 125 19.0 15.5 12.7 9/3300
28 Turt Gherta Mare 15.2 36.6 144 0.509 0.018 0.010 0.006 0/70
29 Crasna Domanesti 119 1705 113 5.54 0.330 0.210 0.140 0.1/340
30 Maja Corund 20 197 155 0.546 0.021 0.014 0.007 0/40
3

• Lacuri naturale
In spatiul hidrografic Somes-Tisa nu au fost inventariate lacuri naturale cu suprafete ce
depasesc 0.5 km 2 . Din cele cu suprafete sub 0.5 km 2 , au fost selectate 3 lacuri naturale mai
importante, care in functie de distributia unitatilor de relief si de factorii ce au favorizat formarea
cuvetelor lacustre, se grupeaza in lacuri de munte si lacuri de deal si podis (Tabel 3.2.).
Lacul Buhaescu este un lac glaciar de munte, situat in NE spatiului studiat, in Parcul
National Muntii Rodnei cu dimensiuni reduse (4.2 ha), cu temperatura si gradul de mineralizare al
apei scazute.
In categoria lacurilor de deal si podis se incadreaza lacul Bodi Mogosa din Muntii Gutai pe
raul Sasar si lacul Stiucilor, rezervatie naturala de interes national, situat in bazinul hidrografic al
raului Fizes.
Nr.
crt.
Tabel 3.2.-Caracteristicile lacurilor naturale
Denumire lac
Suprafata
(km 2 )
Altitudinea
(mdM)
Adancimea medie
(m)
1 Lacul Bodi Mogosa 0.1 680 3
2 Lacul Buhaescu 0.042 1870 2
3 Lacul Stiucilor 0.26 280 3.12
• Lacuri de acumulare
La nivelul Directiei Apelor Somes-Tisa sunt inventariate 87 lacuri de acumulare create in
diverse scopuri (alimentare cu apa, hidroenergetic, atenuare viituri, agrement, piscicultura, irigatii,
etc), din care 13 au suprafete mai mari de 0.5 km 2 . Dintre acestea, 5 sunt lacuri piscicole.
Cele mai importante lacuri de acumulare din spatiul hidrografic Somes-Tisa sunt:
Acumularea Fantanele, cea mai intinsa ca suprafata (815 ha) si cu cel mai mare volum total
(250.42 mil.mc), este situata in subbazinul Somesului Mic, fiind prima ca amplasament din salba
celor 5 lacuri situate pe acest curs de apa. A fost pusa in functiune in anul 1976, barajul are o
inaltime de 95 m, iar lungimea lacului pe cursul de apa este de 22 km. Adancimea medie a lacului
este de 26 m, fiind constituit cu scopul de a produce energie electrica si a atenua undele de viitura
din acest bazin.
Acumularea Colibita este situata in bazinul hidrografic Somes pe raul Bistrita, afluent al
raului Sieu. A fost data in folosinta la capacitatea totala in anul 1995, cu un volum total de 100.74
mil mc. Lungimea acumularii este de 2.5 km iar barajul are o inaltime de 92 m. Suprafata lacului
este de 300 ha si adancimea medie este de 33.6 m. Scopul acumularii este complex: alimentare cu
apa, producere de energie electrica si atenuarea undelor de viitura.
Acumularea Stramtori - Firiza este situata in subbazinul raului Sasar, pe afluentul Firiza. A
fost data in functiune in anul 1964. Barajul are o inaltime de 51,5 m si o lungime de 3 km. Retine
un volum total de apa de 17.53 mil mc, din care 13.76 mil mc este folosit atat pentru producerea de
energie electrica, cat si pentru alimentarea cu apa. Suprafata acumularii este de 113 ha, iar
adancimea medie de 15.5 m.
3.2. ECOREGIUNI, TIPOLOGIA SI CONDITIILE DE REFERINTA
3.2.1. Tipologia si conditiile de referinta pentru rauri
Directiva Cadru Apa prevede ca pentru fiecare categorie de apa de suprafaţa, corpurile de
apa dintr-un bazin sau district hidrografic sa fie diferentiate după tipul lor.
Clasificarea tipologica a cursurilor de apa se realizeaza in urmatoarele etape:
• Abordarea top-down - tipologie bazata pe parametrii descriptivi abiotici, factori
4

presupusi a se afla in relatie indirecta cu comunitatile biologice (relatie de tip cauzaefect)
• Abordarea bottom-up – tipologie bazata pe masuratori directe a variabilitatii
comunitatilor biologice (relatie de tip efect-cauza) prin care se urmareste o verificare
biologica a tipologiei abiotice
• Suprapunerea celor doua abordari pentru definirea finala a tipurilor de corpuri de apa
Pentru caracterizarea tipologica abiotica a cursurilor de apa din Romania, avand la baza
sistemul B de clasificare (Anexa II a Directivei Cadru Apa), s-au utilizat urmatorii parametri :
-obligatorii – care conduc la primele diferentieri :
• ecoregiunile;
• altitudinea bazinului;
• caracteristicile geologice;
• suprafata bazinului de receptie
-optionali – care conduc la diferentieri mai detaliate :
• structura litologica a patului albiei;
• debitul specific mediu multianual;
• debitul specific mediu lunar minim anual cu asigurare de 95%;
• caracteristicile climatice: precipitatiile medii multianuale si temperatura medie
multianuala;
• panta medie a cursului de apa
Ecoregiuni
Din cele 25 de ecoregiuni definite pentru Europa in Anexa XI a Directiva Cadru in domeniul
Apei (Ilies 1978), pe baza caracteristicilor ecologice si a distributiei geografice a faunei acvatice, in
spatiul hidrografic Somes-Tisa, s-au delimitat 2 ecoregiuni:
- ecoregiunea 10 – muntii Carpati, in cadrul careia poate fi considerat si podisul
Transilvaniei ca o subecoregiune.
- ecoregiunea 11 - cimpia Ungara sau Panoniei.
Acestea sunt reprezentate in Fig 3.2.
5

Ecoregiunea Muntii Carpati cu altitudini depasind 2000m in partea de E, cu relief viguros
si pante abrupte, este alcatuita din roci predominant silicioase eruptive si sedimentare, calcarul fiind
slab reprezentat in zonele de S si SE. Solurile sunt foarte variate si complexe ca structura (podzoluri
primare-pe pajistile alpine, brun-acide montane de padure-intre 800-1800 m altitudine, brun-roscate
de padure in zona de podis sau dealuri înalte).Vegetatia cuprinde etajele padurilor de foioase si
conifere precum si pasunile alpine si subalpine.
Ca parte componenta a ecoregiunii Muntii Carpati, a fost definita si subecoregiunea Podisul
Transilvaniei (S 10 ) situata in domeniul de altitudine 200-500m.
Ecoregiunea Campia Ungara este compusa din fasii inalte discontinue si campii joase de
divagare, cu o uşoară înclinare de la SE spre NV, geologie silicioasa, soluri cernoziomice si
nisipoase precum si vegetatie de silvostepa si paduri de foioase.
Limitele ecoregiunii Campia Ungara intersecteaza cursurile de apa importante care provin
din zona montana la altitudinea de 200-250m, iar intre cursurile principale limita ecoregiunilor urca
pana la altitudinea de 400-500m, pentru a delimita bazinele hidrografice a caror cursuri de apa sunt
situate in regiunea de dealuri joase.
Altitudinea bazinului a fost caracterizata prin domeniile 500m, care
definesc principalele unităţi de relief: câmpii, dealuri şi podişuri, zone piemontane şi munţi, iar
caracteristicile geologice au fost delimitate de următoarele tipuri de roci: silicioase, calcaroase si
organice.
Zonarea longitudinală a cursurilor de apă a luat in considerare suprafaţa bazinului,
respectiv: cursuri de apă mici (F = 10 – 100 km 2 ), cursuri de apă medii (F = 100 – 1000 km 2 ),
cursuri de apă mari (F = 1000 – 10 000 km 2 ), cursuri de apă foarte mari (F > 10 000 km 2 );
Pentru structura litologica a patului albiei s-au considerat urmatorii constituenti: blocuri
(D > 200 mm), bolovăniş (D = 70 – 200 mm), pietriş (D = 2 – 70 mm), nisip (D = 0,05 – 2 mm),
mâl (D = 0,05 – 0,005 mm), argila (D < 0,005 mm).
Debitul specific mediu multianual s-a caracterizat prin urmatoarele categorii: mare (>30
l/s/km 2 ), mediu (3-30 l/s/km 2 ) , mic (< 3 l/s/km 2 ), iar debitul specific mediu lunar minim anual
cu asigurare de 95% prin categoriile: mare (> 2 l/s.km 2 ), mediu (0.3 – 2 l/s.km 2 ), mic
(

cele 4 tipuri definite in etapa anterioara, functie de altitudine. Avand in vedere diversitatea si
heterogenitatea din punct de vedere hidrologic a cursurilor de apa din aceasta categorie, este
necesara o investigare si analiza hidrologica aprofundata, care sa conduca la diferentierea detaliata
a unor noi tipuri sau/si sub-tipuri, urmata de investigatii directe ale comunitatilor biologice specifice
tipurilor respective.
Tabel 3.3. - Tipologia cursurilor de apa din spatiul hidrografic hidrografic Somes-Tisa
Parametrii
Tip
Simbol
Ecoregiunea
Suprafata (km 2 )
Geologia
Structura
litologica
Panta (‰)
Altitudinea (mdMN)
Precipitatii (mm/an)
Temperatura ( 0 C)
Q (l/s/km 2 )
q95% (l/s/km 2 )
Tipul
biocenotic
potential
(fauna
piscicola)
Curs de apa
situat in zona
montana,
piemontana
sau de
podisuri
inalte
RO01 10
10-1000
a-silicioasa
b-
calcaroasa
c-organica
blocuri
bolovanis
pietris
20-200
>500
600-1400
-2- +9
>5
>0,5
Lipan
Clean
Pastrav
Sector de
curs de apa
situat in zona
piemontana
sau de
podisuri
inalte
RO02 10
1000-10000
a-silicioasa
b-
calcaroasa
pietris,
bolovanis
3-20
500-800
600-800
7-9
5-20
1-3
Lipan
Scobar
Sector de
curs de apa
situat in
depresiuni
intramontane
RO03 10
>10
a-silicioasa
b-
calcaroasa
c-organica
nisip,
pietris,
bolovanis
1-3
500-800
600-800
7-9
3-20
0.2 -2
Scobar
Clean
Curs de apa
situat in zona
de dealuri
RO04
10a
10-1000
a-silicioasa
b-
calcaroasa
c-organica
pietris,
nisip
1-30
200-500
500-700
8-10
1-5
0.01-0.5
Clean
Sector de
curs de apa
situat in zona
de dealuri sau
de podisuri
RO05
10a
1000-10000
a-silicioasa
b-
calcaroasa
c-organica
nisip,
pietris
0,5-20
200-500
500-700
8-10
3-15
0.2-2
Scobar
Mreana
Curs de apa
situat in zona
de campie
RO06 11
10-2000
a-silicioasa
b-
calcaroasa
c-organica
nisip,
Argila
maloasa,
mal

Sector de
curs de apa
situat in zona
de campie
RO10 11
>3000
a-silicioasa
b-
calcaroasa
c-organica
nisip,
mal,
argila
0.5 - 5
3000
a-silicioasa
b-
calcaroasa
c-organica
nisip,
mal,
argila

cu abordarea intitulata „ expert judgement” (experienta expertului). Lipsa datelor istorice relevante
a evidentiat deasemenea dificultatea procesului de stabilire a conditiilor de referinta.
Sectiunile de referinta au fost selectate pe baza urmatoarelor criterii specifice, care sunt in
concordanta cu cele recomandate de Ghidul REFCOND si Raportul 2004 al Districtului
International al Dunarii:
9

Utilizarea terenului in bazinul de receptie
Influentele urbanizarii, utilizarii terenului sau silviculturii trebuie sa fie pe cat posibil reduse.
Cursuri de apa si habitate
Sectiunile de referinta trebuie sa fie acoperite cu vegetatie naturala sau cu paduri neexploatate.
Resturile lemnoase sa nu fie inlaturate.
Patul albiei sau al malurilor sa nu fie fixat.
Sa nu existe obstacole in calea migratiei organismelor sau a transportului sedimentelor
Masurile de protectie impotriva inundatiilor sa aiba influenta minora
Vegetatia malurilor si a zonelor inundabile
Vegetatia de maluri si cea a zonei inundabile permite migratia laterala.
Regimul hidrologic
Regimul natural de curgere sa nu fie perturbat.
Regimul hidrologic al cursurilor de apa sa nu fie alterat sau sa aiba modificari minore Regimul
hidrologic sa nu fie perturbat din cauza prelevarilor, derivatiilor, evacuarilor in unde pulsatorii.
Criterii fizico-chimice
Sa nu existe surse punctiforme de poluare organica.
Sa nu existe surse punctiforme de poluare cu nutrienti.
Sa nu existe surse de poluare difuza.
Sa nu se manifeste acidifierea, alcalinizarea si salinizarea.
Sa nu existe alterari ale regimului termic.
Biologie
Fara alterari ale biotei indigene prin introducerea de plante si animale (de ex. in cadrul
pisciculturii).
Morfologia lacului
Alterarile hidromorfologice sa nu influenteze biodiversitatea si functia ecologica.
Biomanipulare
Nu exista biomanipulare (de ex in lacuri).
Utilizarea in scop recreational
Fara utilizare intensiva in scop recreational.
S-a realizat o selectie a siturilor potentiale, punandu-se totodata bazele unei retele de sectiuni
de monitoring incluse in programul de supraveghere a elementelor de calitate biologice,
hidromorfologice si fizico-chimice. Sectiunile de referinta selectate acopera variabilitatea temporala
si spatiala ce se manifesta in cadrul tipului respectiv.
In spatiul hidrografic Somes-Tisa la nivelul anului 2007 au fost selectate un numar de 15
sectiuni de referinta si 6 cele mai bune sectiuni disponibile.
De asemenea, in definirea conditiilor de referinta s-a avut in vedere reprezentativitatea
elementelor biologice, precum si disponibilitatea datelor, in aceasta etapa pentru rauri fiind utilizate
comunitatile de macronevertebrate. Pentru analiza comunitatilor de macronevertebrate s-a folosit
abordarea multimetrica, reprezentata de utilizarea mai multor indecsi, functie de tipul de informatie
oferit de acestia.
In urmatoarea etapa, pentru a se stabili cu mai mare acuratete conditiile de referinta specifice
tipului, se vor evalua si alte elemente biologice de calitate: fitobentos, pesti, fitoplancton.
Indicele saprob pentru macrozoobentos, corespunzator conditiilor de referinta si starii
ecologice foarte bune * , variaza intre 1,2 si 1,6, , respectiv 1,55 si 2- functie de tipul cursului de apa
(Tab. 3.4.).
Pentru cursurile de apa care au regim hidrologic nepermanent, avand in vedere diversitatea
si heterogenitatea lor din punct de vedere hidrologic, precum si necesitatea investigarii si analizei
hidrologice aprofundate, conditiile de referinta vor fi definite intr-o etapa ulterioara.
*
stabilirea conditiilor de referinta pentru macrozoobentos a fost realizata de Institute de specialitate
11

