Litera C, Bibliografie - Facultatea de Matematică-Informatică ...

More documents

Recommendations

Info

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUICONSEMNAŢIUNI AGENŢIA ARGEŞ (1864 ). Instituţie publică, înfiinţată conformDecretului Consiliului de Stat din 1/13 decembrie1864, semnat de principele Alexandru Ioan Cuza(1859 - 1866). Reorganizare naţională: 7octombrie 1949. Filiale urbane şi rurale în Argeş –Muscel. Locaţie nouă, Piteşti, inaugurare, 13 mai1996, arhitect, Pompiliu Soare (v.), constructor,SC Apartamentul SA Piteşti ( 2400 mp). Directoricontemporani cunoscuţi: Emil Popa, GheorgheSandu. Facilităţi speciale: conservarea fondurilorfamiliale sau personale provenite de la diferitecategorii sociale; acordarea de credite; finanţareaunor programe naţionale. Din 2006, CEC BANK.Multiple colaborări comunitare. (T.C.A.).CASA JUDETEANĂ DE ASIGURĂRIDE SĂNĂTATE ARGEŞ (1999 ~). Instituţiepublică autonomă de specialitate a judeţuluiArgeş, subordonată, metodologic, CaseiNaţionale. Atribuţii distincte: aplicarea legislaţieispecifice în teritoriu; atragerea de fonduri pentrufuncţionarea sistemului asigurărilor sociale desănătate; finanţarea, ca partener, a unităţilorsanitare din Argeş. Conexiuni cu preocupărileobligatorii ale agenţilor economici şiadministraţiilor locale. Directori cunoscuţi: DanGabriel Popa (v.), Emilian Dragnea (v.), ValeriuAcatincăi, Ştefan Ciocănel. Colaborăricomunitare. (C.C.).CASA JUDEŢEANĂ DE PENSIIARGEŞ (2001 ~). Instituţie publicădeconcentrată, sediul în Piteşti, subordonată,forurilor centrale specializate. Anterior: Casa dePensii şi Corporaţie, Piteşti (1870 – 1948); Secţia/Direcţia de Muncă şi Ocrotiri Sociale, SfatulPopular Regional/Consiliul Judeţean Argeş (1948– 2001). Departajare: Casa de Pensii; DirecţiaMuncii; Inspectoratul Teritorial de Muncă.Edificiu propriu, zona centrală a municipiului,construit în 1923 – 1931 (Casa Corporaţiilor şiDispensarul Asigurărilor Sociale, ulterior,Policlinica de Adulţi, Piteşti), antreprenor, GuidoRosazza; constructor, Ion Blănaru, UniuneaMicilor Industriaşi, Filiala Ploieşti. Activităţispecifice: evidenţa contribuabililor la FondulNaţional de Pensii (1870 ~); repartizarea înproducţie a solicitanţilor (1948 – 2001); stabilireaşi plata drepturilor de stat sau sociale; acordareaunor facilităţi pentru persoanele vârstnice.Directori cunoscuţi: Vasile Călinescu (v.), IonArdeleanu, Gheorghe Burcea (v.), Silviu Ilie,Octavian Iliescu, Vincenzzo Speri, Cristian Soare,Maria Adrian Marius Olărescu,. Colaborăricomunitare. (I.T.B.).CASA MEMORIALĂ DINU LIPATTI(1985 ). Expoziţie permanentă, amenajată deMuzeul Judeţean Argeş, director, Radu Stancu(v.), în clădirea din localitatea Ciolceşti, Leordeni,Argeş ( Fundăţeanca), aparţinând, tradiţional,marelui pianist şi compozitor român Dinu Lipatti(1917 – 1950). Proiect tematic: FlorentinaCojocaru. Donator, diplomatul Valentin Lipatti.Deschidere oficială: 17 decembrie 1985,festivitate coordonată de Comitetul Judeţeanpentru Cultură Argeş, preşedinte, Petre Popa (v.),în colaborare cu Staţiunea de Cercetări