"V<strong>al</strong>orizarea diversităţii" <strong>sau</strong> <strong>managementul</strong> <strong>intercultur<strong>al</strong></strong> <strong>al</strong> <strong>resurselor</strong> <strong>umane</strong> 11mod activ cazurilor în care variază dezvoltarea<strong>sau</strong> restrângerea controlului asupra fenomenului.Cunoaşterea <strong>al</strong>tor limbiDeşi cunoaşterea limbii unei ţări nugarantează întotdeauna o interacţiune eficientăîn mediul de afaceri <strong>sau</strong> o bună comunicare culoc<strong>al</strong>nicii, ea permite uneori o mai bunăînţelegere a subtilităţilor şi subînţelesurilorculturii şi normelor ţării vizate.Japoneza este mai mult decât o limbă decomunicare; este pătrunderea într-un mod degândire şi acţiune foarte diferit de <strong>al</strong> nostru, caeuropeni. În procesul de comunicare, de multeori, ceea nu spunem este mult mai importantdecât ceea ce spunem. Într-o negocieremulticultur<strong>al</strong>ă, participanţii japonezi au ocapacitate cultur<strong>al</strong>ă specifică, ce le permite sămăsoare derularea negocierilor cu mult maimultă sensibilitate. Companiile occident<strong>al</strong>e celemai operative şi eficiente adoptă stiluri deconducere diferite de la o ţară la <strong>al</strong>ta,comunicând şi învăţând din procesul decomunicare. Metodele şi filosofiile japonezesunt adesea incompatibile cu mediul occident<strong>al</strong>şi imposibil de transplantat.Tung arăta în lucrarea citată [9], că potexista diferenţe semnificative între modelele decomunicare masculin şi feminin în Statele Unite<strong>al</strong>e Americii. Astfel, femeile ca negociatori suntcotate ca membre <strong>al</strong>e unor culturi elevate. Elesolicită mult mai multe informaţii indirectesubiectului supus discuţiei şi au tendinţa de autiliza c<strong>al</strong>ificative şi întrebări de etichetare.Acest fapt nu este cauzat, după părerea sa, deinsecuritate <strong>sau</strong> de lipsa de sinceritate, cireprezintă o funcţie generată de educaţia lorcultur<strong>al</strong>ă.Aptitudini de negociereStudiile cu privire la negocierea afacerilorinternaţion<strong>al</strong>e au arătat că se aşteaptă rezultatepozitive în rezolvarea conflictelor şi încapacitatea de a recunoaşte interesele comunecare pot lega cele două părţi în procesul denegociere. Fără acest din urmă punct nu existănici o incitaţie pentru partenerii aparţinând unorculturi diferite, care vor lucra împreună în viitor.Cum vor aborda managerii viitoruluigestiunea diversităţii? Au existat numeroasepreocupări în căutarea unor răspunsuri cu privirela comportamentul lor. Multe articole şi cărţi ausubliniat cât este de important să se creezeposibilităţi de instruire pentru angajaţii firmelormultinaţion<strong>al</strong>e, în ceea ce priveşte aptitudineade negociere.Un studiu re<strong>al</strong>izat de Business School dincadrul Universităţii Columbia – USA, a urmăritidentificarea şi clasarea celor mai importantezece aptitudini pe care ar trebui să le deţinămanagerii superiori în c<strong>al</strong>itate de negociatori, îndouă perioade: prezentul – anul 1988 (anulurmător re<strong>al</strong>izării studiului) şi anul 2000(viitorul proverbi<strong>al</strong>).Aptitudinea “rezolvarea conflictelor/negocierea”a fost clasată a patra pentru 1988, şi atreia pentru anul 2000. O <strong>al</strong>tă aptitudine erareprezentată de “modul de concentrare anegocierii la nivel multinaţion<strong>al</strong>”. Astfel pentru1988, negocierea se concentra pe persoane,ocupând ca element de interes locul <strong>al</strong> treilea.Pentru anul 2000 se preconiza o concentrare anegocierii pe interesele glob<strong>al</strong>e urmărite,importanţa sa fiind exprimată de clasarea pelocul doi.3. ConcluziiDevine, aşadar, din ce în ce mai necesarpentru managerii organizaţiilor viitorului să îşidezvolte bune aptitudini care să vizezerezolvarea conflictelor şi negocierileinternaţion<strong>al</strong>e. Dobândirea acestor abilităţinecesită o interacţiune intensivă faţă de oameniaparţinând unor societăţi şi sisteme diferite, caremuncind împreună sub incidenţa<strong>intercultur<strong>al</strong></strong>ului, determină conflicte şi tensiuniîntre grupuri multinaţion<strong>al</strong>e.În pragul celui de <strong>al</strong> treilea mileniu,v<strong>al</strong>orizarea diversităţii <strong>resurselor</strong> <strong>umane</strong>constituie o provocare strategică atât pentruguverne cât şi pentru industrii <strong>sau</strong> servicii. Înacelaşi timp, ea reprezintă o oportunitatesemnificativă pentru organizaţii, de a-şi creşteeficacitatea şi de a-şi ameliora avantajulcompetitiv naţion<strong>al</strong>, prin antrenarea şicoordonarea resursei celei mai v<strong>al</strong>oroase -capit<strong>al</strong>ul uman.
12 Management <strong>intercultur<strong>al</strong></strong> 2Bibliografie1. Ambroze, D., Pol, L., The Internation<strong>al</strong> Research Experience: Executive MBA Distinctiveness, Journ<strong>al</strong> ofTeaching Internation<strong>al</strong> Business, vol. 7, nr. 1, 1995.2. Charan, R., How networks reshape organizations – for results, Harvard Business Reviev, September-October1991, pp. 104-115.3. Collins, J.C., Porras, J.I., Le secret des entreprises qui durent, L’essentiel du Management, No. 23, Ianuarie1997, pp.108-114.4. Cox, T., Blacke S., Managing cultur<strong>al</strong> diversity: Implications for organization<strong>al</strong> effectiveness, TheExecutive,5(3), 1991, p. 45-56.5. H<strong>al</strong>l, E.T., Beyond Culture, Garden City, Anchor Press/Doubleday, New York, 1976.6. W.S. Howell, The Empatic Communicator, Prospect Heights, Il., Waveland Press, Inc., 1982, p. 857. Langer, E.J., Mindfulness. Reading, Ma, Addison-Wesley Publishing, 1989.8. Porter, M. E., The Competitive Advantage of Nations, New York, The Free Press, 1990.9. Tung, R.L., Managing cross-nation<strong>al</strong> and intra-nation<strong>al</strong> diversity, Human Resource Management Journ<strong>al</strong>,23(4), 1993, pp.461-477.10. World Bank, World Development Report 1995: Workers in an Integrated World, Revue de Gestion desRessources Humaines, No. 15 – Mai 1995, p. 30.
Change language