Tabelul 3.4 - Conditii de referinta pentru rauri
Tip
simbol
RO01
RO02
RO03
Denumirea tipului
Valoare
referinţă
(max.)
Stare
ecologică
f. bună
(max.)
Curs de apa situat in zona montana,
piemontana sau de podisuri inalte
1.2 1.55
Sector de curs de apa situat in zona
piemontana sau de podisuri inalte 1.25 1.6
Sector de curs de apa situat in depresiuni
intramontane 1.3 1.65
RO04 Curs de apa situat in zona de dealuri 1.35 1.7
RO05 Sector de curs de apa situat in zona de
dealuri sau de podisuri 1.4 1.75
RO06 Curs de apa situat in zona de campie 1.45 1.85
RO07 Sector de curs de apa situat in zona de
campie
1.5 1.9
RO10 Sector de curs de apa situat in zona de
campie
1.55 1.95
RO11 Sector de curs de apa cu zone umede situat in
zona de campie
1.6 2
RO16 Cursuri de apa influentate din punct de
vedere calitativ de cauze naturale
1.6 1.9
Scopul Intercalibrarilor internationale este de stabili cat mai exact limitele intre starea
ecologica foarte buna - buna, respectiv buna-moderata si de a asigura comparabilitatea valorilor
specifice tipurilor si de contribui la validarea conditiilor de referinta.
In anul 2005, o sectiune din spatiul hidrografic Somes-Tisa a participat la Exercitiul
European de Intercalibrare – Rauri - in cadrul Grupului Eastern Continental si au fost incluse in
Registrul european al intercalibrarii, pentru tipul R-E1. Participarea Romaniei la exercitiul european
de intercalibrare s-a realizat pe baza de voluntariat, Romania nefiind Stat Membru al Uniunii
Europene la acea data.
Tipurile care au fost intercalibrate si caracteristicile acestora sunt prezentate in Tabelul 3.5.
Tipul
(cf GIG)
Tipul
abiotic
anterior
R-E1 RO 02 RO 01
Tabelul 3.5. - Descrierea tipurilor care au participat la intercalibrare
Sectiunea/
Tipul cursul de
Ecoregi
Caracterizare
Suprafata Altitudin
abiotic apa/
-
( cf GIG)
(km2) e (m)
actual bazinul
unea
hidrografic
am. Sacel/
r. Iza/
b.h. Tisa
Carpatii,
suprafata
bazinului mica
-medie;
altitudine
medie
10 10-1000 500-800
Geologi
e
silicioas
a
Substrat
Bolovanis
- pietris
Avand in vedere ca la data realizarii exercitiului european de intercalibrare, metodele de
prelevare si sistemul de clasificare al starii apelor in Romania nu erau in conformitate deplina cu
cerintele Directivei Cadru Apa, rezultatele intercalibrarii tipurilor etapa respectiva s-au bazat numai
pe datele furnizate de tarile care au corespuns cerintelor exercitiului (Austria, Slovacia).
Rezultatele intercalibrarii au fost prezentate in Decizia Comisiei Europene 2008/915/EC.
12

Documentul mentionat este prezentat pe website-urile:
http://eurlex.europa.eu/JOHtml.douri=OJ%3AL%3A2008%3A332%3ASOM
%3AEN%3AHTML
http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.douri=OJ:L:2008:332:0020:0044:EN:PDF
3.2.2. Tipologia si conditiile de referinta pentru lacurile naturale
Tipologia abiotica a lacurilor naturale
Criteriile utilizate pentru clasificarea tipologica a lacurilor naturale sunt in concordanta cu
cele recomandate de Directiva Cadru si se bazeaza pe urmatorii parametrii de baza:
- altitudinea la care este situat lacul: zona montana (> 800 m), zona de deal si de podis (200-800
m), zona de campie (< 200 m);
- geologia bazinului de receptie al lacului: calcaroasa, silicioasa sau organica (meq/l);
- adancimea medie a lacului: foarte mica (< 3 m), mica (3-15 m) si mare (> 15 m).
Geologia bazinului de receptie este considerata unul dintre cele mai importante criterii de tipizare
pentru lacuri. Pentru a descrie influenta naturii substratului asupra corpului de apa, s-a propus
utilizarea a doi indicatori:
- Alcalinitatea si/sau concentratia de calciu din apa lacului (pentru departajarea intre geologia
calcaroasa si silicioasa)
- Culoare ( pentru a indica geologia organica sau de turba).
Analiza rezultatelor prelevarilor de apa din lacuri la nivel national a aratat ca nu exista
intotdeauna o relatie biunivoca intre alcalinitatea apei lacului si roca dominanta in bazinul de
receptie. Valorile crescute de alcalinitate se pot datora existentei solurilor alcaline, suprafetelor mari
de teren amenajat agricol sau influentei unor surse de poluare.
Astfel, din cauza motivelor prezentate mai sus, in procesul de definire a tipologiei s-a
considerat geologia reala a zonei, acolo unde natura substratului a fost evidenta. Valoarea limita
minima pentru criteriul de suprafata a lacului stabilita de Directiva Cadru este de 0,5 km 2 . Avand in
vedere numarul mare de lacuri naturale sub 0,5 km 2 , s-au considerat doua clase de suprafata: mai
mici de 0,5 km 2 si mai mari de 0,5 km 2 .
Pentru stabilirea tipologiei biotice este necesara prelucrarea datelor de monitoring
referitoare la lacurile din toate tipurile mentionate, fiind investigate elemente de calitate
recomandate: fitoplancton, pesti, macronevertebrate, fitobentos, macrofite. Aplicand principiul
ierarhizarii elementelor biologice in functie de reprezentivitatea lor, in cazul tipizarii lacurilor,
fitoplanctonului ii revine un rol deosebit privind evaluarea gradului de trofie.
Definirea tipologiei biotice a lacurilor care se bazeaza pe investigarea comunitatilor
biologice, reprezinta o completare si verificare a tipurilor care au fost delimitate abiotic. Acesta este
un proces care urmeaza a fi finalizat in etapele urmatoare.
In spatiul hidrografic Somes-Tisa au fost selectate 3 lacuri naturale.
După prelucrarea si analizarea datelor, in spatiul hidrografic Somes-Tisa, au fost definite
urmatoarele tipuri de lacuri prezentate in Tabelul 3.5.1. si Figura 3.4.
Tip
Lac situat in zona de deal si
podis, adancime mica, siliciu,
suprafata foarte mica
Lac situat in zona montana,
adancime foarte mica, siliciu,
suprafata foarte mica
Tabel 3.5.1. - Tipologia lacurilor naturale
Simbol
ROLN1
6
ROLN1
8
Altitudine
(m)
Adancime
medie
(m)
Geologie
Suprafata
(km 2 )
200-800 3 – 15 siliciu SS
>800 < 3 siliciu SS
13

Conditii de referinta pentru lacurile naturale
Potrivit recomandarilor Ghidului REFCOND 2.3, conditiile de referinta reprezinta o stare
din prezent sau din trecut corespunzind conditiilor naturale sau cu antropic foarte scazut, exprimate
prin modificari minore ale caracteristicilor fizico-chimice, hidromorfologice si biologice.
S-a creat o baza de date utilizind rezultatele monitorizarii efectuate de Directia de Ape
Somes-Tisa, au fost analizate valori ale elementelor de calitate hidromorfologice, fizico-chimice si
biologice, atat de la nivelul sectiunilor incluse in programul national de monitorizare, cat si a celor
investigate suplimentar, de pe lacurile naturale.
Elementele biologice de calitate investigate sunt cele recomandate de Directiva Cadru in
sect. 1.1, Anexa V : fitoplancton, microfitobentos, macrozoobentos, macrofite si pesti. Urmeaza ca
pe masura ce datele referitoare la elementele de calitate mentionate anterior vor fi disponibile,
procesul de definire a conditiilor de referinta specifice tipului se va imbunatati si dezvolta.
Coroborind datele biologice cu cele hidromorfologice si fizico-chimice, in spatiul
hidrografic Somes-Tisa un singur lac natural a fost considerat de referinta (lacul Buhaescu), alte
doua lacuri (Stiucilor si Bodi Mogosa) sunt considerate incepand cu 2008 ca cele mai bune
sectiuni disponibile. Procesul de stabilire a conditiilor de referinta este in desfasurare, tabelul
3.6.1. prezentand valori preliminare ale unor elemente de calitate biologica.
Tabel 3.6.1. - Conditii de referinta/cele mai bune sectinuni disponibile pentru lacuri
Nr.
crt. Tipul de lac Simbol
Biomasa
ftpl (mg/l)
1
Lac situat in zona montana, adancime foarte mica, siliciu, suprafata
foarte mica (lacul Buhaescu)
ROLN18 0.674
2
Lac situat in zona de deal si podis, adancime mica, siliciu, suprafata
foarte mica (lacul Stiucilor)
ROLN16 8.53
3
Lac situat in zona de deal si podis, adancime mica, siliciu, suprafata
foarte mica (lacul Bodi-Mogosa)
ROLN16 0.688
3.2.2. Tipologia si conditiile de referinta pentru lacurile de acumulare
Tipologia abiotica a lacurilor
Pentru stabilirea tipologiei abiotice a lacurilor de acumulare din bazinul hidrografic
Somes-Tisa , au fost utilizate urmatoarele criterii:
- altitudinea la care este situat lacul: zona montana (> 800 m), zona de deal si de podis (200-800
m), zona de campie (< 200 m);
- geologia bazinului de receptie a lacului: calcaroasa, silicioasa sau organica (meq/l);
- adancimea medie a lacului: foarte mica (< 3 m), mica (3-15 m) si mare (> 15 m);
- timpul de retentie mic (< 3 zile), mediu (3-30 zile) si mare (30 zile)
Dupa prelucrarea si analizarea datelor au fost definite tipurile abiotice ale lacurilor de
acumulare din bazinul hidrografic Somes Tisa, rezultand 6 tipuri de acumulari, dupa cum urmeaza-
Tabel 3.5.2:
Tip
Lac situat in zona de
campie, adancime mica,
siliciu
Tabel 3.5.2. - Tipologia lacurilor de acumulare
Adincime
Altitudine
Geologie
Simbol
medie
(m)
(m)
Timp de
retentie/subtip
ROLA02 < 200 3-15 siliciu MEDIU ROLA02b
14

Lac situat in zona de deal
si podis, adancime mare,
siliciu
Lac situat in zona de deal
si podis, adancime foarte
mica, siliciu
Lac situat in zona de deal
si podis, adancime mica,
siliciu
Lac situat in zona
montana, adancime mare,
siliciu
Lac situat in zona
montana, adancime mica,
siliciu
ROLA08 200 – 800 > 15 siliciu MARE ROLA08a
ROLA09 200 - 800 < 3 siliciu
ROLA10 200 - 800 3-15 siliciu
ROLA12 > 800 > 15 siliciu
MARE ROLA09a
MEDIU ROLA09b
MARE ROLA10a
MIC ROLA10c
MARE ROLA12a
MEDIU ROLA 12b
ROLA13 >800 3-15 siliciu MIC ROLA13c
Conditiile de referinta pentru lacurile de acumulare vor fi stabilite intr-un stadiu urmator.
Din sh Somes Tisa a fost selectate un lac de acumulare care a participat la Exercitiul
european de intercalibrare din anul 2005, categoria Lacuri, grupul LM-GIG, fiind incluse in
Registrul European al Intercalibrarii. Romania a participat la acest exercitiu cu un numar de 8 lacuri
de acumulare. Acestea au fost identificate preliminar, pe baza informatiilor disponibile, ca fiind la
limita dintre clasele de calitate buna si cea moderata. Parametrii biologici analizati au fost:
concentratia de clorofila „a”(µg/l) si fitoplancton (compozitie, biovolum-mm3/l), procentaj de
Cyanofite din biomasa, probele fiind prelevate de la nivelul zonei fotice.
Rezultatele exercitiului de intercalibrare s-au concretizat in identificarea valorilor biomasei
fitoplanctonului si ale clorofilei „a”, specifice limitelor dintre clasele de calitate ecologica ( bunamoderata)
pentru cele 2 tipuri de lac luate in considerare.
Denumirea si tipologia lacurilor de acumulare conform criteriilor agreate in cadrul grupului
de intercalibrare se afla prezentate in Tabelul 3.6.2
Tabelul 3.6.2 - Lacuri de acumulare participante la Exercitiul european de intercalibrare-
Grupul LM-GIG
Precipitatii
Altitudi Adancime
Suprafata
Caracterizare Nume Tip
medii anuale Alcalinitat
Tip
ne medie
lac
cf GIG lac abiotic
(mm) si e (meq/l)
(m) (m)
(km2)
T(°C)
L-
M5/
7
Acumulare, de
adancime
mare,
suprafata
mare, substrat
siliciu,
suprafata
bazinului de
receptie
15 >800 sau

