Numarul 1 - Noua literatura

Interviu cugianina c`rbunariupiesa la care m\ hot\r\sc s\ lucrez, pentru care petrec uneori enorm de multtimp adunînd banii necesari produc]iei, trebuie s\ însemne foarte mult pentrumine în acel moment. Trebuie s\ m\ provoace, s\ aib\ atitudine, s\ fie fresh ca scriitur\,s\ surprind\ [i s\ vin\ cu o perspectiv\ interesant\ asupra unor realit\]i conflictuale,s\ aib\ o miz\ tare.Ce crezi c\ lipse[te înc\ textului de teatru în România?Cred c\ s-a rezolvat oarecum chestia asta de care sufeream, cea legat\ de evitarea, cuorice pre], a realit\]ii. Cred c\ nu mai sîntem atît de auti[ti. Sînt dramaturgi tineri carescriu foarte bine, lucreaz\ în echip\ cu regizorii, au în]eles c\ teatrul nu e literatur\ [ic\ nu se scrie în singur\tate. Au în]eles cît de important e s\ participe la întregul proces,cît de importante sînt repeti]iile. Am observat, inclusiv din textele trimise la concursuldramAcum, c\ oamenilor li se pare ok s\ scrie pentru teatru, s\ scrie altfel, s\propun\ un alt tip de teatralitate. În ultimii trei ani, unii dintre dramaturgi au participatla workshop-uri, exist\ si un master de playwriting la UNATC, au deci [ansa s\ lucreze,s\ se antreneze, s\ afle p\rerile celorlal]i despre textele lor, s\ le aud\ citite de actori, s\lucreze cu tineri regizori. Mi se pare o perioad\ în care chiar apar texte foarte bune caremerit\ s\ fie montate în teatre, a[a cum s-a [i întîmplat cu unele dintre ele, de exempluNew York Fuckin’ City, Vitamine, Elevator, Fuck.you.Eu.ro.pa! etc.). Dac\ e ceva careuneori lipse[te sau nu se vede îndeajuns, cred c\ e o miz\ foarte tare. Exist\ texte foartebine scrise la nivel de replic\ sau situa]ie, dar în care, la un moment dat, se pierde miza.Xavier Le Roy, coregraful francez al c\rui spectacol l-ai v\zut [i tu la CND, e vorba deSelf-Unfinished, spunea într-o discu]ie cu presa [i dansatorii c\ dimensiunea politic\ aunui spectacol nu e dat\ de con]inut, ci de for]a situa]iei de implicare, de fapt de multmai multe lucruri. Tu ce crezi despre asta?Crezi c\ for]a situa]iei de implicare s-ar putea traduce [i prin atitudine? Cred c\, deexemplu, un text ca al lui Marius von Mayenburg - Chip de foc - e un text care aduceanumite teme foarte conflictuale din realitate [i o face într-un mod foarte tran[ant. Nu[tiu dac\ e un text cu dimensiune politic\, dar e, cu siguran]\, un text care spune foarteclar anumite lucruri, chiar dac\ poetic. Oricum, într-un fel, orice spectacol e politic...Uite, chiar faptul c\, într-o ]ar\ în care unii se str\duiesc s\ fac\ spectacole cu fondurimizere, al]ii aleg s\ cheltuiasc\ sume enorme pe spectacole de divertisment de o calitateîndoielnic\, e o chestie politic\.Te enerveaz\ c\ teatrele ’’grele’’ continu\ s\ nu dea mare aten]ie dramaturgilorromâni contemporani? Crezi c\ se cunoa[te prea pu]in ce se scrie?Da, uneori am senza]ia c\ tr\im în lumi paralele. Ei se fac c\ nu ne cunosc, noi nu maic\lc\m prin