Numarul 1 - Noua literatura

abroad30bogdan t`naseMihai Bogdan T\nase, 28 de ani, asist. univ. drd. la Catedra de TeoriaLiteraturii a Facult\]ii de Litere a Universit\]ii din Bucure[ti, InvitedProfessor, Hankuk University of Foreign Studies, Seul.Seul (prin ochii mangaboyai beholder-ului)Sînt în Seul - exceptînd un interval european - de aproape [apte luni. Cîndam sosit aici, ca tîn\r profesor invitat, în urma unei colabor\ri mai vechidintre Facultatea de Litere a Universit\]ii din Bucure[ti [i Hankuk Universityof Foreign Studies, m-am sim]it, trebuie s\ admit faptul, mai degrab\invitat decît profesor. În atari momente, ca cel de la Small Hall din NTOK,invitatul nu se poate sim]i decît [i mai crunt invitat! Dar Seulul mai înseamn\ [i ointens\ via]\, unde sentimentul cel mai puternic care te poate lovi este c\ este ovia]\ a educa]iei continue, neîntrerupte, epuizante, dar vie, iscoditoare. Un respectpentru informa]ie care poate p\rea obositor sau, prin ungere, mai p\tate de con[tiin]enefinisate ale trecutului, un pic însp\îmînt\toare.De aici mul]imea de proiecte la care, în afara vie]ii universitare propriu-zise, sîntpurtat de val s\ particip, împreun\ cu colegii mei coreeni, keosunimii de laHUFS: Park Jeong O [i Lee Moon Su, [i Kim Song Ki, Lee Ho Chang, Om sau KimJeong Hwan sau Beg. Cu studen]ii sau cu ambsada sau cu noi în[ine sau curomânii care vin aici sau cu inimo[ii de la Korea Foundation sau Institutul francezlocal: expozi]ii, vernisaje, filme, conferin]e, comunic\ri, c\r]i [i reviste. În curînd aicio conferin]\ Eliade, a fost deja Pusan International Film Festival cu prezen]a lui TudorGiurgiu [i a Leg\turilor sale, cu megaconferin]a interna]ional\ “Postnazi andPostcommunist period in Central and East-European studies” organizat\ de Asocia]iaProfesorilor Coreeni Pentru Studii Culturale Est-Europene(!).Dar Seulul mai înseamn\ [i: megaaeroportul din Seul, futurist ca un happenninghightech, dar înainte de el insulele, insuli]ele din fa]a lui pe care le vedeam pe geammirat [i confuz, înconjurate de ape mocirloase al c\ror miros îl sim]eam direct înpiele; metroul luuung în care se anun]\ sta]iile cu muzic\ de Mozart, miculcopac rotund din fa]a balconului [i… magnolia, viitorii mei prieteni fideli, parfuma]i[i tandru kitsch pentru ceva vreme (kitschul care nu doare se ia!).Nisipul ro[u , furtuna de adic\ , vreo s\pt\mîn\, peste tot mult, mic, des, de neoprit;profesorul grec Petros, pe care l-am întîlnit în prima zi, înfrigurat ca [i mine a[teptîndautobuzul profesorilor la marginea autostr\zii spre Yongin campus - lini[tea, blînde]ea,timiditatea [i umorul lui au fost ca niciodat\ sau Laura sau Jean Baptiste sauDorrit cea în]eleapt\; Yongin campus, la vreo or\ de mers pe autostrad\, în mun]i,cu lac [i ra]e, cu studen]i care se uitau cu bunvenitlamine, cu profi str\ini [i loco,de-a valma. Bun. Plimb\ri haotice prin imensitatea de Seul, ora[ gri metalic, cenu[iuverde, cu milioane de oameni pe secund\, ca în benzile alb negru de la începuturi,dar [i cu mirosurile lui de kimchi (un fel de varz\ cu mult\ boia , usturoi [i altecele, pus\ la murat în vase care mie îmi par egiptene - cred c\ de la iu]eal\ - în p\mînt)la orice col] de strad\, cu (adev\rat [oc! ) zecile de mii de cruci ro[ii a[ezate în