Cap 3 Caracterizare ape suprafata_DA Somes-Tisa - Apele Romane

More documents

Recommendations

Info

Este destul de dificil de a cuantifica presiunile si impactul produs de aceste proiecte, dar este posibil ca implementarea lor sa conduca la deteriorarea starii actuale a corpului de apa . Aceste viitoare proiecte de infrastructura sunt reglementate de Directiva Cadru a Apei prin Art.4.7– si anume: (a) sunt luate toate etapele posibile pentru reducerea impactului negativ asupra starii corpurilor de apa; (b) motivele acestor modificari sau degradari sunt stabilite in mod specific si explicate in Planul de management la nivel de bazin hidrografic, cerut conform art. 13 iar obiectivele sunt revizuite la fiecare 6 ani. (c) motivele acestor modificari sau degradari sunt de interes public deosebit si/sau beneficiile aduse mediului sau societatii de realizare a obiectivelor stabilite in paragraful 1 (DCA-Art.4.1- Obiective de mediu) sunt depasite de beneficiile noilor modificari sau degradari aduse sanatatii umane, mentinerii sigurantei umane sau dezvoltarii durabile; si (d) obiectivele beneficiare deservite de acele modificari sau degradari ale corpurilor de apa, din motive tehnice sau din cauza costurilor disproportionate nu pot fi atinse prin alte mijoace, care sunt o optiune semnificativ mai buna din punct de vedere al mediului. In consecinta aceste viitoare proiecte de infrastructura pot fi obiectul unor evaluari de impact de mediu (EIA) si/sau a unor evaluari strategice de mediu (SEA), in timpul fazei de planificare a acestora, tinand cont de presiunea si impactul lor asupra mediului acvatic. Totodata trebuie avuta in vedere scara la care se deruleaza implementarea acestor proiecte, deoarece este posibil ca uneori acestea sa produca efecte transfrontaliere. La nivelul spatiului hidrografic Somes-Tisa sunt implementate sau in curs de derulare un numar de 24 viitoare proiecte de infrastructura. In figura 3.15. se prezinta aceste proiecte viitoare de infrastructura. Proiectele viitoare se refera la lucrari de aparari de maluri si regularizari ale cursurilor de apa pe r.Viseu in localitatea Borsa, pe r.Iza si unii afluenti ai acestuia (r.Botiza, Sasu, Valea Morii), pe r. Somes in localitatea Surduc, pe r. Lapus in localitatea Targu Lapus si pe r. Crasna in localitatea Varsolt. Proiecte viitoare mai importante sunt prevazute pe r. Iza (intre Sacel si Vadu Izei) pe o lungime de aproximativ 40 km si pe r. Somes, pe sectorul Ulmeni-Seini. Sunt proiectate reabilitari ale digurilor existente si crearea de noi lucrari de aparare impotriva inundatiilor, precum si consolidari de maluri dea lungul cailor rutiere. In amonte de localitatea Seini se intentioneaza a se crea o acumulare de mici dimensiuni cu rol de aparare impotriva inundatiilor. De asemenea, pe cursurile superioare ale raurilor de munte, intreprinzatori particulari au in vedere sa construiasca mici acumulari cu rol de pastravarii sau microhidrocentrale. 3.4.5. Alte tipuri de presiuni antropice Surse cu potential de producere a poluarilor accidentale Calitatea resurselor de apa este influentata intr-o anumita masura si de poluarile accidentale, care reprezinta alterari bruste de natura fizica, chimica, biologica sau bacteriologica a apei, peste limitele admise. In functie de tipul poluarilor accidentale, acestea pot avea magnitudini si efecte diferite (locale, bazinale, transfrontaliere) asupra resurselor de apa. In Spatiul Hidrografic Somes - Tisa s-au identificat un numar de 70 utilizatori de apa ce pot produce poluari accidentale si care sub coordonarea Directiei Apelor Somes - Tisa si-au elaborat Planuri proprii de prevenire si combatere a poluarilor accidentale. In general aceste surse de poluare sunt unitati care folosesc, produc, stocheaza si evacueaza substante care pot ajunge in mod accidental in resursele de apa. 44
