Litera C, Bibliografie - Facultatea de Matematică-Informatică ...

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI(1860), Şcoala Militară, Bucureşti (1864).Specializări : Observatorul din Paris, Franţa(1868 - 1871), Observatorul din Neapole, Italia.Activitate în domeniu. Şcoala de Poduri şi Mine,Bucureşti (1864 – 1868; 1871 – 1877), director,Cancelaria Marelui Cartier General al ArmateiRomâne (1877 – 1878); Şef Geodezia MareluiStat Major (1878 - 1893). Întemeietorobservatoarele astronomice Iaşi (1875) şiBucureşti (1877). Lucrări de referinţă (încolaborare): Harta Teritorială a României;Marele Dicţionar Geografic al României (1889- 1901). Cercetări ştiinţifice fundamentale în:Franţa, Belgia, Italia, România. Participant,împreună cu Constantin I. Brătianu (v.), lamăsurarea meridianei. Semnatar, ConvenţiaMetrului (Paris, 1875). Membru fondator,Societatea Naţională de Geografie, Bucureşti.Importante recunoaşteri publice antume sipostume. (N.M.).CĂPITĂNEANU, Douglas C. (Piteşti,Argeş, 31 august 1879 - ?). Diplomat militar,ofiţer de carieră. Fiul lui Constantin C. (v.).Şcoala Superioară de Artilerie, Bucureşti,sublocotenent (1 iulie 1900). Combatant, PrimulRăzboi Mondial (1916 – 1918), colonel,Regimentul 32 Obuziere. Ataşat militar, LegaţiaRomâniei din Regatul Marii Britanii, Londra(1920), alte misiuni externe. Aprecieri publice.(I.M.M.).CĂPIŢĂ, Laura Elena (n. Câmpulung,Muscel, 22 mai 1964). Cercetător ştiinţific,publicist. Liceul Pedagogic/Şcoala NormalăCarol I, Câmpulung, Argeş (1982), Facultatea deIstorie-Filosofie, Bucureşti (1988). Doctorat,ştiinţe ale educaţiei, Bucureşti (2002). Activitatedidactică, unităţi din Câmpulung (Argeş) şi Joiţa(Giurgiu). Cercetător, Institutul de Ştiinţe aleEducaţiei, Bucureşti (1990 – 1994); specialist,Departamentul de Pregătire a PersonaluluiDidactic, Universitatea din Bucureşti (1994 ~).Expert, Consiliul Europei. Participare la proiectecontinentale. Volum important: Tendinţe noi îndidactica istoriei (2005). Numeroase studii despecialitate în publicaţii din: Austria, Grecia,Marea Britanie, România, Turcia. Reuniuninaţionale şi internaţionale. Aprecieri publice.(O.M.S.).CĂPRARU, Marin B. (Popeşti, Argeş,27 noiembrie 1936 – Piteşti, Argeş 10 octombrie2007). Inginer, prelucrarea lemnului, manager.Şcoala Medie Tehnică Industria Lemnului/GrupulŞcolar Forestier, Curtea de Argeş (1955),Institutul Politehnic, Braşov (1966). Activitateproductivă; Fabrica de Cherestea Nehoiu, Buzău(1955 – 1961); Combinatul de PrelucrareaLemnului, Piteşti, şef secţie (1966 – 1974), şefserviciu (1979 – 2006). Manager, fabrici decherestea în Iran (1974 – 1976) şi Nigeria (1976– 1979), construite şi dotate de România. Volumeimportante (coautor): Contribuţii privindparametrii geometrici optimi ai sculelor pentruprelucrarea speciilor lemnoase africane;Aburirea cherestelei de fag; Uscareacherestelelor. Activitate intensă pentru:promovarea exportului de tehnologie în stateasiatice şi africane, creşterea potenţialuluiproductiv al sectorului forestier argeşean.Aprecieri publice. (I.D.P.).CĂPRESCU, Ion (Sfârşitul secoluluiXIX – Prima jumătate a secolului XX). Originardin Piteşti, Argeş. Profesor gradul I, limbaromână, avocat, parlamentar. Activitatedidactică, Liceul Tudor Vladimirescu, Târgu Jiu,Gorj. Membru, Baroul Craiova. Senator de Gorjîn perioada interbelică. Studii, articole,interviuri, iniţiative legislative. Diverse aprecieripublice. (R.S.R.).CĂPRIŞOARA Masiv muntos, 850 m.altitudine, aflat la ieşirea din Cheile Argeşului,aparţinând munţilor Frunţii. Puncte de reper:Cetatea Poenari, din localitatea Căpăţâneni,Arefu, atribuită, prezumtiv, domnului ŢăriiRomâneşti, Vlad Ţepeş (v.); amenajare specialăsubterană, integrată Sistemului HidroenergeticArgeşul Mare. Trasee turistice, consemnăricartografice, legende istorice. (I.S.B.).CĂRUFINEANU, Irina. (A douajumătate a secolului XIX-Începutul secoluluiXX). Mare proprietar funciar din Argeş. Întinsesuprafeţe de teren în localitatea Slobozia, plasaDâmbovnic, expropriate parţial prin Legeapentru definitivarea Reformei Agrare din 17iulie 1921, aplicată de guvernul condus deAlexandru Averescu. (I.I.Ş).CĂTEASCA (Secolul XVI ~). Comunădin judeţul Argeş, în Câmpia Înaltă a Piteştiului,pe râurile Argeş şi Neajlov, formată din satele:Căteasca, Catanele, Cireşu, Coşeri, Gruiu,171