vîrfulunor turle tzuguiate á la maramuresenne, a[a, zecile de mii de biserici de ziua a 7-a,evanghelice, care î]i ]ip\ în oki la orice col]ishor de Seul, în supermarketuri, pe, sub,în case, blocuri, s\li de fitness, PC roomuri, un ro[u de drac (sic!), cu sute de miide coreeni, îmbr\ca]i frumos [i delicat, ritual de fiecare duminic\, alinia]i în fa]a lor!Cîntînd, salutîndu-se cu adînci plec\ciuni. Unde sînt templele, unde sînt budi[tii[i confuciani[tii, unde sînt ubi ubi ...: în mun]i, reci, sobre, lini[tite, Hankuk like(Korea, adic\ ]ara lui Han, marele fluviu, care înseamn\… dor) [i nu cu opulen]aaiuritoare thailandez\. Legenda: templele coreene sînt în afar\, extramuros,alea thai sunt cît mai intra [i cît mai aur. Cu c\lug\ri, în Coreea, care te dau afar\pe poart\ dac\ vii ca turistu’ la pozat [i nu execu]i cele fie 3, fie 33, fie 103 decontorsionate plec\ciuni! (zic c\ e firesc). Dar [i Itaewon, cu americanii [i coreenimimetic obedien]i la stil de Harlem, Itaewon, acest Amsterdam [i Harlem local… custr\du]e [i restaorante de toate na]iile [i culorile, cluburi unde te po]i pierdeadînc cu totul, babel de mucava asiat. Luuungul muson de var\, cu ploi ca [i cumar fi pentru ultima oar\ cînd ar ploua pe p\mîntu’ \sta, cu o c\ldur\ [i o umezeal\de plîng hainele pe tine de ciud\!Plus studen]ii, extraordinarii studen]i de aici, cu curiozitatea lor de neîn]eles pentrumine fa]\ de TOT ce înseamna România, de entuziasmul lor, de patima cu care]ip\ din to]i pl\mînii la meciurile de fotbal întredepartamente, îmbr\ca]i în culorile lui Dobrin&co: „HaiRomânia, sîntem România, te iubim România!”, meciuripe care adeseori le mai [i pierd (… polonezii \[tia,m\ seac\, sînt prea buni!!!), cu modul tandru în carezic Bogdan keosunim, adic\telea, domnu’ prof Bogdan- cu megafestivalurile lor de cîntece [i dansuri, cu imensalor ambi]ie de a fi primii, cu acest cumplit sim] alcompeti]iei, atît de subestimat\ de Vest, atît de ne[tiut\,atîta de viitoare, care îi face uneori tri[ti, singuri,suicidali de mici, robotzi calzi la suflet [i iu]i în mi[c\ri.Dar aceasta este perfec]iunea lor. Pe care o po]i, dincînd în cînd, vizita.t.o.bobeteatrul la chinejiNobelÎi mul]umesc domnului Cristian Tudor Popescu. L-am v\zut de curînd la televizor,oftînd cu dezamagirea-i caracteristic\ [i deplîngînd halul în care-aajuns Nobelul. Nu c\ premiul respectiv ar fi fost vreodat\ cine [tie ce, cît\vreme nu l-au cî[tigat nici Borges, nici Stanislaw Lem, nici Sábato, nici Llosa.Faptul, îns\, c\ de data aceasta l-a primit un turc pe care domnia sa nu îl citisep\rea cu totul impardonabil. Nu mai ]in minte dac\ a fost invocat explicit criteriulpolitic, îns\ era evident c\ de aici îi venea sup\rarea, din faptul c\ laNobel nu este apreciat\ exclusiv valoarea estetic\.Fire[te, îl în]eleg. {i eu am fost dezam\git aproape în fiecare toamn\, de vreodou\zeci de ani încoace, de cînd ciulesc urechea c`tre Stockholm. {i cum s\ nufiu. Am crescut, am fost educat, am tr\it (oarecum) în mediul literar românesc,pentru care Nobelul e mai mereu prilej de cîrteal\ dezabuzat\ [i zîmbete ironic-superioare.Ce Toni Morrison, domnule? Care Kenzaburo Oe? Cine mai e [iImre Kertész? A, un evreu? Atunci, e clar! Nu v\ spun nimic sau aproape nimicnumele astea` Dar Wislawa