3.3. DELIMITAREA CORPURILOR DE APA
In conformitate cu Art. 2.10 din Directiva Cadru a Apei 2000/60/EC, prin „corp de apa de
suprafata” se intelege un element discret si semnificativ al apelor de suprafata ca: rau, lac, canal, sector
de rau, sector de canal, ape tranzitorii, o parte din apele costiere.
Corpul de apa este unitatea care se utilizeaza pentru stabilirea, raportarea si verificarea modului
de atingere al obiectivelor tinta ale Directivei Cadru a Apei, astfel ca delimitarea corecta a acestor
corpuri de apa este deosebit de importanta.
Corpul de apa de suprafata se caracterizeaza prin elementele de calitate indicate in Anexa V a
DCA.
Criterii de baza pentru delimitarea corpurilor de apa de suprafata
Pentru delimitarea corpurilor de apa de suprafata s-a tinut cont de urmatoarele :
• categoria de apa de suprafata;
• tipologia apelor de suprafata;
• caracteristicile fizice ale apelor de suprafata.
Criterii aditionale pentru delimitarea corpurilor de apa de suprafata
Pentru delimitarea mai exacta a corpurilor de apa de suprafata s-au considerat, in mod
suplimentar/plus, urmatorii parametrii:
• starea apelor
- un element discret de apa de suprafata nu trebuie sa contina elemente semnificative ale unor stari
diferite. Un “corp de apa” trebuie sa apartina unei singure clase a starii ecologice.
- in procesul de sub-divizare progresiva a apelor in unitati din ce in ce mai mici, este necesar sa se
pastreze un echilibru intre descrierea corecta a starii apelor si necesitatea evitarii fragmentarii
apelor de suprafata intr-un numar prea mare de corpuri de apa;
• ariile protejate
- limitele existente ale ariilor protejate pot fi considerate la identificarea corpurilor de apa. De cele
mai multe ori, limitele corpurilor de apa nu vor coincide cu limitele zonelor protejate deoarece
ambele zone geografice au fost definite in scopuri diferite, pe baza unor criterii diferite.
• alterarile hidromorfologice
- in cazul alterarilor hidromorfologice semnificative, criteriile de desemnare a CAPM, s-au bazat pe
rezultatele Proiectului Regional UNDP-GEF al Dunarii Identifying hydromorphological pressures on
the Danube River. Questionnaire – step 1, c) Significant pressures / impacts.
- corpurile de apa puternic modificate pot fi identificate si desemnate atunci cand starea ecologica buna
nu poate fi atinsa din cauza impactului alterarilor fizice asupra caracteristicilor hidromorfologice ale
apelor de suprafata
- CAPM sunt definite preliminar de limitele schimbarilor caracteristicilor hidromorfologice care:
(a) rezulta din alterarile umane generate de activitatile umane si
(b) impiedica atingerea starii ecologice bune.
Aspecte - cheie ale delimitarii corpurilor de apa
Pentru identificarea corpurilor de apa de suprafata au fost luate in considerare toate raurile al
caror bazin hidrografic are o suprafata mai mare de 10 km 2 si lacurile de acumulare cu suprafata la
nivelul normal de retentie mai mare de 50 ha.
• Corpuri de apa mici – s-a tinut cont de abordarea prezentata mai sus si astfel, in anumite
cazuri (bazine hidrografice mici), intregul curs de apa se poate considera ca fiind un singur corp
de apa, in cazul in care intregul bazin este “natural” sau este influentat, in principal, de o
anumita presiune ( ex. hidroenergie).
• Gruparea (agregarea / “aggregation”) corpurilor de apa in functie de cauza care le
17

influenteaza starea.
Astfel, afluentii ce apartin aceleiasi tipologii si a caror stare este naturala sau este
determinata de aceeasi presiune dominanta (alimentare cu apa; hidroenergie; agricola; piscicultura;
industrie si dezvoltari urbanistice; navigatia; aparare de inundatii; recreere si turism) si care
conflueaza intr-un lac/curs de apa s-au putut grupa intr-un singur corp de apa.
De asemenea, in cazul unei cascade de lacuri de acumulare, acestea au putut fi grupate
tinand seama de acumularea strategica care regularizeaza scurgerea.
Identificarea limitelor categoriilor
apelor de suprafata [Anexa II 1.1(I)]
Verificare iterativa folosind
Informatiile din Anexa II 1.5 privind
evaluarea riscului si Art. 8 privind
programul de monitoring
Identificarea limitelor corpurilor de apa pe baza altor criterii :
schimbarea starii apelor de suprafata, extinderea ariilor protejate
Art. 4.3 si
Anexa II 1.1(ii)
Identificarea limitelor tipurilor apelor de
suprafata pentru fiecare bazin [Anexa II
1.1(I)]
Identificarea limitelor corpurilor de apa folosind
caracteristicile fizice
Identificarea corpurilor de
apa ca nefiind puternic
modificate
Identificarea corpurilor de apa
ca fiind puternic modificate
(CAPM)
Fig.3.5. : Etapele de identificare a corpurilor de apa.
Identificarea corpurilor de apa
artificiale (CAA)
Procesul de identificare al corpurilor de apa s-a reluat in anul 2008, in principal, datorita
redefinirii tipologiei corpurilor de apa, pe baza criteriilor biotice.
Totodata la nivelul anului 2008, dintre tipurile de corpuri de apa - cursuri nepermanente, q 95% =
0 - nu s-au mai considerat si delimitat corpuri de apa, cele care au secare permanenta. Au fost
identificate corpuri de apa, raurile cu secare in fiecare an, raurile cu secare odata la cativa ani (2-5 ani)
si raurile cu secare rara (odata la mai mult de 5 ani).
Prin aplicarea criteriilor mentionate anterior care au stat la baza delimitarii corpurilor de apa,
in spatiul hidrografic Somes-Tisa s-au identificat un numar total de 339 corpuri de apa de suprafata,
dintre care:
• 326 corpuri de apa-rauri. Dintre acestea un numar de 142 corpuri de apa sunt reprezentate
de corpuri de apa nepermanente.(Figura 3.6.)
• 13 corpuri de apa – lacuri de acumulare
Lungimea maxima a corpurilor de apa este de 238 km, iar lungimea minima este de 1.06 km.
Media lungimilor corpurilor de apa delimitate in in spatiul hidrografic Somes-Tisa este de 22.9 km.
18

3.4. PRESIUNILE SEMNIFICATIVE
3.4.1. Surse punctiforme de poluare semnificative
Criterii pentru evaluarea surselor de poluare semnificative
In conformitate cu Directiva Cadru in Domeniul Apei, se considera presiuni semnificative
presiunile care au ca rezultat neatingerea obiectivelor de mediu pentru corpul de apa studiat. Dupa
modul in care functioneaza sistemul de receptie al corpului de apa se poate cunoaste daca o presiune
poate cauza un impact. Aceasta abordare corelata cu lista tuturor presiunilor si cu caracteristicile
particulare ale bazinului de receptie conduce la identificarea presiunilor semnificative.
O alternativa este aceea ca intelegerea conceptuala sa fie sintetizata intr-un set simplu de reguli
care indica direct daca o presiune este semnificativa. O abordare de acest tip este de a compara
magnitudinea presiunii cu un criteriu sau o valoare limita relevanta pentru corpul de apa. In acest sens,
Directivele Europene prezinta limitele peste care presiunile pot fi numite semnificative si substantele si
grupele de substante care trebuie luate in considerare.
Aplicarea setului de criterii prezentat a condus la identificarea presiunilor semnificative
punctiforme, avand in vedere evacuarile de ape epurate sau neepurate in resursele de apa de
suprafata:
a. Aglomerarile umane (identificate in conformitate cu cerintele Directivei privind
epurarea apelor uzate urbane - Directiva 91/271/EEC), ce au peste 2000 locuitori
echivalenti (l.e.) care au sisteme de colectare a apelor uzate cu sau fara statii de epurare
si care evacueaza in resursele de apa; de asemenea, aglomerarile

poluare punctiforma, tinand seama de criteriile mentionate mai sus, au rezultat un numar de 107 surse
punctiforme semnificative (41 urbane, 35 industriale si 31 agricole).
In continuare este prezentata o caracterizare a principalelor categorii de surse de poluare
punctiforme:
Surse de poluare urbane/aglomerari umane
In general, in conformitate cu cerintele Directivei privind epurarea apelor uzate urbane
(Directiva 91/271/EEC) apele uzate urbane ce pot contine ape uzate menajere sau amestecuri de ape
uzate menajere, industriale si ape meteorice sunt colectate de catre sistemele de colectare/canalizare,
conduse la statia de epurare (unde sunt epurate corespunzator) si apoi evacuate in resursele de apa,
avand in vedere respectarea concentratiilor maxime admise. Romania a obtinut perioada de tranzitie
pentru implementarea acestei Directive de maximum 12 ani de la aderare (31 decembrie 2018),
intrucat, sunt aglomerari umane care nu se conformeaza acestor cerinte, neavand sisteme de colectare
si/sau statii de epurare cu dotare si functionare corespunzatoare (cel putin cu epurare mecanica si
biologica pentru aglomerarile cuprinse intre 2000 – 10000 l.e si in plus treapta tertiara – pentru
indepartarea nutrientilor – pentru aglomerarile cu peste 10000 l.e). Apele uzate urbane contin, in
special materii in suspensie, substante organice, nutrienti, dar si alti poluanti ca metale grele,
detergenti, hidrocarburi petroliere, micropoluanti organici, etc. depinzand de tipurile de industrie
existente, cat si de nivelul de pre-epurare al apelor industriale colectate.
In conformitate cu Planul de implementare al Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor
uzate urbane, in spatiul hidrografic Somes-Tisa exista un numar de 232 aglomerari umane (>2000 l.e.),
cu o incarcare organica totala de 2201773 l.e.
In tabelul nr. 3.7. se prezinta atat numarul aglomerarilor (>2000 l.e.), cat situatia dotarii cu
statii de epurare, avand in vedere incarcarea organica biodegradabila, exprimata in locuitori echivalenti,
la nivelul sfarsitului anului 2006.
Tabelul 3.7. - Situatia aglomerarilor umane, statiilor de epurare, precum si a incarcarilor
organice totale, colectate si epurate in spatiul hidrografic Somes-Tisa
Dimensiune
aglomerari umane
Numar de
aglomerari
umane
Nr. de
statii de
epurare
Incarcare
organica
totala
Incarcare
organica colectata
(l.e)
Incarcare
organica epurata
(l.e)
(l.e.) l.e. % l.e. %
> 150000 l.e. 3 3 780000 676704 86.76 644784 82.66
15000 – 150000 l.e. 12 12 447757 315523 70.47 289038 64.55
10000 – 15000 l.e. 9 5 111439 29457 26.43 27553 24.73
2000-10000 l.e. 208 7 862577 25873 3.00 17388 2.02
Total 232 27 2201773 1047557 47.58 978763 44.45
22

Se mentioneaza ca exista un nr. 202 aglomerari umane (> 2000 l.e.) care nu au inca dotare cu
statii de epurare, iar din numarul total de statii de epurare de 24, nici una nu se conformeaza cerintelor
legislative.
In figura 3.7. se prezinta aglomerarile umane (>2000 l.e.) si gradul de racordare la sistemele de
colectare, iar in figura 3.8. se prezinta aglomerarile umane (>2000 l.e.) si tipul de statii de epurare
existente.
In spatiul hidrografic Somes-Tisa nu exista aglomerari umane (cu mai putin de 2000 l.e.) care
sunt dotate cu sisteme de colectare in sistem centralizat si statii de epurare.
Din punct de vedere al evacuarilor de substante poluante in resursele de apa de suprafata, in
tabelul 3.8. se prezinta cantitatile monitorizate de substante organice (exprimate ca CCO – Cr si CBO 5 )
si de nutrienti (azot total si fosfor total) la nivelul anului 2007 pe categorii de aglomerari. De asemenea,
in tabelul 3.9. se prezinta aceeasi situatie, avand in vedere cantitatile de metale evacuate si
monitorizate
Categorii de
aglomerari/
poluanti
evacuati
Tabelul 3.8. Evacuari de substante organice si nutrienti in resursele de apa
de la aglomerarile umane in spatiul hidrografic Somes-Tisa
Substante Substante
Fosfor
organice organice Azot total total
(CCO-Cr) (CBO5) (Nt) (Pt)
Categorii de
aglomerari/Poluanti
evacuati
t/an t/an t/an t/an
>100.000 l.e. 5625.3 1494.371 576.672 165.291
10.000 – 100.000 l.e. 2745.222 851.435 147.957 66.141
2000 - 10000 l.e. 244.676 80.050 19.948 4.853
100.000 l.e. 5346 23636 31 23549 2277 - -
10.000 –
100.000 l.e.
862 2239 19 3031 1035 - 4698
2000 - 10000 l.e. 23 110 11 669 334 - -
10000 l.e), din
spatiul hidrografic Somes-Tisa:
1. Cluj-Napoca
Apele uzate menajere si cea mai mare parte din apele industriale de la agentii economici
(336000 l.e.) sunt colectate in reteaua de canalizare (cu o lungime de 371 km) si evacuate in raul
Somesul Mic prin 2 descarcari, dintre care una este fara epurare (descarcare directa) si una prin statia
de epurare apartinand Companiei de Apa Somes SA – sectia Cluj, statie echipata cu treapta mecanica,
biologica si tertiara-pentru reducerea azotului. Debitul evacuat prin statia de epurare a fost de 1330,257
23

l/s, iar prin descarcarile directe s-au evacuat 9,766 l/s. S-au inregistrat depasiri la indicatorii: materii in
suspensie, amoniu, detergenti, substante organice (CCO-Cr), cupru, azot total si fosfor total.
2. Gherla
Apele uzate menajere si cea mai mare parte din apele industriale de la agentii economici (23965
l.e.) sunt colectate in reteaua de canalizare (cu o lungime de 34,5 km) si evacuate in raul Somesul Mic
printr-o singura descarcare prin statia de epurare echipata cu treapta mecanica si biologica, statie
apartinand Companiei de Apa Somes SA – sectia Gherla. Debitul evacuat prin statia de epurare a fost
de 54,414 l/s. S-au inregistrat depasiri la indicatorii: materii in suspensie, amoniu, substante organice
(CCO-Cr), si fosfor total.
3. Dej
Apele uzate menajere si cea mai mare parte din apele industriale de la agentii economici (29230
l.e.) sunt colectate in reteaua de canalizare (cu o lungime de 79 km) si evacuate dupa epurare in raul
Somes. Epurarea apelor uzate se face in statia de epurare apartinand Companiei de Apa Somes SA –
sectia Dej avand treapta mecanica (debitul 5,0 l/s) si epurarea biologica prin statia de epurare
apartinand SC Somes SA Dej, combinat de celuloza si hartie. Debitul evacuat prin statia de epurare a
fost de 359,157l/s.
4. Bistrita
Apele uzate menajere si cea mai mare parte din apele industriale de la agentii economici
(123926 l.e.) sunt colectate in reteaua de canalizare (cu o lungime de 256,3 km) si evacuate in raul
Bistrita prin 2 descarcari, dintre care una este prin statia de epurare veche (debit 6,525 l/s) si una prin
statia de epurare noua (debit 319 l/s) amandoua fiind echipate cu treapta mecanica-biologica si
mecanica-chimica. Statiile apartin RAJA Aquabis Bistrita. S-au inregistrat depasiri la indicatorii:
amoniu, CCO-Cr si H 2 S + sulfuri.
5. Nasaud
O parte din apele uzate, ape menajere si ape industriale de la agentii economici (9164 l.e.) sunt
colectate in reteaua de canalizare (cu o lungime de 19,5 km) si evacuate in raul Somesul Mare printr-o
singura descarcare prin statia de epurare echipata cu treapta mecanica si biologica, statie apartinand SC
G.C.L. SA Nasaud. Debitul evacuat prin statia de epurare a fost de 39,986 l/s. S-au inregistrat depasiri
doar la substante extractibile.
6. Beclean
O parte din apele uzate, ape menajere si ape industriale de la agentii economici (8475 l.e.) sunt
colectate in reteaua de canalizare (cu o lungime de 22 km) si evacuate in raul Somesul Mare printr-o
singura descarcare prin statia de epurare echipata cu treapta mecanica si biologica, statie apartinand SC
Edilitare SA Beclean. Debitul evacuat prin statia de epurare a fost de 48 l/s. S-au inregistrat depasiri la
indicatorii: amoniu, substante extractibile si CBO 5 .
7. Sangeorz Bai
O parte din apele uzate, ape menajere si ape industriale de la agentii economici (3290 l.e.) sunt
colectate in reteaua de canalizare (cu o lungime de 23 km) si evacuate in raul Somes Mare prin 2
descarcari, dintre care una este fara epurare (descarcare directa) si una prin statia de epurare echipata cu
treapta mecanica si biologica. Debitul evacuat prin statia de epurare a fost de 18,984 l/s, iar prin
descarcarile directe s-au evacuat 20 l/s. Statia de epurare apartine Primariei Sangeorz Bai. S-au
inregistrat depasiri doar la substante extractibile.
26

