Cap 3 Caracterizare ape suprafata_DA Somes-Tisa - Apele Romane

Nota :
pulsatorii
2 Lucrari in lungul raului
a) diguri, amenajari
agricole, piscicole, etc
b) Lucrari de regularizare
si consolidare maluri, taieri
de meandre
stabilitatii albiei si florei
Asupra conectivitatii laterale,
vegetatiei din lunca inundabila
si zonelor de reproducere
Asupra profilului longitudinal
al raului, structurii substratului
si biotei
nivelului apei (cm) / ora
Lungime diguri / Lungime corp
de apa (%)
Suprafata afectata / suprafata
luncii inundabile (%)
Lungime lucrare de regularizare /
Lungime corp de apa (%)
3 Senale navigabile Asupra stabilitatii albiei si Latimea senalului (dragat) / > 30
biotei
Latimea albiei (%)
4 Prize de apa, restitutii Asupra curgerii minime, Debitul prelevat sau restituit / > 10
folosinte (evacuari),
derivatii
stabilitatii albiei si biotei Debitul mediu multianual (%)
Debitul minim in albie / Q *2) (%) < 100
1)
se considera doar biota migratoare
2)
Q* = Q 95% (m 3 /s)+ 0,1 pentru Q 95% > 200 l/s ; Q* = 1,25 x Q 95% (m 3 /s)+ 0,05 pentru Q 95% < 200 l/s;pentru bazine
cu suprafata>3000km 2
Daca suprafata bazinului este>3000km 2 se vor considera debitele de servitute mentionate in regulamentele de
exploatare ale acumularilor.Pentru bazine avand Q 95% ˂ 0.1 m 3
/s, Q * =1,1* Q 95% ; Q 95% - debitul mediu lunar
minim anual cu asigurarea de 95 % (mc/s)
3)
frecventa > 1 / zi
In Figura 3.15. se prezinta presiunile hidromorfologice din spatiul hidrografic Somes-Tisa.(atat
lucrarile existente cat si cele propuse a fi executate).
Spatiul hidrografic Somes-Tisa cuprinde mai multe categorii de lucrari: acumulari, derivatii,
regularizari, indiguiri si aparari de maluri, executate pe corpurile de apa in diverse scopuri (energetic,
asigurarea cerintei de apa, regularizarea debitelor naturale, apararea impotriva efectelor distructive ale
apelor, combaterea excesului de umiditate, etc), cu efecte functionale pentru comunitatile umane.
In continuare, se prezinta aceste presiuni hidromorfologice:
Lacurile de acumulare
In spatiul hidrografic Somes-Tisa exista 13 lacuri de acumulare cu suprafata mai mare de 0,5
km 2 , care introduc presiuni hidromorfologice prin intreruperea continuitatii scurgerii si regularizarea
debitelor (fig. 3.15).
Acumularile sunt situate in bazinele hidrografice ale raurilor: Tur, Bistrita, Somesul Mic,
Crasna. Ele au fost construite cu scopuri multiple: alimentare cu apa potabila si industriala, energetic,
aparare impotriva inundatiilor si altele doar cu scop piscicol.
Salba de acumulari de pe raul Somesul Mic formata din acumularile Fantanele-Belis, Tarnita,
Somesul Cald si Gilau, au ca functiune principala producerea energiei electrice iar ca scop secundar
apararea impotriva inundatiilor. De asemenea, lacurile de acumulare Somesul Cald si Gilau
alimenteaza cu apa localitatile din aval, dintre care mai importante sunt municipiile Cluj-Napoca si
Gherla.
Acumularea Colibita, amplasata pe raul Bistrita, are ca functiune principala producerea de
hidroenergie si in secundar regularizeaza debitele in aval si este sursa de alimentare cu apa pentru
localitatile din zona.
Acumularea Stramtori-Firiza, situata pe raul Firiza in subbazinul raului Sasar, este utilizata
pentru producerea energiei electrice si alimentarea cu apa municipiul Baia Mare si a localitatilor din
imprejurimi.
In bazinele hidrografice Archiud, Apatiu, Feiurdeni si Fizes sunt situate o serie de acumulari cu
scop piscicol: Acumularile Budurleni, Manic, Campenesti, Catina si Taga Mare.
> 30
> 30
> 30
40