In anul 2007, in spatiul hidrografic Somes - Tisa s-au inregistrat 5 poluari accidentale ale cursurilor de apa de suprafata. Fenomenele au avut impact local, iar datorita duratei reduse, a naturii poluantului, a lungimii tronsonului afectat si a inertiei comunitatilor din structura biocenozelor acvatice, efectele fenomenelor in discutie s-au redus doar la modificarea pe plan local a valorilor indicatorilor fizico-chimici si sesizarea mortalitatii piscicole de mica amploare (in cazul unei singure poluari accidentale: SC Paidos SRL, Seini, jud Maramures - cauzele poluarii: descompunerea prin fermentare anaerob - aeroba a depunerilor de borhot de malai si conditiile hirometeo favorabile, temperatura ridicata si debit scazut), fara ca pe termen lung acestea sa induca o modificare semnificativa a biodiversitatii acvatice. La nivelul Districtului International al Dunarii, pe baza metodologiei de evaluare a riscului potential (Metodologia pentru determinarea indexului de risc pentru apa) elaborata de Grupul Experti ICPDR privind poluarea accidentala (Accident Pollution Task Group), au fost identificate sursele industriale cu risc potential ridicat de poluare accidentala din Spatiul Hidrografic Somes - Tisa, luand in considerare lista „Zonelor industriale cu risc potential ridicat” din Romania. In tabelul 3.14.a se evidentiaza aceste surse, localizarea, receptorul si indexul de risc pentru apa. Tabelul 3.14.a. - Surse industriale cu risc potential ridicat de poluare accidentala din spatiul hidrografic Somes - Tisa Nr. Denumire Localizare Cursul de apa receptor WRI ≥ 5,0 1 SC Romaltyn Baia Mare/ Lapus/Somes 7,4 Mining SA Maramures 2 Mina Borsa (iaz Borsa/ Cisla - Viseu – Tisa 7,5 Colbu I si II) Maramures 3 Mina Borsa (iaz Borsa/Maramures Cisla - Viseu – Tisa 7,3 Novat) 4 Mina Baia Sprie Baia Sasar - Lapus – 8,1 (iaz Tautii de Sus) Sprie/Maramures Somes 5 Mina Rodna (iaz Rodna/Bistrita Valea 8,1 Valea Glodului) Nasaud Glodului/Somesul Mare 6 Mina Baiut (iaz Baiut/Maramures valea 7,6 Bloaja) 7 SC Cuprom SA Bucuresti, Sucursala Baia Mare 8 SM Baia Mare - Flotatia Centrala 9 SC Cominex Nemetalifere SA - iazuri I, II (in functiune), III, IV 10 SC Bega Minerale SA (iaz Bagara) 11 SC Agroconsum SA (iaz de decantare "Batal") Baia Mare/Maramures Baia Mare/Maramures Capus/Cluj Bloaja/Lapus/Somes Sasar/Lapus/Somes 5,1 iaz Bozanta/Lapus/Somes Capus/Somesul Mic/Somes 6,9 Aghires/Cluj Nadas/Somesul 6,0 Mic/Somes Bontida/Cluj Somesul Mic/Somes 5,6 45
Page 1: CAPITOLUL 3 CARACTERIZAREA APELOR D
Page 4 and 5: • Lacuri naturale In spatiul hidr
Page 6 and 7: Ecoregiunea Muntii Carpati cu altit
Page 8 and 9: Sector de curs de apa situat in zon
Page 11 and 12: Utilizarea terenului in bazinul de
Page 13 and 14: Documentul mentionat este prezentat
Page 15: Lac situat in zona de deal si podis
Page 18: influenteaza starea. Astfel, afluen
Page 22 and 23: poluare punctiforma, tinand seama d
Page 26 and 27: l/s, iar prin descarcarile directe
Page 28 and 29: descarcare prin statia de epurare e
Page 31 and 32: Apele de mina neepurate sunt evacua
Page 33 and 34: depasirilor la metale: Fe, Zn, Cu,
Page 35 and 36: 21.68% 0.31% 4.63% 7.09% 21.18% 45.
Page 37 and 38: Modelul MONERIS (MOdelling Nutrient
Page 39 and 40: Figura 3.14 Emisii de fosfor din su
Page 42 and 43: Regularizari, aparari de maluri si
Page 46 and 47: Prin aplicarea metodologiei ICPDR (
Page 48 and 49: Activitate Cresterea populatiei Pre
Page 51 and 52: Poluarea cu substante organice prod
Page 56: impactul acestora, de multe ori var

Cap 3 Caracterizare ape suprafata_DA Somes-Tisa - Apele Romane

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?