8. Zalau
Apele uzate menajere si cea mai mare parte din apele industriale de la agentii economici (59522
l.e.) sunt colectate in reteaua de canalizare (cu o lungime de 102,3 km) si evacuate in valea Zalau prin 2
descarcari, dintre care una este fara epurare (descarcare directa) si una prin statia de epurare echipata cu
treapta mecanica si biologica. Debitul evacuat prin statia de epurare a fost de 154,490 l/s, iar prin
descarcarile directe s-au evacuat 105,879 l/s. Statia de epurare apartin Companiei de Apa Somes SA –
sectia Zalau. S-au inregistrat depasiri la indicatorii: amoniu, cupru si azotiti.
9. Simleu Silvaniei
O parte din apele uzate, ape menajere si ape industriale de la agentii economici (6552 l.e.) sunt
colectate in reteaua de canalizare (cu o lungime de 13 km) si evacuate in raul Crasna printr-o singura
descarcare prin statia de epurare echipata cu treapta mecanica si biologica, statie apartinand
Comapaniei de Apa Somes SA – sectia Simleu Silvaniei. Debitul evacuat prin statia de epurare a fost
de 31,520 l/s. S-au inregistrat depasiri doar la indicatorul azotiti.
10. Jibou
O parte din apele uzate, ape menajere si ape industriale de la agentii economici (5666 l.e.) sunt
colectate in reteaua de canalizare (cu o lungime de 21,5 km) si evacuate in raul Somes printr-o singura
descarcare prin statia de epurare echipata cu treapta mecanica si biologica, statie apartinand
Comapaniei de Apa Somes SA – sectia Jibou. Debitul evacuat prin statia de epurare a fost de 23,560
l/s. S-au inregistrat depasiri doar la indicatorul la azotiti.
11. Baia Mare
Apele uzate menajere si cea mai mare parte din apele industriale de la agentii economici
(174744 l.e.) sunt colectate in reteaua de canalizare (cu o lungime de 187 km) si evacuate in raul Sasar
prin 2 descarcari, dintre care una este fara epurare (descarcare directa) si una prin statia de epurare
echipata cu treapta mecanica si biologica. Debitul evacuat prin statia de epurare a fost de 439,434 l/s,
iar prin descarcarile directe s-au evacuat 10 l/s. Statia de epurare apartine SC Vital SA Baia Mare S-au
inregistrat depasiri doar la CCO-Cr.
12. Sighetul Marmatiei
Apele uzate menajere si cea mai mare parte din apele industriale de la agentii economici (25445
l.e.) sunt colectate in reteaua de canalizare (cu o lungime de 43,8 km) si evacuate in raul Iza printr-o
singura descarcare prin statia de epurare echipata cu treapta mecanica si biologica, statie apartinand SC
Acaterm SA Sighetu Marmatiei.. Debitul evacuat prin statia de epurare a fost de 86,029 l/s. S-au
inregistrat depasiri doar la indicatorul nichel.
13. Borsa
O parte din apele uzate, ape menajere si ape industriale de la agentii economici (3432 l.e.) sunt
colectate in reteaua de canalizare (cu o lungime de 16 km) si evacuate in raul Viseu printr-o singura
descarcare prin statia de epurare echipata cu treapta mecanica si biologica, statie apartinand SPAC
Borsa. Debitul evacuat prin statia de epurare a fost de 12,018 l/s. S-au inregistrat depasiri la azotati si
amoniu.
14. Viseul de Sus
O parte din apele uzate, ape menajere si ape industriale de la agentii economici (2135 l.e.) sunt
colectate in reteaua de canalizare (cu o lungime de 13,3 km) si evacuate in raul Viseu printr-o singura
27

descarcare prin statia de epurare echipata cu treapta mecanica si biologica, statie apartinand SGCL
Viseu de Sus.. Debitul evacuat prin statia de epurare a fost de 13,73 l/s. S-au inregistrat depasiri doar la
indicatorul nichel.
15. Baia Sprie
O parte din apele uzate, ape menajere si ape industriale de la agentii economici (4727 l.e.) sunt
colectate in reteaua de canalizare (cu o lungime de 9,2 km) si evacuate in raul Sasar printr-o singura
descarcare prin statia de epurare echipata cu treapta mecanica si biologica, statie apartinand SC
Vitaspria SA Baia Sprie. Debitul evacuat prin statia de epurare a fost de 13,6 l/s. S-au inregistrat
depasiri la suspensii, CBO 5 , amoniu, zinc si fenoli.
16. Satu Mare
Apele uzate menajere si cea mai mare parte din apele industriale de la agentii economici
(165960 l.e.) sunt colectate in reteaua de canalizare (cu o lungime de 178,6 km) si evacuate in raul
Somes printr-o singura descarcare prin statia de epurare echipata cu treapta mecanica si biologica,
statie apartinand SC Apaserv SA Satu Mare.. Debitul evacuat prin statia de epurare a fost de 286,530 l/
s. S-au inregistrat depasiri la zinc, CBO 5 si fenoli.
17. Carei
O parte din apele uzate, ape menajere si ape industriale de la agentii economici (18684 l.e.) sunt
colectate in reteaua de canalizare (cu o lungime de 34 km) si evacuate in raul Crasna printr-o singura
descarcare prin statia de epurare echipata cu treapta mecanica si biologica, statie apartinand SC
Apaserv SA Satu Mare – sectia Carei. Debitul evacuat prin statia de epurare a fost de 54,033 l/s. S-au
inregistrat depasiri la suspensii si CCO-Cr.
18. Negresti Oas
O parte din apele uzate, ape menajere si ape industriale de la agentii economici (9429 l.e.) sunt
colectate in reteaua de canalizare (cu o lungime de 9,9 km) si evacuate in raul Tur printr-o singura
descarcare prin statia de epurare echipata cu treapta mecanica si biologica, statie apartinand SC Recom
SA Negresti Oas. Debitul evacuat prin statia de epurare a fost de 22,546 l/s. S-au inregistrat depasiri
doar la suspensii.
Surse de poluare industriale si agricole
Sursele de poluare industriale si agricole contribuie la poluarea resurselor de apa, prin
evacuarea de poluanti specifici tipului de activitate de activitate desfasurat. Astfel, se pot evacua
substante organice, nutrienti (industria alimentara, industria chimica, industria fertilizantilor, celuloza si
hartie, fermele zootehnice, etc.), metale grele (industria extractiva si prelucratoare, industria chimica,
etc.), precum si micropoluanti organici periculosi (industria chimica organica, industria petroliera, etc.).
Sursele punctiforme de poluare industriale si agricole trebuie sa respecte cerintele Directivei privind
prevenirea si controlul integrat al poluarii – 96/61/EC (Directiva IPPC), Directivei 2006/11/EC care
inlocuieste Directiva 76/464/EEC privind poluarea cauzata de substantele periculoase evacuate in
mediul acvatic al Comunitatii, Directivei privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse
agricole -91/676/EEC, Directivei privind accidentele majore – 86/278/EEC (Directiva SEVESO),
precum si cerintele legislatiei nationale (HG 352/2005 privind modificarea si completarea HG nr.
188/2002 privind aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare, HG 351/2005 privind
aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar
periculoase).
28

Pentru implementarea Directivei 76/464/EEC privind poluarea cauzata de substantele
periculoase evacuate in mediul acvatic al Comunitatii, Romania a obtinut o perioada de tranzitie de 3
ani (decembrie 2009), avand in vedere anumite unitati industriale care evacueaza cadmiu si mercur (27
de unitati la nivel national), hexaclorciclohexan (3 unitati) si hexaclorbenzen, hexaclorbutadiena, 1,2 -
dicloretan, tricloretilena si triclorbenzen (21 unitati). De asemenea, pentru instalatiile sub incidenta
Directivei IPPC, Romania a obtinut perioade de tranzitie cuprinse intre 2 si 9 ani (maximum decembrie
2015).
La nivelul spatiului hidrografic Somes-Tisa,din cele 66 surse punctiforme industriale si agricole
semnificative, 33 au instalatii care intra sub incidenta Directivei IPPC.
In figura 3.9. se prezinta sursele punctiforme semnificative de poluare – industriale si agricole.
Din punct de vedere al evacuarilor de substante poluante in resursele de apa de suprafata, in
tabelul 3.10. se prezinta cantitatile monitorizate de substante organice (exprimate ca CCO – Cr si
CBO 5 ) si de nutrienti (azot total si fosfor total) la nivelul anului 2007 pe categorii de surse de poluare.
De asemenea, in tabelul 3.11. se prezinta aceeasi situatie, avand in vedere cantitatile de metale
evacuate si monitorizate.
Tabelul 3.10. - Evacuari de substante organice si nutrienti in resursele de apa
din sursele punctiforme industriale si agricole in spatiul hidrografic Somes-Tisa
Tip de industrie/
poluanti evacuati
Substante
organice
(CCO-Cr)
Substante
organice
(CBO5)
Azot
total
(Nt)
Fosfor
total
(Pt)
t/an t/an t/an t/an
INDUSTRIE IPPC 3654.68 813.54 0.614 54.74
INDUSTRIE NON IPPC 716.402 27.129 5.12 2.522
INDUSTRIE TOTAL 4371.082 840.669 5.734 57.262
ALTE SURSE
PUNCTIFORME
37.365 10.254 4.081 0.373
Tabelul nr. 3.11. - Evacuari de metale grele in resursele de apa din sursele
punctiforme industriale si agricole in spatiul hidrografic Somes-Tisa
Categorii de
aglomerari/
Cupru
(Cu)
Zinc
(Zn)
Cadmiu
(Cd)
Nichel
(Ni)
Plumb
(Pb)
Mercur
(Hg)
Crom
(Cr)
poluanti evacuati kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an
INDUSTRIE IPPC 176 1057 2098 206 280 12 40
INDUSTRIE NON
IPPC
817.009 17818.04 599.038 1326.206 1253.073 2 23
INDUSTRIE
TOTAL
993.009 18875.04 2697.038 1532.206 1533.073 14 63
ALTE SURSE
PUNCTIFORME
- - - 1 1 - -
In continuare se prezinta situatia celor mai importante surse punctiforme semnificative de
poluare – industriale si agricole:
1. Mina Baia Borsa (fosta EM Borsa) cu activitate sistata de extragerea si prelucrarea minereurilor
neferoase si cuprifere, detine avize pentru inchiderea si ecologizarea perimetrului minier si a iazurilor
de decantare pentru toate subunitatile: Flotatia Borsa, Minele Gura Baii, Toroiaga-Colbu si Burloaia,
precum si iazurile Novat, Colbu 1 si 2.
29

Apele de mina neepurate sunt evacuate direct in emisar: pr.Secu, afluent r.Cisla (de la Mina Gura Baii)
si r.Cisla (de la Mina Burloaia). Mina Toroioaga-Colbu detine o statie de epurare ape de mina
administrata de SC Cartel Bau SA Cluj, cu descarcare in pr.Secu, Functionarea acesteia este
necorespunzatoare. Toate evacuarile prezinta depasiri la indicatorii suspensii, As, Mn, Cr, Cu, Zn.
La Iazul Novat au demarat lucrarile de stabilizare si punere in siguranta. Apa din iaz a fost golita in
barajul de exfiltratii, care prezinta ravenatii. Apele limpezite se scurg in r.Novat, afl.r.Vaser si prezinta
incarcari peste limitele admise la indicatorii suspensii, substante organice, cloruri, sulfati, calciu, As,
Cr, Cu, Cd, Ni, Pb, cianuri,.
La Iazurile Colbu 1 si 2 pe fondul precipitatiilor abundente din vara anului 2008 s-a produs o bresa in
dig, care a provocat poluarea accidentala cu impact local a raurilor Cisla si Viseu.
Unitatea este un poluator major cu metale grele Zn, Cu, Mn, Pb, Cd si o potentiala sursa de
micropoluanti organici prioritari.
Toate subunitatile apartinand de Mina Baia Borsa sunt sub incidenta Directivei 76/464/EEC privind
poluarea cauzata de substantele periculoase evacuate in mediul acvatic al Comunitatii. Evacuarile
Flotatia Borsa, Minele Toroiaga-Colbu, Gura Baii si Burloaia au obtinut perioada de tranzitie pana in
decembrie 2009 pentru conformarea cu metalele cadmiu si mercur, iar Mina Gura Baii pentru
conformarea cu micropoluantii organici prioritari hexaclorbenzen, hexaclorbutadiena, 1,2-dicloretan,
tricloretilena si triclorbenzen.
2. Mina Baia Sprie (fosta E.M.Baia Sprie) are activitatea de extragerea minereurilor neferoase sistata
si detine avize pentru inchiderea si ecologizarea perimetrului minier si a iazului de decantare.
Iazul Tautii de Sus asigura in prezent doar epurarea mecanica a apelor de mina provenite de la minele
Baia Sprie si Suior, nu si depunerea sterilului de flotatie. Apele limpezite evacuate in pr.Racos,
afl.r.Sasar, inregistreaza depasiri la parametrii: reziduu fix, sulfati, Mn, Cu, Zn, Pb.
Unitatea este sub incidenta Directivei 76/464/EEC privind poluarea cauzata de substantele periculoase,
avand perioada de tranzitie pana in decembrie 2009 pentru evacuarile de cadmiu si mercur.
3. Mina Cavnic (fosta E.M.Cavnic) are sistata activitatea de extragere si prelucrare a minereurilor
neferoase. Incepand cu 31.12.2006 este oprita si activitatea iazurilor de decantare Plopis Rachitele si
Vranicioara, fiind interzisa depunerea sterilului, precum si colectarea-neutralizarea apelor de mina.
Unitatea detine avize pentru inchiderea si ecologizarea minelor si a iazurilor de decantare.
In conditiile neacceptarii apelor de mina in iaz, acestea sunt partial colectate in galeria Ferdinand, unde
sunt neutralizate manual si apoi descarcate in r.Cavnic prin 2 evacuari. Calitatea efluentului
inregistreaza permanent depasiri la indicatorii: suspensii, sulfati, calciu, Mn, Zn. Peste efectul acestora
se suprapune impactul produs de scurgerile necontrolate (la precipitatii abundente) din iazurile Plopis
Rachitele si Vranicioara, precum si impactul apelor de mina neepurate.
Unitatea este sub incidenta Directivei 76/464/EEC privind poluarea cauzata de substantele periculoase,
cu perioada de tranzitie pentru conformare pentru evacuarile de cadmiu si mercur pana in decembrie
2009.
4. Mina Herja (fost Sector Minier Herja) apartine de mina Baia Sprie si este cuprinsa de asemenea in
programul de inchidere si conservare a minelor.
Apele de mina sunt neutralizate intr-o statie mecano-chimica a carei eficienta este nesatisfacatoare.
Apele evacuate au incarcari peste limita reglementata la indicatorii: suspensii, sulfati, calciu, reziduu
fix, Zn, Mn, Pb, inrautatind calitatea receptorului-pr.Herja, afl. al r. Firiza.
5. Mina Baiut (fosta E.M. Baiut) cu activitate sistata (extragerea şi prepararea minereurilor neferoase)
detine avize pentru inchiderea si ecologizarea minei si a iazurilor de decantare steril Bloaja si Leorda.
31

