CU PROF. UNIV. DR. GHEORGHE IACOB, PRORECTOR AL ...

Constelaii ieene, anul IV, nr. 2-3 (14-15), iunie-octombrie 2009 17Mircea-Cristian GHENGHEADIALOGCU PROF. UNIV. DR. GHEORGHE IACOB,PRORECTOR AL UNIVERSITII„ALEXANDRU IOAN CUZA” IAI- Stimate domnule profesor Gheorghe Iacob, activai încadrul Universitii „Alexandru Ioan Cuza” Iai de aproapedou decenii, având, astfel, o imagine de ansamblu coerentîn privina evoluiei din ultima vreme a acestei instituii.Tocmai de aceea v rugm s ne spunei cum apreciairolul/statutul studenilor basarabeni la universitatea ieeandup anul 1990?- Cred c studenii basarabeni s-au integrat bine înUniversitate, iar unii dintre ei sunt foarte, foarte buni. Aveminclusiv studeni care au absolvit i lucreaz, acum, înUniversitate – la Biologie avem un cadru didactic dinBasarabia, la Psihologie sunt dou cadre didactice. Deci, s-auintegrat i în celelalte etape, dup încheierea studeniei. Eu amore i la tiine Economice i am avut câiva studeni foarte buni, cu unii am lucrat lalicen; vreo doi sunt angajai în cadrul Secretariatului Rectoratului. Probabil este i oanumit ambiie a lor, aa cum ai notri, când merg în Occident, încearc s arate csunt buni i pot fi competitivi, aa i ei, când vin la noi; pentru ei, Iaiul este Occident,într-un fel. Sunt, desigur, diferite excepii, apar i probleme de neintegrare, problemeîn cadrul procesului didactic, dar eu am în minte, în clipa de fa, numai studenifoarte buni. De exemplu, acum aproape doi ani, câiva studeni basarabeni au fcut unfilm foarte bun despre ziua de 1 decembrie. Îmi pare ru c acel filmule nu a fostpromovat. Iniial, am crezut c a fost realizat de specialiti, de profesioniti. Era vorba,îns, despre câiva studeni de la tiine Economice i de la înc o facultate. Astfel,când apare o întrebare legat de studenii basarabeni, eu am în vedere, în primul rând,performerii, nu anumite situaii care s-au creat cu unii studeni. Avem i doctoranzifoarte buni originari din Basarabia, la mai multe domenii, la Matematic, la Istorie etc.Eu vd acest lucru ca o realizare a Universitii.Universitatea a sprijinit i sprijin studenii din Basarabia. De când suntProrector, m ocup i de aceast chestiune. Admiterea se realizeaz centralizat peUniversitate, ceea ce, dup mine, este un lucru bun, fiindc, spre exemplu, anul trecut,au intrat cei mai buni studeni. N-au fost împrite locurile pe faculti, putând intracei mai buni studeni. Astfel, din 10 locuri bugetate la masterat, nou au fost alocate latiine economice, acolo fiind mediile cele mai bune. În clipa de fa, în acest anuniversitar, avem peste 700 de studeni la licen, masterat i doctorat din Basarabia.Evident c facem i noi cât putem, dar este o grij aparte, inclusiv fa de situaiileindividuale, care sunt destul de multe, fiind legate de vize, de veniri, de întârzieri, deschimbarea domeniului la doctorat i tot felul de alte lucruri. Aproape zilnic mconfrunt cu astfel de chestiuni i intervenim la minister, manifestând aceast grijaparte, în msura posibilitilor Universitii.Studeni basarabeni sunt în toate universitile mari de la noi. Unii preferIaiul fiindc este mai aproape, alii prefer Bucuretiul, Clujul. Faptul c, în clipa defa, în guvernul de la Chiinu, dup tiina mea, Prim-ministrul i doi minitri suntabsolveni ai Universitii „Alexandru Ioan Cuza”, alturi de Primarul Chiinului, care

