Cap 3 Caracterizare ape suprafata_DA Somes-Tisa - Apele Romane

More documents

Recommendations

Info

Regularizari, aparari de maluri si indiguiri Pe arealul spatiului hidrografic Somes-Tisa, exista peste 1600 de lucrari de aparare si regularizari, cu lungimi ce variaza de la cativa metri (aparari de maluri) si pina la cativa km (regularizari ale cursurilor de apa). Apararile de maluri insumeaza peste 290 km, iar regularizarile sunt executate pe circa 970 km, unele dintre ele depasind in vechime 20 de ani, prezentand forme evidente de renaturare. Analizand parametrii hidromorfologici ai acestora in conformitate cu criteriile pentru definirea presiunilor hidromorfologice, se constata ca exista presiuni hidromorfologice semnificative pe raurile Tisa, Viseu, Iza, Somesul Mare, Sieu, Dipsa, Lechinta, Somesul Mic, Almas, Salaj, Homororodul Nou, Crasna, Zalau, precum si pe o parte a raurilor din zona judetului Satu Mare, rauri care pe portiunea cursului inferior sau chiar pe toata lungimea lor indeplinesc functia de canale de desecare. In spatiul hidrografic Somes-Tisa exista 104 indiguiri, pe o lungime de 610 km-pe un singur mal si 3,6 km-pe ambele maluri. Acestea au fost analizate prin prisma criteriilor mai sus mentionate, si pot fi considerate presiuni hidromorfologice semnificative doar pe cursurile de apa: Iza, Tur, Somes, Somesul Mic, Lapus, Crasna. Regularizarile, apararile de maluri si indiguirile (fig. 3.15), produc presiuni hidromorfologice prin modificari ale morfologiei cursurilor de apa, alterari ale caracteristicilor hidraulice si intreruperi ale continuitatii laterale. Prelevari/restitutii de apa semnificative Prelevarile de apa, restitutiile (evacuarile), din spatiul hidrografic Somes-Tisa produc alterari hidromorfologice semnificative care se materializeaza prin modificarea caracteristicilor cursului de apa pe care sunt pozitionate. Atat prizele de apa cat si evacuarile de apa ale caror debite prelevate respectiv restituite, sunt semnificative din punct de vedere cantitativ. Mentionam ca o analiza mai detaliata a acestor presiuni este prezentata in Cap.8.1.3 - Analiza economica - Situatia prelevarilor de apa. Aplicand criteriile de stabilire a presiunilor semnificative, in spatiul hidrografic Somes-Tisa s-au identificat un numar de 4 unitati care pot fi considerate cu prelevari semnificative de apa (figura 3.16), si anume: 1. CA SOMES S.A – sectia Cluj ( Q captat = 1,8 m 3 /s , 12,3 % din Q mediu riu ) 2. VITAL Baia Mare ( Q captat = 0,5 m 3 /s , 10,0 % din Q mediu riu ) 3. AQUABIS Bistrita ( Q captat = 0,4 m 3 /s , 10,2 % din Q mediu riu ) 4. CA SOMES S.A – sectia Zalau ( Q captat = 0,3 m 3 /s , 42.8 % din Q mediu riu ) Unitatile economice de pe arealul spatiului hidrografic Somes-Tisa a caror debite restituite reprezinta dpdv cantitativ o presiune hidromorfologica (respectiv o alterare hidromorfologica semnificativa), sunt: 1. CA SOMES S.A – sectia Cluj-Napoca ( Q evacuat = 1,3 m 3 /s ) 2. VITAL Baia Mare ( Q evacuat = 0,5 m 3 /s ) 3. AQUABIS Bistrita ( Q evacuat = 0,3 m 3 /s ) 4. CA SOMES S.A – sectia Zalau ( Q evacuat = 0,3 m 3 /s ) 42
Derivatii Derivatiile din spatiul hidrografic Somes-Tisa, sunt in numar de 13 (figura 3.16) si au fost construite in scopul suplimentarii debitului afluent in acumularile Fantanele, Tarnita, Stramtori-Firiza si Varsolt, precum si asigurarea cerintei de apa industriala pentru localitatile Zalau si Aghires. Cele mai semnificative sunt: • Ansamblul de derivatii: Iara (Lindru, Calu)-Dumitreasa; Piriul Negru (Negruta)-Dumitreasa; Dumitreasa-Somes Rece I; Somes Rece I-Racatau; Racatau-ac.Fantanele-Belis, ansamblu care tranziteaza in acumularea Fintinele-Belis un volum de 130 milioane m 3 , din care preia aproximativ 20 milioane m 3 din bazinul invecinat Mures • Derivatia Somes Rece II - acumularea Tarnita cu un volum tranzitat de 9.5 milioane m 3 . • Derivatia Brazi-Valea Neagra cu un volum tranzitat din afluentul Runcu al Marei (bazinul Tisa) in acumularea Strimtori-Firiza (prin Valea Neagra care se varsa in acumulare) de 31 milioane m 3 . Derivatiile, ca presiuni hidromorfologice, produc in principal efecte asupra curgerii minime, asupra stabilitatii albiei si biotei. 3.4.4. Proiecte viitoare de infrastructura Pe langa degradarea semnificativa produsa de alterarile hidromorfologice asupra corpurilor de apa, exista un numar considerabil de proiecte propuse pentru navigatie, producere de energie electrica, aparare impotriva inundatiilor, indiguiri si regularizari – in diferite stadii de planificare si implementare, care pot contribui de asemenea la alterarea fizica a corpurilor de apa. 43
Page 1: CAPITOLUL 3 CARACTERIZAREA APELOR D
Page 4 and 5: • Lacuri naturale In spatiul hidr
Page 6 and 7: Ecoregiunea Muntii Carpati cu altit
Page 8 and 9: Sector de curs de apa situat in zon
Page 11 and 12: Utilizarea terenului in bazinul de
Page 13 and 14: Documentul mentionat este prezentat
Page 15: Lac situat in zona de deal si podis
Page 18: influenteaza starea. Astfel, afluen
Page 22 and 23: poluare punctiforma, tinand seama d
Page 26 and 27: l/s, iar prin descarcarile directe
Page 28 and 29: descarcare prin statia de epurare e
Page 31 and 32: Apele de mina neepurate sunt evacua
Page 33 and 34: depasirilor la metale: Fe, Zn, Cu,
Page 35 and 36: 21.68% 0.31% 4.63% 7.09% 21.18% 45.
Page 37 and 38: Modelul MONERIS (MOdelling Nutrient
Page 39 and 40: Figura 3.14 Emisii de fosfor din su
Page 44 and 45: Este destul de dificil de a cuantif
Page 46 and 47: Prin aplicarea metodologiei ICPDR (
Page 48 and 49: Activitate Cresterea populatiei Pre
Page 51 and 52: Poluarea cu substante organice prod
Page 56: impactul acestora, de multe ori var

Cap 3 Caracterizare ape suprafata_DA Somes-Tisa - Apele Romane

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?