In conditiile nepreluarii apelor de mina in iaz, autoritatile bazinale g.a. au impus ca neutralizarea
acestora sa se realizeze in instalatiile existente pe platforma flotatiei, ca masura temporara pana la
construirea statiei de epurare ape mina. Tratarea se realizeaza manual si este ineficienta, inregistranduse
depasiri la evacuare fata de limitele admise la metale grele. De asemenea, asupra calitatii r.Lapus si
afluenti se resimte si impactul negativ al poluarii difuze datorat scugerilor de ape de mina neepurate.
Unitatea este sub incidenta Directivei 76/464/EEC privind poluarea cauzata de substantele periculoase,
cu perioada de tranzitie pana in decembrie 2009, pentru conformarea evacuarilor de cadmiu si mercur.
6. U.P. Flotatia Centrala Baia Mare, cu activitate de preparare a minereurilor neferoase este inchisa.
Detine complexul de epurare alcatuit din iazul Bozanta si cele 3 lacuri de oxidare.
In prezent, in iazul Bozanta sunt admise apele de mina de la Sectorul Sasar precum si namolul din
statiile de epurare apartinand SC Vital SA Baia Mare si SC Domaso Construct SA Petrosani (statiile de
epurare ape de mina Tyuzosa, Colbu-Asecare, Campurele-Nistru, Socea). Apoi, apele limpezite sunt
transferate in lacurile de oxidare unde sunt introduse si apele uzate cianurice provenite de la SC
Romaltyn SA Baia Mare (tratate in prealabil cu hipoclorit de sodiu). Eficienta complexului de epurare
este nesatisfacatoare, cu depasiri fata de limitele reglementate la suspensii, Cr, Cu, Mn, afectand
calitativ receptorul-raul Lapus.
Unitatea este sub incidenta Directivei 76/464/EEC privind poluarea cauzata de substantele periculoase,
cu perioada de tranzitie pana in decembrie 2009, atat pentru conformarea evacuarilor de cadmiu si
mercur, cat si pentru conformarea evacuarilor de micropoluanti organici (hexaclorbenzen,
hexaclorbutadiena, 1,2-dicloretan, tricloretilena si triclorbenzen).
7. Mina Turt (fosta E.M. Turt) reprezinta o sursa importanta de poluare datorita evacuarilor de ape de
mina cu continut peste limita admisa la metale grele: Zn, Cu, Mn, Pb, Cd, care duc la degradarea raului
receptor Turt si implicit a raului Tur, dupa confluenta cu acesta. Tratarea apelor uzate in statia de
epurare mecano-chimica cu capacitate de 15 l/s este nesatisfacatoare, datorita sistemului deficitar de
hidrotransport spre statia de epurare.
Unitatea este sub incidenta Directivei 76/464/EEC privind poluarea cauzata de substantele periculoase,
cu perioada de tranzitie pana in decembrie 2009 de conformare pentru evacuarile de cadmiu si mercur
8. S.C. Domaso Construct SA Petrosani, administreaza perimetrul minier Socea cu activitate
sistata. Apele de mina (partial colectate) sunt epurate intr-o statie mecano-chimica retehnologizata, dar
cu eficienta nesatisfacatoare. Unitatea este o sursa semnificativa de poluare, cu efect negativ asupra
calitatii r.Tarna Mare (prin Valea Socea) a carui capacitate de receptie este insuficienta. Se
inregistreaza depasiri fata de limitele admise la indicatorii: suspensii, substante organice, reziduu fix,
Ni, Cu, Mn, Fe, Pb. Restul apelor de mine necolectate prin statia de epurare sunt evacuate necontrolat,
constituind o sursa de poluare difuza semnificativa.
Folosinta este sub incidenta Directivei 76/464/EEC privind poluarea cauzata de substantele periculoase,
cu perioada de tranzitie pana in decembrie 2009 de conformare pentru evacuarile de cadmiu si mercur
9. Mina Rodna (fosta E.M. Rodna) detine avize pentru inchiderea si ecologizarea perimetrului minier
si a iazului de decantare Valea Glodului. Actualmente, lucrarile pentru consolidarea si punerea in
siguranta a iazului sunt avansate, etapa I fiind prevazuta a se finaliza in 2009. Apele de mina, epurate
anterior prin iaz, sunt evacuate in prezent fara epurare, direct in Valea Glodului, afluent al raului Somes
Mare. Se inregistreaza permanente depasiri la Fe, Zn, Mn, Cu.
10. SC RO-MIN SA Baia Mare administreaza perimetrul minier inchis Valea Vinului. Apele de
mina sunt epurate intr-o statie mecano-chimica, ineficienta pentru precipitarea tuturor metalelor.
Efluentul este evacuat in paraul Bailor. Calitatea receptorului este semnificativ afectata datorita
32

depasirilor la metale: Fe, Zn, Cu, Mn, Pb, Ni
11. SC Somes SA Dej cu activitate de producere celuloza si hartie, evacueaza ape uzate in raul Somes,
dupa epurare printr-o statie mecano-chimica pentru apele uzate din circuitul incolor, respectiv printr-o
statie mecano-biologica pentru apele tehnologice din circuitul colorat sulfat. In statia mecano-biologica
sunt epurate si apele menajere ale municipiului Dej. Unitatea este o sursa majora de poluare cu
substante organice, inregistrandu-se depasiri frecvente fata de limitele admise la indicatorii CBO5,
CCOCr. Sporadic, se inregistreaza depasiri si la indicatorii fosfor total, Al, produse petroliere, Cd.
Unitatea are Program de Etapizare, care se deruleaza conform termenelor stabilite si care include
masuri de modernizare a statiei de epurare si a procesului tehnologic de productie.
Folosinta de apa este sub incidenta Directivei 96/61/EC (IPPC) cu perioada de tranzitie pana in
31.12.2015. De asemenea este inventariata in Registrul Poluantilor Emisi (EPER).
12. SC Terapia SA Cluj are ca profil de activitate conditionarea si comercializarea de medicamente.
In prezent, apele uzate menajere si tehnologice sunt evacuate in reteaua de canalizare apartinand CA
Somes SA Cluj.
Unitatea are Program de Etapizare, care se deruleaza conform termenelor stabilite si care include
masuri de decontaminarea micropoluantilor organici din apele freatice de pe platforma industriala,
precum si gospodarirea controlata a deseurilor .
Folosinta de apa este sub incidenta Directivei 76/464/EEC privind poluarea cauzata de substantele
periculoase, cu perioada de tranzitie pana in decembrie 2009 pentru conformarea evacuarilor de
micropoluanti organici (hexaclorbenzen, hexaclorbutadiena, 1,2-dicloretan, tricloretilena si
triclorbenzen).
13. SC Cuprom SA Bucuresti-Sucursala Baia Mare (fost RBG Phoenix), cu profil de activitate
metalurgie neferoasă, si-a restrans mult activitatea. Pentru apele tehnologice si pluviale unitatea detine
o statie de epurare mecano-chimica, cu evacuare in r.Sasar. Efluentul inregistreaza sporadic depasiri
fata de valorile reglementate la parametrii suspensii, Pb, Cu, Ni, As. Principala problema semnalata
dpdv al calitatii apelor o constituie poluarea istorica cu metale grele a panzei freatice din zona
platformei unitatii.
Folosinta de apa este sub incidenta Directivei 96/61/EC (IPPC), fara perioada de tranzitie si este
inventariata in Registrul Poluantilor Emisi (EPER).
14. SC Domaso Construct SA Petrosani administreaza statiile de epurare ape de mina Tyuzosa (cu
evacuare in r. Baita), Valea Colbului-Asecare (cu evacuare in Valea Colbul-afluent rau Ilba) si Nistru-
Campurele (cu evacuare in Valea Rosie-afluent rau Nistru). Eficienta acestor statii nu este in totalitate
satisfacatoare, inregistrand uneori depasiri fata de limitele admise la metale grele si substante de dozare
(suspensii, calciu si sulfati), cu influenta negativa asupra receptorilor-raurile Nistru si Ilba.
Statia de epurare ape mina Valea Colbului-Asecare este sub incidenta Directivei 76/464/EEC privind
poluarea cauzata de substantele periculoase, cu perioada de tranzitie pana in decembrie 2009 de
conformare pentru evacuarile de cadmiu si mercur.
15. SC Romplumb SA Baia Mare are ca profil de activitate metalurgia neferoasa si productia
metalelor. Apele tehnologice sunt epurate intr-o statie cu treapta mecanica, cu functionare ineficienta.
La evacuarea in emisar-raul Firiza, se inregistreaza depasiri fata de limitele admise la suspensii, Zn, Pb.
De asemenea, analizele efectuate la apa freatica din puturile de observatie din zona platformei, indica
poluarea istorica a apelor subterane cu metale grele.
33

Unitatea are Program de Etapizare, care se deruleaza conform termenelor stabilite pana in 2010 si care
include masuri privind reabilitarea sistemului de canalizare-epurare si a managementului deseurilor.
Fiind o susrsa majora de poluare, unitatea este sub incidenta Directivei 76/464/EEC privind poluarea
cauzata de substantele periculoase, cu perioada de tranzitie pana in decembrie 2009 de conformare
pentru evacuarile de cadmiu si mercur si a Directivei 96/61/EC (IPPC), cu perioada de tranzitie pana in
31.12.2010. De asemenea este inventariata in Registrul Poluantilor Emisi (EPER).
16. SC Abo Mix SA Satu Mare - Ferma Moftin, cu activitate de crestere si ingrasare porci
(capacitate 40000 capete), dispune de o statie noua de epurare mecano-biologica, cu descarcare in raul
Crasna. Actualmente aceasta este in faza de amorsare si are depasiri semnificative fata de limitele
reglementate la suspensii, substante organice, nutrienti., reziduu fix, fenoli, substante extractibile.
Unitatea se afla in regim de supraveghere speciala.
Unitatea este sub incidenta Directivei 76/464/EEC privind poluarea cauzata de substantele periculoase,
cu perioada de tranzitie pana in decembrie 2009, atat pentru conformarea evacuarilor de cadmiu si
mercur, cat si pentru conformarea evacuarilor de micropoluanti organici (hexaclorbenzen,
hexaclorbutadiena, 1,2-dicloretan, tricloretilena si triclorbenzen) si a Directivei 96/61/EC (IPPC) fara
perioada de tranzitie. De asemenea, unitatea este inventariata in Registrul Poluantilor Emisi (EPER).
17. S.C. Mili Suin S.A. Bontida (fosta SC Agroflip SA) profilata pe cresterea, ingrasarea si
abatorizarea suinelor este cu activitatea sistata. Actualul administrator a depus la Agentia de Protectia
Mediului Cluj documentatia tehnica de inchidere a complexului de crestere suine.
Unitatea este sub incidenta Directivei 96/61/EC (IPPC), cu perioada de tranzitie pana in 31.12.2010.
3.4.2. Surse difuze de poluare semnificative, inclusiv modul de utilizare al terenului
Modul de utilizare al terenului
In spatiul hidrografic Somes-Tisa se observa o diferentiere neta a utilizarii terenurilor, in
concordanta cu relieful.
Conform Corine Land Cover (CLC 2000), ponderea cea mai mare o ocupa suprafata aferenta
padurilor, urmata de terenuri arabile si apoi de arii agricole eterogene. De remarcat e faptul ca zonele
urbane si industriale ocupa si ele o suprafata de 4.63 % din totalul spaţiului hidrografic Somes-Tisa
(figura 3.10.).
34

21.68%
0.31%
4.63%
7.09%
21.18%
45.11%
Zone urbane Culturi perene Paduri Teren arabil Pasuni Ape si zone umede
Figura 3.10. Utilizarea terenului in spatiul hidrografic Somes-Tisa
Suprafata agricola reprezinta cca. 49.9 % (1120355 ha) din suprafata totala a spatiului
hidrografic Somes-Tisa.
Categoriile principalele de surse de poluare difuze sunt reprezentate de:
a. Aglomerarile umane/localitatile care nu au sisteme de colectare a apelor uzate sau sisteme
corespunzatoare de colectare si eliminare a namolului din statiile de epurare, precum si
localitatile care au depozite de deseuri menajere neconforme.
b. Agricultura: ferme agrozootehnice care nu au sisteme corespunzatoare de stocare/utilizare a
dejectiilor, comunele identificate ca fiind zone vulnerabile sau potential vulnerabile la poluarea
cu nitrati din surse agricole, unitati care utilizeaza pesticide si nu se conformeaza legislatiei in
vigoare, alte unitati/activitati agricole care pot care pot conduce la emisii difuze semnificative.
c. Industria: depozite de materii prime, produse finite, produse auxiliare, stocare de deseuri
neconforme, unitati ce produc poluari accidentale difuze, situri industriale abandonate.
In continuare este prezentata o caracterizare a principalelor categorii de surse de poluare difuze:
Surse de poluare urbane/aglomerari umane
In spatiul hidrografic Somes-Tisa, fenomenul de poluare difuza este accentuat datorita faptului
ca la sfarsitul anului 2006, numai un procent de 47,58% din populatia echivalenta (a aglomerarilor
>2000 l.e.) este racordat la sistemele centralizate de canalizare.
Din cele 232 aglomerari (>2000 l.e.) identificate in spatiul hidrografic Somes-Tisa, un numar de
40 aglomerari sunt dotate cu sisteme de canalizare, dar nici una dintre ele nu este conforma cu cerintele
Directivei 91/271/EEC. In figura 3.7. se prezinta aglomerarile umane (>2000 l.e.) si gradul de
racordare la sistemele de colectare.
Managementul necorespunzator al deseurilor menajere la
nivelul localitatilor, constituie o sursa de poluare difuza locala. De
asemenea, modul de colectare/eliminare al namolului provenit de
la statiile de epurare poate conduce la poluarea resurselor de apa.
35