18Constelaii ieene, anul IV, nr. 2-3 (14-15), iunie-octombrie 2009a absolvit Liceul „C. Negruzzi” din Iai, nu este întâmpltor i cred c acest lucru vafolosi la îmbuntirea relaiilor cu Republica Moldova.- În primii ani de dup 1990, la Facultatea de Istorie erau destul de mulistudeni basarabeni. Ce ne putei spune despre situaia din zilele noastre, când nu semai înregistreaz un aflux prea mare de studeni originari din Republica Moldova idin Ucraina?- Este o chestiune legat de numrul de locuri bugetate. Fa de anii ’90, cândprimeam de la Minister mai multe locuri, numrul de locuri primite acum este maimic. Nu tiu dac este i o problem a dânilor, care nu vin încoace, este vorba delocurile pe care le primim la buget.- În calitate de istoric, dar i de formator de opinie i factor decident într-oinstituie de învmânt superior din ara noastr, ce perspectiv avei asuprarelaiilor dintre România i Republica Moldova?- În principiu, sunt optimist, c aa sunt de felul meu. Îns, din pcate, dacprivim ultimii 20 de ani, observm c s-a fcut, totui, foarte, foarte puin. Dac acestlucru s-ar fi întâmplat în secolul al XIX-lea în spaiul german, germanii ar fi profitat lamaximum. Noi n-am profitat de contextul favorabil de dup 1990, nici noi, nici ei.Prerea mea este c au pierdut românii, în general. Se putea face mai mult pentruaceast provincie, cei de acolo ar fi putut s-o duc mult mai bine. Dar nu intru într-oanaliz geopolitic acum, lucrurile sunt, în general, cunoscute. Sper ca, în noul context,în care România este ar a Uniunii Europene, este ar membr a NATO, adic are uncoeficient de stabilitate ridicat, Bucuretiul s fie mai activ în relaiile cu RepublicaMoldova i Republica Moldova s fie mai activ în relaiile cu România i cu UniuneaEuropean, în favoarea Republicii Moldova. Ideile legate de românism sperie, îngeneral, Chiinul. S insistm pe ideea de europenism, fiindc noi îi putem ajuta isprijini în ideea de a intra împreun într-un proces de europenizare.- Cum comentai linia moldovenist promovat cu încpânare decomunitii din Republica Moldova i de aliaii lor?- Nu comentez.- În ultimii ani, iar în anul 2009 cu precdere, s-a vzut clar faptul c,dincolo de Prut, în diverse împrejurri, cuvintele român i România deranjeaz.Totodat, au aprut tot mai multe semnale cu privire la înclcarea flagrant adrepturilor omului, în special în perioadele de dinaintea alegerilor locale i generale.În aceste condiii, în care s-a înregistrat i se înregistreaz, înc, în RepublicaMoldova, o problem grav legat de libera exprimare, ce anse considerai c existpentru normalizarea climatului social-politic i a relaiilor dintre mediul social ifactorii decizionali?- În opinia mea, lucrurile au fost mult politizate, i la ei, i la noi, dar în specialla ei, fiind o campanie electoral aproape permanent. Atunci, chestiunea cu România,cu românismul, cu ideea de unitate au fost politizate exagerat, dar e o chestiune deîneles în perioad de campanie electoral. În acelai timp, mi se pare c i noi artrebui s fim mai prudeni în a sublinia astfel de idei. S nu marm pe ideea deunitate naional acum. Nu este momentul, poate nu va fi niciodat, dar esteimportant ca i aceast parte a României, fiindc este o parte a României, i aceastar româneasc, poftim, dac nu este o parte a României, dar este o ar româneasc,

Constelaii ieene, anul IV, nr. 2-3 (14-15), iunie-octombrie 2009 19totui, ca pmânt i ca oameni, s aib un drum european, iar noi ar trebui s-i ajutmîn acest sens. Dac vedem lucrurile aa, mi se pare destul de pragmatic i de eficient.- Reprezint statul de drept i regimul cu adevrat democratic o utopiepentru viitorul apropiat al Republicii Moldova?- Nu, cred c lucrurile, pân la urm, se vor rezolva treptat. Acolo se schimbgeneraia, iar acest aspect nu este o utopie.- Având în vedere „afinitile” deosebite ale Federaiei Ruse fa de RepublicaMoldova, credei în destinul european al statului vecin nou?- Da, cred, dar cu acordul Rusiei, care, dup informaiile mele, are o anumitînelegere cu Uniunea European, cu Germania, în special, fapt care va favorizaRepublica Moldova, pân la urm. Ceea ce s-a întâmplat în Europa, în general, s-aîntâmplat cu acordul Rusiei. i situaia Republicii Moldova se va reglementa cuacordul Rusiei, ceea ce eu sper s se întâmple într-un viitor cât mai apropiat.