Szymborska? Dar Gao Xingjian? M\rturisesc c\ nicimie. N-am citit nici o carte a vreunuia dintre ei. {i, pîn\ de curînd, cînd l-amv\zut pe Cristian Tudor Popescu strîmbînd din nas la auzul numelui OrhanPamuk, n-am avut nici o remu[care. La urma urmei, nu erau decît cî[tig\tori aipremiulul Nobel pentru literatur\. Adic\ autori tradu[i, citi]i [i comenta]i întoat\ lumea. M\ rog, poate nu chiar în toat\. Poate mai sînt cîteva ]\ri unde,la fel ca în România, a fi cî[tig\tor de Nobel e cel pu]in suspect, dac\ nu chiardeplorabil. Ce ru[ine mai mare poate p\]i un scriitor, decît s\ ia cel mai prestigiospremiu literar din lume? Ce p\cat mai cumplit poate exista, decîtacela de a dispune, în afara mult invocatului talent literar, [i de o con[tiin]\?Cum ar putea avea, de exemplu, J. M. Coetzee preten]ia de a fi apreciat laBucure[ti, cînd toat\ lumea [tie c\ romanele sale nu sînt doar impecabiletehnic, ci pun [i probleme de etic\? Sau nu [tie asta chiar toat\ lumea?La urma urmei, de unde ar [ti? De ce s\-l mai citeasc\ cineva, cînd, lao [uet\, e suficient s\ must\ce[ti concesiv: „Ei... totu[i... Africa deSud...”Nu cred, îns\, c\ exotismul e impedimentul în calea succesului pepia]a literar\ româneasc\. Poate m\ în[el, dar am impresia c\Haruki Murakami e destul de citit. Problema este cu Nobelul.Problema este cu con[tiin]a. {tim foarte bine c\ eticul [i esteticulsînt dou\ lucruri complet diferite. O [tim atît de bine, încît amajuns s\ credem c\ se exclud. Dac\ te intereseaz\ drepturilefemeilor, scrii prost. Dac\ te intereseaz\ drepturile animalelor,scrii prost. Dac\, în general, ai convingeri politice de stînga, scriiprost, prost, prost. Nu trebuie s\ te mai [i citeasc\ cineva [i s\ odovedeasc\ argumentat. Scrii prost, din principiu. O demonstreaz\Nobelul care, [tim noi, se acord\ dup\ alte criterii, nudup\ merit. Altfel, poate c\ l-ar fi luat [i un scriitor român, unuldintre aceia care în timpul socialismului au rezistat prin cultur\.Ce mi se pare mie ciudat este c\, de[i se rezista prin cultur\,breasla scriitorilor a dat cel mai mare num\r de diziden]i. Ce mi separe [i mai ciudat este c\, de[i au existat atî]ia scriitori diziden]i,nici unul n-a primit premiul Nobel. {i doar Nobelul literar se d\pentru disiden]\, nu? Dar, ce mi se pare culmea ciud\]eniei estec\, pe vremea cînd se rezista atît de frumos prin cultur\ [i cînderau atît de mul]i scriitori disiden]i, cel mai c\utat samizdat dinRomânia era Pisica în cizme.Dup\ cum spuneam, îi mul]umesc domnului Cristian TudorPopescu. V\zîndu-l, mi-am dat seama cît de idiot am fost ani dezile, cînd n-am citit din principiu autori de care auzeam doardup\ ce primeau premiul Nobel. Fire[te, n-o s\ vînez de-acumînainte laurea]ii dup\ o list\, îns\ cel pu]in n-o s\ m\ mai ferescde ei. {i îmi asum dreptul de a spune c\ îmi plac sau nu abia dup\ce o s\-i citesc.T.O. Bobe, 37 de ani, este poet, prozator [i autor de scenarii de film [i televiziune.Este autorul romanului Cum mi-am petrecut vacan]a de var\, ap\rutîn 2004, în colec]ia EGO.Proz\ la Editura Polirom.num`rul 1.......................................................................................noiembrie 2006.................................................................................................noua literatur`