Dezvoltarea zonelor urbane necesita o mai mare atentie din punct de vedere al colectarii
deseurilor menajere prin construirea unor depozite de gunoi ecologice si eliminarea depozitarii
necontrolate a deseurilor, intalnita deseori pe malurile raurilor si a lacurilor.
Agricultura
Pe langa presiunile punctiforme exercitate, activitatile agricole pot conduce la poluarea difuza a
resurselor de apa. Caile prin care poluantii (in special nutrientii si pesticidele, dar si alti poluanti) ajung
in corpurile de apa sunt diverse (scurgere la suprafata, percolare, etc.).
Sursele de poluare difuza sunt reprezentate in special de :
• Stocarea si utilizarea ingrasamintelor organice si chimice;
• Cresterea animalelor domestice;
• Utilizarea pesticidelor pentru combaterea daunatorilor.
De asemenea, in Raportul National 2004, s-a evidentiat faptul ca cele mai importante surse de
poluare difuza sunt situate in perimetrele localitatilor din zonele vulnerabile si potential vulnerabile,
identificate in conformitate cu cerintele Directivei 91/676/EEC privind protectia apelor impotriva
poluarii cu nitrati din surse agricole.
Datele cu privire la cantitatile de ingrasaminte si numarul de animale domestice la nivel national
sau judetean au fost preluate din Anuarul Statistic al Romaniei 2007 (cu datele la nivelul anului 2006).
La nivel national, cantitatile specifice de ingrasaminte chimice (exprimate in substanta activa)
utilizate in anul 2006, au fost cu cca 10 % mai mari fata de situatia din 2002, in timp ce la nivelul
spatiului hidrografic Somes-Tisa au fost utilizate cantitati medii de cca. 8,30 kg N/ha de teren agricol,
respectiv 3,38 kg P/ha de teren agricol. In anul 2006, comparativ cu anul 2002, cantitatile de
ingrasaminte naturale utilizate au scazut cu cca. 10 %. Comparand cantitatile specifice de
ingrasaminte utilizate in Romania cu cantitatile utilizate in statele membre ale UE, se observa ca
Romania se situeaza cu mult sub media europeana.
La nivelul judetelor aferente spatiului hidrografic Somes-Tisa, situatia efectivelor de animale,
in anul 2006, se prezinta in tabelul 3.12.
Tabelul 3.12. - Situatia efectivelor de animale in spatiul hidrografic Somes-Tisa
Judetul Animale
echivalente
Densitate animale
echivalente
Mii capete Nr./ha agricol
Bistriţa-Năsăud 122,993 0.70
Cluj 118,023 0.61
Maramureş 149,067 0.70
Satu Mare 90,417 0.39
Sălaj 82,746 0.47
In spatiul hidrografic Somes-Tisa, nr. de animale echivalente estimate este de cca 563246
(reprezentand o densitate specifica de animale echivalente de 0.5 /ha suprafata agricola).
Emisiile de nutrienti din surse difuze
Presiunile difuze datorate activitatilor agricole sunt greu de cuantificat. Presiunile agricole
difuze afecteaza atat calitatea apelor de suprafata, cat mai ales calitatea apelor subterane. Prin aplicarea
modelelor matematice se pot estima cantitatile de poluanti emise de sursele difuze de poluare.
36

Modelul MONERIS (MOdelling Nutrient Emissions in RIver Systems) este folosit pentru
estimarea emisiilor provenind de la sursele de poluare punctiforme si difuze. Modelul a fost elaborat si
aplicat pentru evaluarea emisiilor de nutrienti (azot si fosfor) in mai multe bazine/districte hidrografice
din Europa, printre care si bazinul/districtul Dunarii. In ultimul timp, modelul MONERIS a fost
dezvoltat pentru a fi aplicat atat la nivel national (al statelor din Districtul international al Dunarii), cat
si la nivel de sub-bazine internationale (Tisa, Prut).
In cazul surselor de poluare difuze, estimarea incarcarilor cu poluanti a apelor este mai dificila
decat in cazul surselor punctiforme avand in vedere modul diferit de producere a poluarii. Pe langa
emisiile punctiforme, modelul MONERIS considera urmatoarele moduri (cai) de producere a poluarii
difuze:
1. depuneri din atmosfera;
2. scurgerea de suprafata ;
3. scurgerea din retelele de drenaje;
4. eroziunea solului;
5. scurgerea subterana;
6. scurgerea din zone impermeabile orasenesti.
In figurile 3.11. si 3.12. se prezinta contributia modurilor de producere a poluarii difuze cu azot
si fosfor (estimare preliminara), pentru anul 2005, avand in vedere caile prezentate mai sus.
Se mentioneaza ca, scurgerea subterana, reprezinta principala cale de emisie difuza pentru azot,
iar eroziunea solului prezinta contributia cea mai mare la emisia difuza de fosfor.
Figura 3.11 Moduri (cai) de producere a poluarii difuze cu azot in spatiul hidrografic Somes - Tisa
37

Figura 3.12 Moduri (cai) de producere a poluarii difuze cu fosfor in spatiul hidrografic Somes -
Tisa
De asemenea, modelul MONERIS cuantifica contributia diverselor categorii de surse de poluare
la emisia totala de nutrienti. Astfel pentru sursele difuze de poluare, aceste categorii de surse sunt
reprezentate de: agricultura, localitati (asezari umane), alte surse (ex. depunerea oxizilor de azot din
atmosfera), precum si fondul natural. De subliniat este faptul ca, modelul MONERIS ia in considerare
toate sursele de poluare si nu numai pe acelea identificate ca fiind semnificative. In figurile 3.13 si
3.14, se prezinta emisiile de azot si fosfor din surse difuze de poluare (estimare preliminara), avand in
vedere aportul fiecarei categorii de surse de poluare, pentru anul 2005.
Emisia difuza medie specifica pe suprafata totala pentru azot este de 6.08 kg N/ha, iar pentru
fosfor este de 0.36 kg P/ha.
Figura 3.13 Emisii de azot din surse difuze in spatiul hidrografic Somes - Tisa
Se observa ca mai mult de jumatate din cantitatea de azot emisa de sursele difuze se datoreaza
activitatilor agricole, rezultand o emisie specifica de 7.238777 N/ha suprafata agricola .
38

Figura 3.14 Emisii de fosfor din surse difuze in spatiul hidrografic Somes -Tisa
Se mentioneaza ca aproximativ 34% din emisia totala difuza se datoreaza
localitatilor/aglomerarilor umane, agricultura contribuind cu cca 316 t/an, ceea ce reprezinta o emisie
specifica de 0.28 kg/ha suprafata agricola.
3.4.3. Presiuni hidromorfologice semnificative
Informatiile despre tipurile si marimea presiunilor hidromorfologice la care sunt supuse
corpurile de apa de suprafata din fiecare bazin hidrografic sunt necesare a fi cunoscute si monitorizate
in scopul identificarii corpurilor de apa puternic modificate.
Criterii pentru desemnarea presiunilor hidromorfologice semnificative.
Criteriile utilizate au la baza Proiectul Regional UNDP-GEF al Dunarii si iau in considerare
tipurile de lucrari hidrotehnice, magnitudinea presiunii si efectele acestora asupra ecosistemelor.
Din multitudinea activitatilor desfasurate pe ape sau care au legatura cu apele, numai unele
dintre ele exercita asupra acestora o presiune semnificativa, determinata pe baza unor criterii bine
determinate, prezentate in tabelul 3.13.
Pe baza acestor criterii s-au identificat corpurile de apa care sunt afectate semnificativ de
prezenta presiunilor hidromorfologice.
Setul de criterii abiotice pentru identificarea presiunilor hidromorfologice semnificative, se
prezinta in tabelul nr. 3.13.
Tabel 3.13 - Criterii pentru definirea presiunilor hidromorfologice semnificative
Nr.
crt
Constructii hidrotehnice
(alterari hidromorfolog.)
Efecte
Parametrii ce reflecta
presiunea
Pragul
1
Lucrari de barare transv.
a) baraje, deversoare,
praguri de fund
b) lacuri de acumulare –
evacuare unde
Asupra regimului hidrologic, Densitatea pragurilor (nr. /km) > 1
transportului sedimentelor si
migrarii biotei 1)
sau
Inaltimea obstacolului (cm) > 20
Asupra curgerii minime si Debitul minim in albie / Q *2) (%) 50
39

Nota :
pulsatorii
2 Lucrari in lungul raului
a) diguri, amenajari
agricole, piscicole, etc
b) Lucrari de regularizare
si consolidare maluri, taieri
de meandre
stabilitatii albiei si florei
Asupra conectivitatii laterale,
vegetatiei din lunca inundabila
si zonelor de reproducere
Asupra profilului longitudinal
al raului, structurii substratului
si biotei
nivelului apei (cm) / ora
Lungime diguri / Lungime corp
de apa (%)
Suprafata afectata / suprafata
luncii inundabile (%)
Lungime lucrare de regularizare /
Lungime corp de apa (%)
3 Senale navigabile Asupra stabilitatii albiei si Latimea senalului (dragat) / > 30
biotei
Latimea albiei (%)
4 Prize de apa, restitutii Asupra curgerii minime, Debitul prelevat sau restituit / > 10
folosinte (evacuari),
derivatii
stabilitatii albiei si biotei Debitul mediu multianual (%)
Debitul minim in albie / Q *2) (%) < 100
1)
se considera doar biota migratoare
2)
Q* = Q 95% (m 3 /s)+ 0,1 pentru Q 95% > 200 l/s ; Q* = 1,25 x Q 95% (m 3 /s)+ 0,05 pentru Q 95% < 200 l/s;pentru bazine
cu suprafata>3000km 2
Daca suprafata bazinului este>3000km 2 se vor considera debitele de servitute mentionate in regulamentele de
exploatare ale acumularilor.Pentru bazine avand Q 95% ˂ 0.1 m 3
/s, Q * =1,1* Q 95% ; Q 95% - debitul mediu lunar
minim anual cu asigurarea de 95 % (mc/s)
3)
frecventa > 1 / zi
In Figura 3.15. se prezinta presiunile hidromorfologice din spatiul hidrografic Somes-Tisa.(atat
lucrarile existente cat si cele propuse a fi executate).
Spatiul hidrografic Somes-Tisa cuprinde mai multe categorii de lucrari: acumulari, derivatii,
regularizari, indiguiri si aparari de maluri, executate pe corpurile de apa in diverse scopuri (energetic,
asigurarea cerintei de apa, regularizarea debitelor naturale, apararea impotriva efectelor distructive ale
apelor, combaterea excesului de umiditate, etc), cu efecte functionale pentru comunitatile umane.
In continuare, se prezinta aceste presiuni hidromorfologice:
Lacurile de acumulare
In spatiul hidrografic Somes-Tisa exista 13 lacuri de acumulare cu suprafata mai mare de 0,5
km 2 , care introduc presiuni hidromorfologice prin intreruperea continuitatii scurgerii si regularizarea
debitelor (fig. 3.15).
Acumularile sunt situate in bazinele hidrografice ale raurilor: Tur, Bistrita, Somesul Mic,
Crasna. Ele au fost construite cu scopuri multiple: alimentare cu apa potabila si industriala, energetic,
aparare impotriva inundatiilor si altele doar cu scop piscicol.
Salba de acumulari de pe raul Somesul Mic formata din acumularile Fantanele-Belis, Tarnita,
Somesul Cald si Gilau, au ca functiune principala producerea energiei electrice iar ca scop secundar
apararea impotriva inundatiilor. De asemenea, lacurile de acumulare Somesul Cald si Gilau
alimenteaza cu apa localitatile din aval, dintre care mai importante sunt municipiile Cluj-Napoca si
Gherla.
Acumularea Colibita, amplasata pe raul Bistrita, are ca functiune principala producerea de
hidroenergie si in secundar regularizeaza debitele in aval si este sursa de alimentare cu apa pentru
localitatile din zona.
Acumularea Stramtori-Firiza, situata pe raul Firiza in subbazinul raului Sasar, este utilizata
pentru producerea energiei electrice si alimentarea cu apa municipiul Baia Mare si a localitatilor din
imprejurimi.
In bazinele hidrografice Archiud, Apatiu, Feiurdeni si Fizes sunt situate o serie de acumulari cu
scop piscicol: Acumularile Budurleni, Manic, Campenesti, Catina si Taga Mare.
> 30
> 30
> 30
40

Regularizari, aparari de maluri si indiguiri
Pe arealul spatiului hidrografic Somes-Tisa, exista peste 1600 de lucrari de aparare si
regularizari, cu lungimi ce variaza de la cativa metri (aparari de maluri) si pina la cativa km
(regularizari ale cursurilor de apa). Apararile de maluri insumeaza peste 290 km, iar regularizarile sunt
executate pe circa 970 km, unele dintre ele depasind in vechime 20 de ani, prezentand forme evidente
de renaturare. Analizand parametrii hidromorfologici ai acestora in conformitate cu criteriile pentru
definirea presiunilor hidromorfologice, se constata ca exista presiuni hidromorfologice semnificative pe
raurile Tisa, Viseu, Iza, Somesul Mare, Sieu, Dipsa, Lechinta, Somesul Mic, Almas, Salaj,
Homororodul Nou, Crasna, Zalau, precum si pe o parte a raurilor din zona judetului Satu Mare, rauri
care pe portiunea cursului inferior sau chiar pe toata lungimea lor indeplinesc functia de canale de
desecare.
In spatiul hidrografic Somes-Tisa exista 104 indiguiri, pe o lungime de 610 km-pe un singur
mal si 3,6 km-pe ambele maluri. Acestea au fost analizate prin prisma criteriilor mai sus mentionate, si
pot fi considerate presiuni hidromorfologice semnificative doar pe cursurile de apa: Iza, Tur, Somes,
Somesul Mic, Lapus, Crasna.
Regularizarile, apararile de maluri si indiguirile (fig. 3.15), produc presiuni hidromorfologice
prin modificari ale morfologiei cursurilor de apa, alterari ale caracteristicilor hidraulice si intreruperi
ale continuitatii laterale.
Prelevari/restitutii de apa semnificative
Prelevarile de apa, restitutiile (evacuarile), din spatiul hidrografic Somes-Tisa produc alterari
hidromorfologice semnificative care se materializeaza prin modificarea caracteristicilor cursului de apa
pe care sunt pozitionate. Atat prizele de apa cat si evacuarile de apa ale caror debite prelevate respectiv
restituite, sunt semnificative din punct de vedere cantitativ.
Mentionam ca o analiza mai detaliata a acestor presiuni este prezentata in Cap.8.1.3 - Analiza
economica - Situatia prelevarilor de apa.
Aplicand criteriile de stabilire a presiunilor semnificative, in spatiul hidrografic Somes-Tisa s-au
identificat un numar de 4 unitati care pot fi considerate cu prelevari semnificative de apa (figura 3.16),
si anume:
1. CA SOMES S.A – sectia Cluj ( Q captat = 1,8 m 3 /s , 12,3 % din Q mediu riu )
2. VITAL Baia Mare ( Q captat = 0,5 m 3 /s , 10,0 % din Q mediu riu )
3. AQUABIS Bistrita ( Q captat = 0,4 m 3 /s , 10,2 % din Q mediu riu )
4. CA SOMES S.A – sectia Zalau ( Q captat = 0,3 m 3 /s , 42.8 % din Q mediu riu )
Unitatile economice de pe arealul spatiului hidrografic Somes-Tisa a caror debite restituite
reprezinta dpdv cantitativ o presiune hidromorfologica (respectiv o alterare hidromorfologica
semnificativa), sunt:
1. CA SOMES S.A – sectia Cluj-Napoca ( Q evacuat = 1,3 m 3 /s )
2. VITAL Baia Mare ( Q evacuat = 0,5 m 3 /s )
3. AQUABIS Bistrita ( Q evacuat = 0,3 m 3 /s )
4. CA SOMES S.A – sectia Zalau ( Q evacuat = 0,3 m 3 /s )
42