- V mulumim!La Iai, în perioada 18-19 septembrie 2009, a fost organizat colocviulIdentitatea românilor din Basarabia i Transnistria între trecut i viitor. Cu acestprilej, am avut o intervenie axat pe dou segmente. Un segment s-a referit la rolulUniversitii în relaia cu Basarabia i am reamintit (fiindc, vorba lui Ion Brtianu,„sunt lucruri care, dac nu se reamintesc, se uit”), c Universitatea din Iai a avutdou Faculti la Chiinu în perioada interbelic (este vorba de Facultatea de Teologiei de Facultatea de Agronomie, care au funcionat acolo, una din 1926, cealalt din1933). Deci, aceste legturi au fost foarte strânse în perioada interbelic. În contextuldin 1940, aceste faculti au fost retrase, Agronomia a devenit, dup rzboi, institutseparat, Teologia a fost mutat la Bucureti i acolo a rmas – a fost reînfiinat abiadup 1990. A doua idee, pe care mi-o asum în bun msur, dar despre care trebuie sspun c, în dimineaa respectiv, am discutat cu Primarul Gheorghe Nichita, i dânsula acceptat-o tacit i, apoi, a acceptat-o din toat inima în plen, este aceea c Iaiultrebuie s aib un rol mai importat în relaia cu Republica Moldova. Am insistatasupra faptului c, personal, mi se pare c este un moment mult mai favorabil decâtaltele. Nu trebuie s fim prea agresivi, s nu-i „speriem” din nou pe unii de la Chiinu,dar, în acelai timp, trebuie s recunoatem c este un moment favorabil, iar Iaiul aravea datoria, a spune eu, de a interveni în acest proces de apropiere între România iRepublica Moldova. Am spus-o acolo i o spun din nou: dup 1990, România a fcutprea puin pentru Basarabia, fiindc, la urma-urmei, este o ar-sor sau o ar-fiic,sau a fost fiic, acum este sor, dar oricum ar fi, Bucuretiul are rspunderea. Dinpcate, din varii motive, Bucuretiul a avut o aciune lipsit de coeren. Practic,Bucuretiul, dup prerea mea, nu a avut o strategie i nu are nici acum. A fost maimult o reacie la diverse situaii i nu o strategie care, indiferent de ceea ce se întâmplla Chiinu, o continui. Noi nu avem calitatea de a-i judeca pe cei de la Chiinu,situaia de acolo este mult prea complicat, dar avem calitatea de a judeca ceea ce afcut Bucuretiul. Prerea mea este c a fcut foarte puin i ar fi momentul s aib, însfârit, o viziune coerent.Astfel, ar trebui efectuat o diagnoz, o analiz a stadiului relaiilor, s vedem,practic, unde suntem. Trebuie stabilite domeniile de compatibilizare, deci unde putemcolabora. Trebuie stabilit un proiect, o strategie, ce urmrim în urmtorii ani, chiarzeci de ani. Am cerut s eliminm din discuii ideea de unire, de înfrire; ideea care

20Constelaii ieene, anul IV, nr. 2-3 (14-15), iunie-octombrie 2009pare general i generoas, chiar dac pare un joc de cuvinte, este aceea c noi trebuies avem un drum comun în Europa. Din aceast perspectiv, Iaiul poate avea un rolîn crearea unui climat favorabil. Iniiativa, repet, trebuie s fie nu numai a Primriei, cia unui grup cât mai larg de intelectuali i personaliti din Iai, întrucât este o idee carepornete de la Iai. Dup ce se stabilete acea strategie, cele dou guverne ar trebui sse întâlneasc la Iai spre a stabili un plan de colaborare. Poate prea un picpretenios, poate prea puin megalomanic, dar mie mi se pare c, dup 20 de ani (din1989), s-a fcut foarte puin pentru c nu a existat un plan, nu a existat o strategie.Iaiul nu trebuie privit drept capitala Moldovei sau capitala Unirii, repet, pentru a nu-i„speria” pe unii, ci s-l privim ca pe un ora care este în estul Uniunii Europene – estecel mai estic ora mare al Uniunii Europene i, într-un fel, este un vârf de lance înaceast orientare a Uniunii Europene ctre colaborare i lrgire. Dac pân acum 20de ani, România a fost privit ca o ar care face legtura între Orient i Occident, înclipa de fa România face legtura între Occident i Orient. Or, în aceast legtur,Iaiul este ca un vârf de lance. Prin urmare, iat c putem s avem un rol importantdin aceast perspectiv, ca ora al Uniunii Europene.Gheorghe IacobROMÂNIA I REPUBLICA MOLDOVA – ÎMPREUNÎN UNIUNEA EUROPEAN1. Diagnoza relaiilor. Condiionare istoric la nivelul mentalitii