teatrele lor de ani buni. Unii î[i dau [i cu p\rerea despre un dramaturgsau un regizor tîn\r f\r\ s\ fi citit nici un text, f\r\ s\ fi v\zut nici un spectacol. Mareaspaim\ a unora e, în continuare, limbajul violent, chestie destul de penibil\ înmomentul de fa]\. {i care demonstreaz\, de fapt, o mare ipocrizie. În acela[i timpîns\, cel pu]in în Bucure[ti, s-a dezvoltat un public care [tie s\ g\seasc\ locurile încare se joac\ spectacole pe text contemporan, un public tîn\r, inteligent [i dezinhibat.Interviu realizat de MIHAELA MICHAILOVGianina C\rbunariu a absolvit Universitatea Bucure[ti, Facultatea de Litere, sec]iaRomân\-Francez\ [i Universitatea de Art\ Teatral\ [i Cinematografic\ I.L. Caragiale,Bucure[ti, Facultatea de Teatru, sec]ia Regie Teatru, clasa prof.univ. Valeriu Moisescu. Esteautoarea textelor Irealit\]i din Estul S\lbatic Imediat, Honey, text inclus în spectacolulOcean Café, regia Radu Afrim, Stop the tempo – regia Gianina C\rbunariu, Teatrul LUNI,Green Hours, mady-baby.edu – regia Gianina C\rbunariu, Teatrul Foarte Mic Bucure[ti.radu pavel gheoDiscu]iile legate de exploatarea nemiloas\ a biografiei personale în scrierile defic]iune, la care se dedau autorii contemporani, s-au încins atît de tare, încît m\simt dator s\ fac public un text descoperit de curînd. De[i deocamdat\ nedatat[i neautentificat, textul pare s\ fi fost scris acum aproximativ 2500 de ani.Pergamentul ajuns la noi este o copie tîrzie [i, probabil, corupt\ a unei discu]iiîntre Glaukos [i Menexis, doi solda]i ce f\ceau de gard\ pe str\zile din insulaItaca în epoca – înc\ imprecis delimitat\ – a regelui Ulise. Iat\ aici un extrasinteresant din finalul dialogului amintit:„...GLAUKOS: Hai, serios, Menexis, n-ai auzit ce-i cu Odiseea?MENEXIS: Ba am auzit cîte ceva. Ba c\ n-a compus-o el, ba c\ n-a fost chiar a[acum zice... Da’ nu po]i s\ ascul]i ce zice lumea.GLAUKOS: Io-]i spun la sigur, frate! Mi-a povestit mie una din fetele care-o slujescpe nevasta lu’ Ulise, Penelopa. {i fata-i a[a, [tii tu cum, cu Ulise. Numa’ c\ n-a[ vreas\-mi umbli cu vorbe dup-aia c\ ea [i cu regele a[a [i pe dincolo.MENEXIS: Hai, m\, Glaukos, a[a m\ [tii tu pe mine? {i zi, ce ]i-a spus?GLAUKOS: Ea zice c\ Ulise a scornit toat\ Odiseea. Adic\ nu c-a scornit-o, c\ nu[tie ea ce-a f\cut regele zece ani, cît a fost plecat. Dar a compus-o a[a, cum aavut el chef. Doar [tii c\ regele nu se mai în]elege de mult cu nevast\-sa.MENEXIS: Da? Nu, n-am [tiut.GLAUKOS: B\, a[a-i. Cic\ de-aia a [i plecat la r\zboi. {i-acum a prins momentulcînd era orbul \la, Omer, Homer, aici [i s\ vezi lucru’ dracului: vreun an n-a fostzi l\sat\ de Zeus s\ nu-l cheme pe orb la el acas\. St\teau cap în cap [i tot vorbeau[i beau [i rîdeau [i iar vorbeau. A[a mi-a povestit fata de care-]i zic.MENEXIS: {i?GLAUKOS: {i ce? P\i, la vreo lun\, dou\ dup-aia Omer \la a-nceput s\ cînte pestetot Odiseea aia, cînd la Ulise acas\, cînd prin pie]e. Doar l-ai auzit [i tu. Nu-i un ande cînd s-a apucat, a[a-i?MENEXIS: Nu, parc\ nu. {tiu [i....