Derivatii
Derivatiile din spatiul hidrografic Somes-Tisa, sunt in numar de 13 (figura 3.16) si au fost
construite in scopul suplimentarii debitului afluent in acumularile Fantanele, Tarnita, Stramtori-Firiza
si Varsolt, precum si asigurarea cerintei de apa industriala pentru localitatile Zalau si Aghires. Cele mai
semnificative sunt:
• Ansamblul de derivatii: Iara (Lindru, Calu)-Dumitreasa; Piriul Negru (Negruta)-Dumitreasa;
Dumitreasa-Somes Rece I; Somes Rece I-Racatau; Racatau-ac.Fantanele-Belis, ansamblu
care tranziteaza in acumularea Fintinele-Belis un volum de 130 milioane m 3 , din care preia
aproximativ 20 milioane m 3 din bazinul invecinat Mures
• Derivatia Somes Rece II - acumularea Tarnita cu un volum tranzitat de 9.5 milioane m 3 .
• Derivatia Brazi-Valea Neagra cu un volum tranzitat din afluentul Runcu al Marei (bazinul
Tisa) in acumularea Strimtori-Firiza (prin Valea Neagra care se varsa in acumulare) de 31
milioane m 3 .
Derivatiile, ca presiuni hidromorfologice, produc in principal efecte asupra curgerii minime,
asupra stabilitatii albiei si biotei.
3.4.4. Proiecte viitoare de infrastructura
Pe langa degradarea semnificativa produsa de alterarile hidromorfologice asupra corpurilor de
apa, exista un numar considerabil de proiecte propuse pentru navigatie, producere de energie electrica,
aparare impotriva inundatiilor, indiguiri si regularizari – in diferite stadii de planificare si
implementare, care pot contribui de asemenea la alterarea fizica a corpurilor de apa.
43

Este destul de dificil de a cuantifica presiunile si impactul produs de aceste proiecte, dar este
posibil ca implementarea lor sa conduca la deteriorarea starii actuale a corpului de apa .
Aceste viitoare proiecte de infrastructura sunt reglementate de Directiva Cadru a Apei prin
Art.4.7– si anume:
(a) sunt luate toate etapele posibile pentru reducerea impactului negativ asupra starii corpurilor de
apa;
(b) motivele acestor modificari sau degradari sunt stabilite in mod specific si explicate in Planul de
management la nivel de bazin hidrografic, cerut conform art. 13 iar obiectivele sunt revizuite la
fiecare 6 ani.
(c) motivele acestor modificari sau degradari sunt de interes public deosebit si/sau beneficiile aduse
mediului sau societatii de realizare a obiectivelor stabilite in paragraful 1 (DCA-Art.4.1-
Obiective de mediu) sunt depasite de beneficiile noilor modificari sau degradari aduse sanatatii
umane, mentinerii sigurantei umane sau dezvoltarii durabile; si
(d) obiectivele beneficiare deservite de acele modificari sau degradari ale corpurilor de apa, din
motive tehnice sau din cauza costurilor disproportionate nu pot fi atinse prin alte mijoace, care
sunt o optiune semnificativ mai buna din punct de vedere al mediului.
In consecinta aceste viitoare proiecte de infrastructura pot fi obiectul unor evaluari de impact de
mediu (EIA) si/sau a unor evaluari strategice de mediu (SEA), in timpul fazei de planificare a acestora,
tinand cont de presiunea si impactul lor asupra mediului acvatic.
Totodata trebuie avuta in vedere scara la care se deruleaza implementarea acestor proiecte,
deoarece este posibil ca uneori acestea sa produca efecte transfrontaliere.
La nivelul spatiului hidrografic Somes-Tisa sunt implementate sau in curs de derulare un numar
de 24 viitoare proiecte de infrastructura. In figura 3.15. se prezinta aceste proiecte viitoare de
infrastructura.
Proiectele viitoare se refera la lucrari de aparari de maluri si regularizari ale cursurilor de apa
pe r.Viseu in localitatea Borsa, pe r.Iza si unii afluenti ai acestuia (r.Botiza, Sasu, Valea Morii), pe r.
Somes in localitatea Surduc, pe r. Lapus in localitatea Targu Lapus si pe r. Crasna in localitatea
Varsolt.
Proiecte viitoare mai importante sunt prevazute pe r. Iza (intre Sacel si Vadu Izei) pe o lungime
de aproximativ 40 km si pe r. Somes, pe sectorul Ulmeni-Seini. Sunt proiectate reabilitari ale digurilor
existente si crearea de noi lucrari de aparare impotriva inundatiilor, precum si consolidari de maluri dea
lungul cailor rutiere. In amonte de localitatea Seini se intentioneaza a se crea o acumulare de mici
dimensiuni cu rol de aparare impotriva inundatiilor.
De asemenea, pe cursurile superioare ale raurilor de munte, intreprinzatori particulari au in
vedere sa construiasca mici acumulari cu rol de pastravarii sau microhidrocentrale.
3.4.5. Alte tipuri de presiuni antropice
Surse cu potential de producere a poluarilor accidentale
Calitatea resurselor de apa este influentata intr-o anumita masura si de poluarile accidentale,
care reprezinta alterari bruste de natura fizica, chimica, biologica sau bacteriologica a apei, peste
limitele admise. In functie de tipul poluarilor accidentale, acestea pot avea magnitudini si efecte diferite
(locale, bazinale, transfrontaliere) asupra resurselor de apa.
In Spatiul Hidrografic Somes - Tisa s-au identificat un numar de 70 utilizatori de apa ce pot
produce poluari accidentale si care sub coordonarea Directiei Apelor Somes - Tisa si-au elaborat
Planuri proprii de prevenire si combatere a poluarilor accidentale. In general aceste surse de poluare
sunt unitati care folosesc, produc, stocheaza si evacueaza substante care pot ajunge in mod accidental
in resursele de apa.
44

In anul 2007, in spatiul hidrografic Somes - Tisa s-au inregistrat 5 poluari accidentale ale
cursurilor de apa de suprafata. Fenomenele au avut impact local, iar datorita duratei reduse, a naturii
poluantului, a lungimii tronsonului afectat si a inertiei comunitatilor din structura biocenozelor
acvatice, efectele fenomenelor in discutie s-au redus doar la modificarea pe plan local a valorilor
indicatorilor fizico-chimici si sesizarea mortalitatii piscicole de mica amploare (in cazul unei singure
poluari accidentale: SC Paidos SRL, Seini, jud Maramures - cauzele poluarii: descompunerea prin
fermentare anaerob - aeroba a depunerilor de borhot de malai si conditiile hirometeo favorabile,
temperatura ridicata si debit scazut), fara ca pe termen lung acestea sa induca o modificare
semnificativa a biodiversitatii acvatice.
La nivelul Districtului International al Dunarii, pe baza metodologiei de evaluare a riscului
potential (Metodologia pentru determinarea indexului de risc pentru apa) elaborata de Grupul Experti
ICPDR privind poluarea accidentala (Accident Pollution Task Group), au fost identificate sursele
industriale cu risc potential ridicat de poluare accidentala din Spatiul Hidrografic Somes - Tisa,
luand in considerare lista „Zonelor industriale cu risc potential ridicat” din Romania. In tabelul 3.14.a
se evidentiaza aceste surse, localizarea, receptorul si indexul de risc pentru apa.
Tabelul 3.14.a. - Surse industriale cu risc potential ridicat de poluare accidentala din spatiul
hidrografic Somes - Tisa
Nr. Denumire Localizare Cursul de apa
receptor
WRI ≥
5,0
1 SC Romaltyn Baia Mare/ Lapus/Somes 7,4
Mining SA Maramures
2 Mina Borsa (iaz Borsa/
Cisla - Viseu – Tisa 7,5
Colbu I si II) Maramures
3 Mina Borsa (iaz Borsa/Maramures Cisla - Viseu – Tisa 7,3
Novat)
4 Mina Baia Sprie Baia
Sasar - Lapus –
8,1
(iaz Tautii de Sus) Sprie/Maramures Somes
5 Mina Rodna (iaz Rodna/Bistrita Valea
8,1
Valea Glodului) Nasaud
Glodului/Somesul
Mare
6 Mina Baiut (iaz Baiut/Maramures valea
7,6
Bloaja)
7 SC Cuprom SA
Bucuresti,
Sucursala Baia
Mare
8 SM Baia Mare -
Flotatia Centrala
9 SC Cominex
Nemetalifere SA -
iazuri I, II (in
functiune), III, IV
10 SC Bega Minerale
SA (iaz Bagara)
11 SC Agroconsum
SA (iaz de
decantare "Batal")
Baia
Mare/Maramures
Baia
Mare/Maramures
Capus/Cluj
Bloaja/Lapus/Somes
Sasar/Lapus/Somes 5,1
iaz
Bozanta/Lapus/Somes
Capus/Somesul
Mic/Somes
6,9
Aghires/Cluj Nadas/Somesul
6,0
Mic/Somes
Bontida/Cluj Somesul Mic/Somes 5,6
45

Prin aplicarea metodologiei ICPDR (Metodologia M2) privind identificarea zonelor
contaminate cu risc potential ridicat, pe teritoriul administrat de Directia Apelor Somes - Tisa nu au
fost desemnate asemenea locatii.
Alte presiuni relevante
O alta categorie de presiuni hidro-morfologice care ar putea avea efecte asupra raurilor o
constituie balastierele. Efectele lor se materializeaza, in general, prin modificarea formei profilului
longitudinal, in variabilitatea depozitelor din albia raului si in procesele de degradare - mai ales
eroziune.
Avand in vedere importanta acestei activitati desfasurata de regula in albiile minore ale
cursurilor de apa, precum si implicatiile unei exploatari nerationale asupra raurilor si aceasta presiune
trebuie supusa inventarierii si monitorizarii.
In cazul extragerii balastului si nisipului din albiile minore ale cursurilor de apa, aceasta
presiune poate fi considerata importanta mai ales in cazul in care apar efecte negative, de natura:
• hidraulica, constand in modificarea regimului natural al curgerii apei si implicit al transportului
de aluviuni;
• morfologica, constand din declansarea si/sau amplificarea unor procese de eroziune si/sau
depunerea aluvionara in sectorul de influenta al balastierei;
• hidrogeologica, constand din modificarea regimului natural al nivelurilor apelor subterane din
zona adiacenta;
• poluanta, constand din alterarea calitatii apelor de suprafata ca urmare a deversarilor
tehnologice poluante de la utilajele din cadrul balastierelor;
• a afecta lucrarile de amenajare, de protectie sau de traversare a albiei, putand afecta siguranta si
eficienta functionarii acestora sau altor infrastructuri ingineresti destinate captarii apei sau
peisajele.
De asemenea, aceasta presiune poate avea un impact semnificativ mai ales in cazurile in care
conditiile specifice impuse prin autorizatia de gospodarire a apelor nu sunt respectate, si anume:
- realizarea de sectiuni optime de scurgere;
- regularizarea si igienizarea raului in zona de exploatare;
- păstrarea talvegului natural al raului;
- respectarea perimetrelor de exploatare;
- volumele de balast extrase să nu depaseasca volumele depuse prin aport la viituri, etc.
In urma inventarierii balastierelor din cadrul Spatiului Hidrografic Somes - Tisa, in anul 2006 a
fost extras un volum mediu de balast de 596 380 mc.
Tot in aceeasi categorie de alte presiuni se pot inscrie si despaduririle, in cazul in care acestea se
fac haotic, nerespectand prevederile legale, efectul lor materializandu-se asupra stabilitatii terenului
(prin aparitia eroziunii, formarea de torenti, alunecari de maluri etc).
46

3.5. EVALUAREA IMPACTULUI ANTROPIC SI RISCUL NEATINGERII OBIECTIVELOR
DE MEDIU
Necesitatea de a analiza presiunile antropice si impactul acestora este prezentata in articolul 5 al
Directivei Cadru, articol care precizeaza: Fiecare Stat Membru trebuie sa asigure trecerea in revista a
impactului activitatilor umane asupra starii apelor de suprafata si subterane pentru fiecare district al
bazinului hidrografic sau pentru o portiune a unui district al unui bazin hidrografic international care
se afla pe teritoriul sau.
Acest proces de evaluare al presiunilor antropice si al impactului acestora la nivelul corpurilor
de apa conduce la identificarea acelor corpuri de apa care risca sa nu atinga obiectivele Directivei
Cadru, avand in vedere parcurgerea urmatoarelor etape importante (figura nr. 3.17):
• Identificarea activitatilor si a presiunilor;
• Identificarea presiunilor semnificative;
• Evaluarea impactului;
• Evaluarea riscului neindeplinirii obiectivelor de mediu.
Descrierea
corpului de apa
si a bazinului
Identificarea
activitatilor
si a
presiunilor
Identificare
a
presiunilor
semnificative
Date furnizate de
sistemul de
monitoring
Evaluarea
impactului
Obiective
Evaluarea riscului
neindeplinirii
obiectivelor de mediu
Fig. 3.17. Etapele necesare analizei presiunilor si impactului asupra apelor
Totodata, pentru analiza presiunilor si a impactului s-a folosit conceptul DPSIR (Driver-
Pressure-State-Impact-Response – Activitate antropica-Presiune-Stare-Impact-Raspuns), astfel a fost
necesar sa se utilizeze informatii/date despre activitatile antropice si schimbarile la nivelul starii
corpului de apa, cat si raspunsul (masurile de baza ce vor fi luate pentru a imbunatati starea corpului de
apa). In figura nr. 3.18 este ilustrata schema analitica DPSIR.
Identificarea presiunilor antropice semnificative a fost tratata in sub-capitolul 3.4.
47