colective. Moldova ca parte a unuitrecut „românesc” (Moldova tefanian pân la 1812, Principatele Române între 1856i 1878, România interbelic). Prezent mai curând ambiguu sub raport cultural: „podurile de flori” de laînceputul anilor ’90, relaii culturale efervescente în prima parte a perioadeipostdecembriste (a. cu bune schimburi academice, cu formarea unor tineri din RepublicaMoldova la nivel preuniversitar i universitar / doctorate etc. / România ca ans pentruo parte a acestor tineri de a obine o recunoatere european; b. bune schimburi lanivelul culturii de “mas” – muzic, literatur, televiziune etc.; c. realizarea unorproiecte / asociaii culturale, gen ASTRA), dar i dispute cu pretenii tiinifice despreistoria Moldovei, limba moldoveneasc (vezi Dicionarul moldo-român). Relaii comerciale mai curând sincopate de considerente politice Utilizarea cel mai adesea politicianist a temei relaiilor dintre România iRepublica Moldova de ctre oamenii politici de la Bucureti i Chiinu. Inconsistena (din varii motive) a oricrui proiect comun (politic, cultural,economic) româno-moldovean.2. Compatibilizri (ce ar putea sprijini îmbuntirea relaiilordintre România i Republica Moldova) Cunoatere reciproc. Domeniul prioritar: formarea resursei umane în domenii profesionale iculturale. Domenii secundare: economia, resurse, comunicaii.

Constelaii ieene, anul IV, nr. 2-3 (14-15), iunie-octombrie 2009 213. Strategii Programe educaionale comune de anvergur (schimburi interacademicereale, coli de var), sprijinite de cele dou administraii, dar în care iniiativa saparin instituiilor de învmânt i celor cu profil cultural); rolul societii civileeste decisiv. Parteneriate tiinifice pe domenii de interes comun (ecologie, care sderuleze fonduri europene. Buna i corecta mediatizare a colaborrii dintre România i RepublicaMoldova. Susinerea unor reviste culturale comune. Susinerea unor administraii locale de pe cele pri ale Prutului de a încheiaparteneriate specifice, sprijinite de societatea civil. Aciuni comune derulate de asociaii studeneti sau profesionale.4. Rolul Iailor în promovarea relaiilor dintre România iRepublica Moldova. Bucuretii, ca tradiie istoric i drept capital a României, este orientat maicurând spre spaiul european i sud balcanic. Lipsa de preocupare constant a elitelorculturale (i politice) din Bucureti pentru problemele Republicii Moldova ca spaiu deproximitate. Iaii au o relativ bun cunoatere a realitilor din Republica Moldova (încdin anii ’80, ieenii au luat contact cu realitile moldoveneti prin intermediulteleviziunii de la Chiinu) i au fost conectai la evenimentele culturale i politice dinanii ’90-’91 (proclamarea limbii române ca limb oficial, revenirea la „grafia” latin,proclamarea independenei). Iaii sunt cel mai estic ora din Uniunea European. Prin urmare, poateatrage fonduri europene pe proiecte specifice transfrontaliere. Prin integrare regional,poate constitui o punte de legtur pe relaia Chiinului cu Uniunea European, maiales la nivel cultural5. Propuneri Iaii s gzduiasc întrevederi oficiale la nivelul efilor celor dou guvernepentru discuia unor proiecte bilaterale (exist precedentul unei întâlniri la nivelulefilor de stat). De asemenea, Iaii pot organiza întâlniri informale la nivelul factorilorde decizie din România i Republica Moldova (pe diverse domenii). Iaii ca spaiul predilect al dialogului între diverse asociaii culturale sauprofesionale. Universitatea din Iai poate s devin principala instituie de învmântsuperior pentru studenii din Republica Moldova. Organizarea unor manifestri culturale periodice la Iai i Chiinu dedicatecunoaterii academice, dar i culturii de „mas” (de exemplu, o „zi / sptmân aBasarabiei” la Iai, cu prezentarea unor elemente de tradiie, spiritualitate, cultur, aunor produse comerciale specifice).Catedra de Istorie Contemporandin cadrul Facultii de Istoriea Universitii „Alexandru Ioan Cuza” Iai