[Aici intervin aproximativ opt-nou\ rînduri unde textul e deteriorat [i indescifrabil.][GLAUKOS]: ... ca s\ invoci muza s\ povesteasc\ de «b\rbatul viteaz [i iscusit,care-ntr-o vreme, cînd el, cu m\iestria lui, f\cuse pustiu din Troia, stra[nicacetate» 1 . Adic\, mînca-]i-a[, ia uite ce tare-s io! Dac\ nu era el, n-ar fi fost pustiit\Troia! P\i, acolo erau [i Ahile, [i Agamemnon, [i Aiax Oileus... Iar hoin\reala aia alui prin insule n-ai v\zut cum era? Cum ajungea undeva, cum punea ochii pecîte-o gagic\ [i aia îi [i c\dea în bra]e! Doar îl [tii pe Ulise! Tu, dac-ai fi fostCalypso, l-ai fi ]inut [apte ani pe capul t\u?MENEXIS: {i Nausicaa.GLAUKOS: Da, [i Nausicaa. Corupere de minore, frate! M\car c\ am auzit iodemult de feti[can\ c\ era cam rea de musc\, c\ abia o mai ]inea tac-su, Alcinou,s\ nu umble cu tot felul de h\ndr\l\i.MENEXIS: Ai auzit c\ acum regele umbl\ s\-l însoare pe fii-su, Telemah, cuNausicaa?GLAUXOS: Nu m-a[ mira! Pe rege-l în]eleg: [i-o aduce pe gagic\-n cas\. Da’ marefraier trebuie s\ fie Telemah dac\ e de acord. De[i ce [tiu eu ce-a fost deadev\ratelea?Ulise-i atît de l\ud\ros, c\ nu m-a[ mira s\ aud c\ a stat ascuns peundeva pe vreo insul\ zece ani numai ca s\ vin\ acum [i s\ inventeze toatepove[tile astea. {i i-a zis [i Odiseea! Adic\telea e marele cînt al aventurii lui.MENEXIS: Auzisem [i eu ceva tot cam a[a, dar nu [tiam de Homer \la. Da’ [tiamc\ regele are rîc\ pe nevast\-sa, fiindc\ umbla vorba c\ ar fi frigid\, [i de-aia s-al\udat cu toate femeile alea mi[toace, cu Circe [i cu alealalte, ca s\ arate ce masculferoce e el.GLAUKOS: Frigid\? Penelopa frigid\? Fugi de-aci! Tu crezi c-ar fi stat to]i pe]itoriiatîta în casa ei dac-ar fi fost frigid\? Doar nu ai luat de bun\ povestea aia cu ]esutul?I-ar pl\cea lui Ulise s\ fi stat Penelopa s\ ]eas\ [i s\ de[ire nou\ ani. {tiu eucum a fost. Tot f\tuca aia mi-a zis. }esea a[a, cu acu’ \l gros [lec]iune incert\], înfiecare noapte cu alt pe]itor. S\ [tii c\ de-aia a [i povestit regele cum îi omoar\pe to]i cînd se-ntoarce. I-ar fi pl\cut lui s-o fac\! Da’ una-i s\-l pui pe Omer s\cînte cum ai visat c\ te r\zbuni [i altu-i adev\ru-adev\rat! P\i, io pe Leiodes ieril-am v\zut prin pia]\. [i de Demoptolem am auzit c-ar fi cump\rat de curînd ociread\ de vaci. Doar n-o s\ crezi acum c\ e cineva-n Itaca s\ dea doi bani pe cîntul\sta. În Itaca sau în alt\...”clipuriFericitcel care,ca Homer...Radu Pavel Gheo, 37 de ani scriitor, publicist [i umorist român. Redactor [i traduc\tor laEditura Polirom. A publicat volumele Adio, adio patria mea, cu î din i, cu â din a, Româniie de[tep]i, Fairia - o lume îndepãrtatã, DEX-ul [i sexul.noul teatrunoua literatur`........................................................................................noiembrie 2006................................................................................................num`rul 123