Activitate
Cresterea populatiei
Presiune
Evacuarea apelor uzate
Stare
Cresterea conc. de nutrienti
Impact
Dezvoltare algala
Raspunsul
Controlul evacuarii
/masuri
Fig. 3.18 Ilustrarea conceptului DPSIR
Evaluarea impactului diferitelor tipuri de presiuni semnificative are ca scop furnizarea de
informatii ce vor fi utilizate in analiza de risc si in caracterizarea starii apelor in conformitate cu Anexa
V a Directivei Cadru Apa.
Procesul de evaluare al impactului presiunilor antropice are la baza compararea starii corpului
de apa cu obiectivele de mediu aferente corpului de apa analizat, in cazul in care exista date de
monitoring disponibile. Daca la nivelul unui corp de apa nu sunt stabilite sectiuni de monitorizare, la
evaluare se pot considera datele de monitoring determinate intr-o alta sectiune situata pe un alt corp de
apa care prezinta aceeasi tipologie si aceleasi categorii de presiuni antropice (gruparea corpurilor de
apa in scopul realizarii monitoringului/evaluarii).
In Raportul 2004 privind analiza caracteristicilor bazinelor hidrografice, riscul neatingerii
obiectivelor de mediu a fost evaluat pentru toate corpurile de apa permanente.
In anul 2008, in cadrul Administratiei Nationale “Apele Romane” s-au realizat Elementele
metodologice privind identificarea presiunilor semnificative si evaluarea impactului acestora asupra
starii apelor de suprafata – Identificarea corpurilor de apa care prezinta riscul de a nu atinge
obiectivele Directivei Cadru Apa, care au fost aplicate la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice.
Riscul neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa de suprafata a fost evaluat avand in
vedere corpurile de apa redelimitate in anul 2008, reactualizarea informatiilor privind presiunile
semnificative si impactul acestora asupra apelor, precum si identificarea masurilor de baza care aplicate
pana in 2015 ar putea conduce la atingerea obiectivelor Directivei Cadru Apa. In acest sens,
instrumente precum modelarea matematica pot fi utilizate pentru estimarea efectelor masurilor de baza
propuse. Modelele disponibile utilizate sunt reprezentate de: MONERIS (nutrienti), modelele WAQ
(nutrienti) si QUAL 2K (substante organice).In prima etapa, elementele metodologice mai sus
mentionate au fost aplicate pentru corpurile de apa localizate pe raurile cu bazine hidrografice mai mari
de 1000 kmp, urmand ca procesul sa continue in a doua etapa (ianuarie – iunie 2009), pentru restul de
corpuri de apa identificate. In procesul de evaluare al impactului presiunilor semnificative, obiectivele
preliminare utilizate au fost, in general, cele din Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor
(nr. 161/2006) pentru aprobarea Normativul privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea
stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa, obiective care nu sunt in acord cu cerintele Directivei
Cadru. Astfel, in aceasta etapa au fost determinate preliminar 3 clase de corpuri de apa: “la risc”, “fara
risc” si “in curs de evaluare”. Dupa finalizarea studiului stiintific “Metodologie pentru elaborarea
48

sistemelor de clasificare si evaluare globala a starii apelor de suprafata (rauri, lacuri, ape tranzitorii, ape
costiere) conform cerintelor Directivei Cadru Apa 2000/60/EC pe baza elementelor biologice, chimice
si hidromorfologice” si caracterizarea starii la nivel de corp de apa, corpurile de apa “in curs de
evaluare” vor fi clasificate in cele doua clase (“la risc” sau “fara risc”).
Ca si in anul 2004, in anul 2008, la evaluarea riscului neatingerii obiectivelor de mediu pentru
corpurile de apa s-a tinut cont de presiunile semnificative identificate (sub-capitolul 3.4), precum si
de evaluarea impactului acestora. Pentru evaluarea riscului s-au luat in considerare urmatoarele
categorii de risc:
- poluarea cu substante organice;
- poluarea cu nutrienti;
- poluarea cu substante periculoase;
- alterari hidromorfologice.
avand in vedere, ca aceste 4 categorii de presiuni au fost identificate, atat la nivelul Districtului
International al Dunarii, cat si la nivel national, ca fiind cele mai importante probleme de gospodarirea
apelor.
Elementele metodologice mai sus mentionate au fost aplicate avand ca obiectiv atingerea starii
ecologice si a starii chimice aferente anului 2015, luand in considerare scenariul de baza
(implementarea masurilor de baza pana in 2015 pentru activitatile antropice cauzatoare de
presiuni semnificative). Corpurile de apa la nivelul carora exista presiuni semnificative si/sau impact
semnificativ si pentru care nu se vor implementa masurile necesare pentru atingerea obiectivelor pana
in 2015 sunt identificate ca fiind la risc.
Riscul ecologic (riscul de a nu atinge starea ecologica buna) este definit de cele 3 categorii
de risc: poluarea cu substante organice, poluarea cu nutrienti, precum si de alterarile hidromorfologice.
Pentru riscul ecologic, evaluarea realizata pe baza elementelor biologice are un rol primordial, insa in
lipsa unor corelatii exacte dintre presiune/masuri si impact, s-au utilizat si parametrii abiotici (elemente
fizico-chimice si hidromorfologice). Riscul ecologic se cuantifica avand in vedere cea mai proasta
situatie regasita in categoriile de risc (poluarea cu substante organice, poluarea cu nutrienti, precum si
de alterarile hidromorfologice).
Intrucat studiul stiintific privind sistemul de evaluare a starii apelor in conformitate cu cerintele
Directivei Cadru Apa nu a fost finalizat, in evaluarea riscului, pragurile de la care starea ecologica
apelor poate fi considerata buna au fost, in mod preliminar, cele prevazute in Ordinul 161/2006, cu
exceptia valorilor specifice tipului pentru indexul saprob macronevertebrate - rauri, care au fost
preluate din studiul mai sus mentionat.
Riscul chimic (riscul de a nu atinge starea chimica buna) este definit de o singura categorie
si anume poluarea cu substante prioritare si cu alti poluanti, considerand valorile prag propuse in noua
Directiva privind standardele de calitate pentru mediu in domeniul politicii apei si care amendeaza
Directiva Cadru a Apei (lista celor 33 substante si grupe de substante prioritare si lista altor poluanti,
precum si valorile prag propuse sunt prezentate in Anexa 3.1.).
Riscul total este compus din riscul ecologic si riscul chimic, iar evaluarea este data de cea mai
proasta situatie regasita la cele 2 categorii de risc.
3.5.1. Poluarea cu substante organice
Asa cum s-a prezentat in sub-capitolul 3.4, poluarea cu substante organice se datoreaza
emisiilor/evacuarilor de ape uzate provenite de la sursele punctiforme si difuze, in special aglomerarile
umane, sursele industriale si agricole. Lipsa sau insuficienta epurarii apelor uzate conduce la poluarea
apelor de suprafata cu substante organice, care odata ajunse in apele de suprafata incep sa se degradeze
si sa consume oxigen.
49

Poluarea cu substante organice produce un impact semnificativ asupra ecosistemelor acvatice
prin schimbarea compozitiei speciilor, scaderea biodiversitatii speciilor, precum si reducerea populatiei
piscicole sau chiar mortalitate piscicola in contextul reducerii drastice a concentratiei de oxigen.
Evaluarea impactului poluarii cu substante organice s-a realizat utilizand indexul saprob
pentru macrozoobentos, element considerat reprezentativ pentru cursurile de apa
In tabelul nr. 3.15 se prezinta criteriile preliminare utilizate la definirea claselor de risc pentru
rauri si lacuri. Prin aplicarea acestor criterii la nivelul corpurilor de apa (in prima etapa pentru raurile
cu bazine hidrografice mai mari de 1000 kmp din spatiul hidrografic Somes-Tisa a condus la rezultatele
prezentate in tabelul nr. 3.16 si in figura 3.19.
3.5.2. Poluarea cu nutrienti
O alta problema importanta de gospodarirea apelor este poluarea nutrienti (azot si fosfor). Ca si
in cazul substantelor organice, emisiile de nutrienti se datoreaza atat surselor punctiforme ( ape uzate
urbane, industriale si agricole neepurate sau insuficient epurate), cat si surselor difuze (in special, cele
agricole: cresterea animalelor, utilizarea fertilizantilor). Nutrientii conduc la eutrofizarea apelor
(imbogatirea cu nutrienti si crestere algala excesiva), in special a corpurilor de apa stagnante sau semistagnante
(lacuri naturale si de acumulare, rauri putin adanci cu curgere lenta), ceea ce determina
schimbarea compozitiei speciilor, scaderea biodiversitatii speciilor, precum si reducerea utilizarii
resurselor de apa (apa potabila, recreere, etc.). Referitor la impactul generat de poluarea cu nutrienti
in cazul lacurilor, evaluarea s-a realizat prin aprecierea stadiului trofic exprimat prin indicatori
specifici, luandu-se in considerare si manifestarea procesului de eutrofizare.
Criteriile utilizate in evaluarea riscului neatingerii obiectivelor de mediu pentru nutrienti sunt
prezentate in tabelul 3.15, iar rezultatele aplicarii acestor criterii in Spatiul Hidrografic Somes-Tisa
pentru corpurile de apa localizate pe raurile cu bazine hidrografice mai mari de 1000 kmp, sunt
reflectate in tabelul 3.16 si in figura 3.20.
Tabelul nr. 3.15. Criterii preliminare utilizate la definirea claselor de risc
Parametri abiotici
Impact
(elemente chimice si (elemente biologice)
hidromorfologice)
Tip de presiuni/
categoria de risc
Risc stare ecologica
-Poluare organica
Risc stare ecologica
-Poluare cu nutrienti
Rauri si lacuri – valori medii clasa a
II-a Ordin 161/2006 pentru:
-oxigen dizolvat
-CBO5
-CCO-Cr
-CCO-Mn
Rauri si lacuri – valori medii clasa a
II-a Ordin 161/2006 (stare buna)
pentru:
Rauri:
Macronevertebrate -
Index Saprob
RO01 > 1,8
RO02 > 1,9
RO03 > 2,2
RO04 > 2,2
RO05 > 2,2
RO06 > 2,3
RO07 > 2,3
RO08 > 2,4
RO09 > 2,4
RO10 > 2,4
RO11 > 2,45
RO16 > 2,3
Rauri: manifestarea
fenomenului de
eutrofizare (cu
51

Risc stare ecologica
-Alterari
hidromorfologice
Risc stare chimica
– Poluare cu substante
periculoase
-N total
-Amoniu (N-NH 4+ )
-Azotiti (N-NO 2- )
-Azotati (N-NO 3- )
-P total
-Fosfati (P-PO 4- )
-clorofila “a”
In plus pentru lacuri se vor considera
si parametrii din tabelul 6 B (limita
oligotrof - mezotrof) Ordin 161/2006
Parametrii hidromorfologici (criterii
prezentate in sub-capitolele 3.4 si 6.3)
Valori medii anuale sau concentratii
maxime admise propuse in Directiva
privind standardele de calitate pentru
mediu in domeniul politicii apei si
care amendeaza Directiva Cadru a
Apei
infloriri algale) in
cursurile de apa cu
curgere lenta si putin
adanci
Lacuri: valori ale
Biomasei
fitoplanctonice
(limita oligotrofmezotrof)
din
Ordinul 161/2006
Rauri: absenta
speciilor de pesti
migratori * *
3.5.3. Poluarea cu substante periculoase
Poluarea cu substante prioritare/prioritare periculoase se datoreaza evacuarilor de ape uzate din
surse punctiforme sau emisiilor din surse difuze ce contin poluanti nesintetici (metale grele) si/sau
poluanti sintetici (micropoluanti organici). Substantele periculoase produc toxicitate, persistenta si
bioacumulare in mediul acvatic In procesul de analiza a riscului privind poluarea cu substante
periculoase trebuie subliniata lipsa sau insuficienta datelor de monitoring care sa conduca la o evaluare
cu un grad de incredere mediu sau ridicat.
Criteriile utilizate in evaluarea riscului neatingerii obiectivelor de mediu pentru substante
periculoase (riscul chimic) sunt prezentate in tabelul 3.15, iar rezultatele aplicarii acestor criterii in
Spatiul Hidrografic Somes-Tisa pentru corpurile de apa localizate pe raurile cu bazine hidrografice mai
mari de 1000 kmp, sunt reflectate in tabelul 3.16 si in figura 3.21.
3.5.4. Presiuni hidromorfologice
Aceste presiuni influenteaza caracteristicile hidromorfologice specifice apelor de suprafata si
produc un impact asupra starii ecosistemelor acestora. Constructiile hidrotehnice cu barare transversala
(baraje, stavilare, praguri de fund) intrerup conectivitatea longitudinala a raurilor cu efecte asupra
regimului hidrologic, transportului de sedimente, dar mai ales asupra migrarii biotei. Lucrarile in lungul
raului (indiguirile, lucrari de regularizare si consolidare maluri) intrerup conectivitatea laterala a
corpurilor de apa cu luncile inundabile si zonele de reproducere ce au ca rezultat deteriorarea starii.
Prelevarile si restitutiile semnificative au efecte asupra regimului hidrologic, dar si asupra biotei.
Astfel, impactul alterarilor hidromorfologice asupra starii corpurilor de apa se poate exprima
prin afectarea migrarii speciilor de pestilor migratori, declinul reproducerii naturale a populatiilor de
pesti, reducerea biodiversitatii si abundentei speciilor, precum si alterarea compozitiei populatiilor. Se
remarca insuficienta cunoastere si la nivel european a relatiei dintre presiunile hidromorfologice si
*
Utilizarea criteriului “ absenta speciilor migratoare” in evaluarea de risc, se face numai in corelare cu criteriul presiunilor
hidromorfologice semnificative, astfel: daca un corp de apa nu are presiuni hidromorfologice semnificative, insa nu exista
specii migratoare, acel corp de apa nu este declarat la risc.
52

impactul acestora, de multe ori variatele tipuri de presiuni actioneaza sinergic, facand dificila decelarea
efectului fata de tipul de presiune.
Criteriile utilizate in evaluarea riscului neatingerii obiectivelor de mediu pentru presiunile
hidromorfologice sunt prezentate in tabelul 3.15, iar rezultatele aplicarii acestor criterii in Spatiul
Hidrografic Somes-Tisa pentru corpurile de apa localizate pe raurile cu bazine hidrografice mai mari de
1000 kmp, sunt reflectate in tabelul 3.16 si in figura 3.22.
In figura 3.23. se prezinta riscul de a nu atinge starea ecologica buna (riscul ecologic) in anul
2015, avand in vedere impactul produs de poluarea cu substante organice, poluarea cu nutrienti si
presiunile hidromorfologice.
Tabelul 3.16. Situatia corpurilor de apa ce prezinta riscul neatingerii
obiectivelor de mediu in spatiul hidrografic Somes-Tisa
Clasificare
corpuri de
apa
Poluare
organica
Categoria de risc
Poluare cu Poluare cu
nutrienti subst.
periculoase
Presiuni
hidromorfologice
Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %
“la risc” 1 0.03 23 69.70 9 27.27 12 36.36
“in curs de
0 0 6 18.18 8 24.24 12 36.36
evaluare”
“fara risc” 32 96.97 4 12.12 16 48.49 9 27.28
Risc total 33 100 33 100 33 100 33 100
Clasificare
Categoria de risc
corpuri de Risc ecologic Risc chimic Risc total
apa Nr. % Nr. % Nr. %
“la risc” 30 90.91 9 27.27 30 90.91
“in curs de 1 0.03 8 24.24 1 0.03
evaluare”
“fara risc” 2 6.06 16 48.49 2 6.06
56