Horti-Viticole, Ştefăneşti şi Primăria Leordeni, Argeş.Program zilnic de vizitare, concerte evocatoare,reuniuni tematice. (L.P.).CASA MEMORIALĂ GEORGETOPÎRCEANU (1958 ~). Expoziţie permanentă,deschisă în 1958, reamenajări ulterioare (1967,1979), Nămăeşti, Valea Mare Pravăţ. Filială aMuzeului Municipal Câmpulung, Argeş. ClădirEunde a locuit şi a creat, pentru un timp, GeorgeTopîrceanu (v.). Donatori: soţia şi fiul poetului.Bust, Marius Butunoiu (1973). Reuniuni literare,alte modalităţi de prezentare a vieţii şi activitaţiiscriitorului. (V.P.).CASA MEMORIALĂ LIVIUREBREANU (1969 – 2008). Secţie distinctă aMuzeului Judeţean Argeş, în localitatea ValeaMare, Ştefăneşti, Argeş. Expoziţie documentară,organizată în clădirile unde a locuit, a scris şi adecedat, ca proprietar, Liviu Rebreanu (v.).Patrimoniu vândut de urmaşi, preluat, apoi de stat.Deschidere oficială: 27 mai 1969. Reabilitareulterioară (1985). Proiecte tematice: Marian Iacob,Angela Popovici, Elena Rotaru, GrigoreConstantinescu (v.). Bust: Vasile Năstăsescu(1969). Zilele culturale Liviu Rebreanu (1984 –1986), alte valoroase însemne evocatoare.Retrocedarea imobilelor către urmaşi (2006)Inventar adus (ianuarie - decembrie 2009) inspaţiile Muzeului Judeţean Argeş, Piteşti. (R.G.).CASA MEMORIALĂ VLADIMIRSTEINU TEIU (1972 ~). Expoziţiedocumentară permanentă, amenajată în incintalocuiţei familiei Şerban Iordache (v.), consacrată163
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUIscriitorului Vladimir Streinu (v.). Anterior (28noiembrie 1971), societate culturală eponimă.Contribuţii directe: forurile adminitrative alecomunei Teiu, Argeş; Comitetul Judeţean pentruCultură şi Educaţie Socialistă Argeş; ComplexulMuzeal Goleşti. Iniţiator şi custode, Vasile R.Fălcescu, profesor, autor al volumelor: Teiu,cuibul părăsit al lui Vladimir Steinu (2005);Vladimir Steinu şi himera poeziei (2008).Periodic: evocări, lansări editoriale, reuniunitematice. Diverse consemnări media. (M.S.).CASA MUNICIPALĂ DE CULTURĂTUDOR MUŞATESCU CÂMPULUNG (1950~). Instituţie specializată de stat, subordonatăConsiliului Local Câmpulung. Clădirereprezentativă, Primăria Veche (1907 - 1950),finalizată în mandatul lui Alexandru Muşatescu(v.), după planurile întocmite de Constantin N.Simionescu (v.), arhitect şef al oraşuluiCâmpulung (1904-1908), primărie urbană (1907-1950). Activitate culturală diversificată: expuneri,simpozioane, cercuri, cenacluri, universitatepopulară, formaţii artistice de amatori (CoralaNegru Vodă, Ansamblul Folcloric Carpaţi), turneenaţionale şi internaţionale. Directori cunoscuţi:Mihai Preoteasa, Petruţa Purnichi, RădulicăZaharia, Dan Poteraşu, Florian Liviu Cioacă (v.).Importante colaborări comunitare pentrumanifestările complexe tradiţionale: ArmindenMuscelean, Toamna Musceleană, Întâlnirea FiilorOraşului. (A.L.).CASARSA, Ştefan (Sfârşitul secoluluiXIX – Prima jumătate a secolului XX). Proprietarurban, mic industriaş. Patron fondator, primafabrică de mozaic din Piteşti (1925), agreată prinCamera de Comerţ si Industrie Argeş. Extensiaactivităţilor constructive şi comerciale în etapainterbelică. (T.C.A.).CASA ŞCOALELOR FILIALA ARGEŞ(1896 – 1948; 1996 ~). Fundaţie organizată pebaza prevederilor Legii învăţământului primar şinormal - primar ( Legea Poni), adoptată la 30aprilie / 12 mai 1896. Administrarea sumelorcolectate pentru construirea localurilor şi dotareaşcolilor primare. La Piteşti, reactivare în 1996,secretar general fondator, Marian Stoica (v.).Sponsorizarea tipăririi lucrărilor elaborate demembrii fundaţiei, stimularea creaţiei literare aelevilor, contribuţii la editarea revistelor şcolareVacanţa mare şi EcoRomânia. Alte activitaţipublice. (M.M.O.).CASA ŞTIINŢEI ŞI TEHNICIIPENTRU TINERET / TEHNIC CLUBPITEŞTI (1972 ~). Instituţie specializată decultură, amenajată în clădiriea anexăCinematografului Modern, spaţii folosite anteriorde instituţii bancare. Finanţarea reabilităriiconstrucţiei şi dotărilor: Comitetul Central alUniunii Tineretului Comunist; beneficiar,Organizaţia Argeş. Coordonatorii programului:Constantin Voineag, Marius Iliescu, VictorPopescu. Inaugurare oficială, 7 martie 1972.Cercuri tehnice, săli pentru audiţii muzicale,proiecţii cinemascopice, traduceri, reuniuniplastice şi filatelice. Activitaţi distincte: Cenaclulliterar Valahia; Corul de cameră Ars Nova; Clubulde drumeţii montane România Pitorească.Prestaţii naţionale şi internaţionale. Directoricunoscuţi: Emil Plăpceanu (v.), Petre Mandu.După 1990, sediul Fundaţiei pentru Tineret Argeş.Multiple colaborări comunitare. (A.L.).CASTRIŞ, Alexandra (Secolul XIX).Mare proprietar funciar. Întinse suprafeţe de teren,case, alte bunuri cu valoare deosebită, înlocalitatea Călineşti, Muscel. Diverse iniţiative şidonaţii comunitare, specifice sistemului defactură modernă din Muntenia tradiţională.(I.I.S.).CASTRUL ROMAN JIDOVA (SecoleleII/III ~). Rezervaţie arheologică, Pescăreasa,Câmpulung, Argeş, pe Râul Târgului, aflată înpatrimoniul Muzeului Judeţean Argeş (1969 ~).Sit roman, sediul trupei de arcaşi orientali CohorsI Flavia Commagenorum, de pe LimesTransalutanus/Graniţa de dincolo de Olt.Investigaţii: L. F. Marsigli (1691), Dimitrie C.Butculescu (1876), Grigore Tocilescu, PamfilPolonic (1901), planuri publicate de DumitruTudor. Săpături sistematice (1962 ~): EmilianPopescu, Flaminiu Mârtzu, Eugenia Popescu,Constantin Petolescu, Teodor Cioflan, realizatesub egida Institutului de Arheologie, Bucureşti, încolaborare cu Muzeul din Câmpulung (1962 –1964) şi Muzeul Judeţean Argeş (1964 ~).Considerat cel mai mare şi singurul castru depiatră din această zonă. Periodic, reuniuniştiinţifice. Expoziţie tematică permanentă (1970).Pliant documentar şi Bibliografie generală, deTeodor Cioflan (2007). Program zilnic de vizitare.164
Page 1 and 2: ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELU
Page 11: ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELU
Page 63 and 64:
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELU
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
show all

Litera C, Bibliografie - Facultatea de Matematică-Informatică ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?