12.07.2015 Views

Litera C, Bibliografie - Facultatea de Matematică-Informatică ...

Litera C, Bibliografie - Facultatea de Matematică-Informatică ...

Litera C, Bibliografie - Facultatea de Matematică-Informatică ...

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUISpiridon Cristocea (v.), Marius Păduraru.Importante surse <strong>de</strong> arhivă. (G.C.).CICROPIDE, Petre (Piteşti, Argeş ? –Piteşti, Argeş, 9 ianuarie 1902). Proprietar urban,conducător tehnic, înalt funcţionar public, ziarist.Primar al oraşului Piteşti (1865 – 1866; 1873),preşedinte, Consiliul Comunal, <strong>de</strong>putat. Realizăriimportante: coordonarea recensămâtuluilocuitorilor din Piteşti (1.801 capi <strong>de</strong> familie, 7.259<strong>de</strong> persoane, locul nouă între cele 38 <strong>de</strong> aşezăriurbane ale României); a<strong>de</strong>rarea localităţii laCamera <strong>de</strong> Comerciu, Turnu Măgurele (3 iulie1865); înfiinţarea Gărzii Civice, Şcolii Primare <strong>de</strong>Băieţi Nr.2, Gimnaziului <strong>de</strong> Băieţi, Piteşti (1866).Redactor – şef, ziarul Argeşul, Piteşti (1883),subintitulat Organ al opoziţiunii conservatoare.Administrator, ziarul Timpul, Bucureşti. Insistenţepentru aplicarea reformelor adoptate după UnireaPrincipatelor(1859) şi proclamarea RegatuluiRomân(1881). Aprecieri publice. (T.M.).CIMITIRUL FLĂMÂNDACÂMPULUNG (1765 ~). Loc <strong>de</strong> veci tradiţional almembrilor obştii moşnenilor din Câmpulug,Muscel. Amenajată în imediata apropiere a BiseiciiFlămânda (iniţial schit secolul XVIII), edificatăsuccesiv, în 1873 – 1890 şi 1940 – 1942, arhitectGeorge M. Cantacuzino. Valoroase monumentefunerare din marmură sau piatră <strong>de</strong> Albeşti realizate<strong>de</strong> sculptorii: Dumitru Măţăoanu (v.), ConstantinBasaschi (v.), Dimitrie Mirea (v.), Adrain Radu (v.).Spaţii distincte pentru Ion D. Negulici (v.),Constanti V. Aricescu (v.), Grigore Grecescu (v.),Alexandru Muşatescu (v.), IacovacheConstantinescu (v.), Alexandru Donici (v.). MihaiMoşandrei (v.). La intrare: Aleea EroilorNecunoscuţi (români, sovietici, polonezi), morţi înzona Câmpulung pe timpul celui <strong>de</strong> Al DoileRăzboi Mondial, amenajată în 1980; Cruceacomemorativă pentru eroii din <strong>de</strong>cembrie 1989,nume reprezentativ Vasile Milea (v.). Numeroaseatestări documentare, <strong>de</strong>scrieri istorice, literare,eclesiastice. (M.B.).CIMUS / COMBINATUL DE LIANŢICÂMPULUNG, ARGEŞ (1972 ~). Unitateeconomică reprezentativă din zona Muscel, ValeaMare Pravăţ, specializată în producerea <strong>de</strong> ciment,var şi granulit. Actuala <strong>de</strong>numire din 1991.Investiţie <strong>de</strong> stat (1969 – 1972). Proiectant:Institutul <strong>de</strong> Cercetare şi Proiectare pentru IndustriaLemnului şi Materialelor <strong>de</strong> Construcţii, Bucureşti,director Ion Grecu; şef <strong>de</strong> proiect Romus Ispas (v.).Antrepenor general: Trustul <strong>de</strong> ConstrucţiiIndustriale Argeş, director Ioan Mircea Moldovan(v.); şef <strong>de</strong> şantier Mircea Dinu (v.). Beneficiar:Centrala Cimentului, Bucureşti, director SilviuOpriş. Utilaje fabricate în România, montate <strong>de</strong>unităţi din Piteşti. Valorificarea superioară acalcarului din Masivul Mateiaş, bandătransportatoare specială. Surse conexe <strong>de</strong> materiiprime la Boteni şi Stoeneşti. Cale ferată realizatădupă soluţia propusă <strong>de</strong> institutul <strong>de</strong> profil dinBucureşti, şef <strong>de</strong> proiect Nicolae Olărescu,executant, Înteprin<strong>de</strong>rea <strong>de</strong> Construcţii Căi Ferate,Piteşti, şefi <strong>de</strong> şantier Nicolae ionescu, Ion Ilie.Magistrală <strong>de</strong> gaze Braşov – Câmpulung.Capacitate productivă / an: două milioane toneciment; 270 000 to var; 120 000 to granulit.Directori: Ion Iacobescu, Gheorghe Dobre (v.), IonOprea, Gheorghe Pepenel. Societate pe acţiuni(1991). Privatizare (1996), capital majoritarocci<strong>de</strong>ntal. Ample lucrări <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizare şiecologizare. Activitate profitabilă. (M.B.).CINTEZĂ, Mircea A. (Bucureşti, 9 mai1950). Medic, cardiologie, profesor universitar,<strong>de</strong>mnitar, parlamentar. Integrat spaţialităţiiargeşene prin activităţi politice şi gospodăreşti.Liceul Emil Racoviţă, Bucureşti (1969), <strong>Facultatea</strong><strong>de</strong> Medicină Generală, Bucureşti (1975). Doctorat,ştiinţe medicale, Bucureşti (2004). Stagiu în Franţa.Medic, şef clinică, Spitalul Universitar <strong>de</strong> UrgenţăBucureşti (1974 ~). Institutul / Universitatea <strong>de</strong>Medicină şi Farmacie Carol Davila, Bucureşti(1978 ~) ; <strong>de</strong>can, <strong>Facultatea</strong> <strong>de</strong> Medicină, 2004 –2008). Ministrul Sănătăţii Publice (2004 – 2006).Senator <strong>de</strong> Argeş (2008 – 2012), repezentândPartidul Democrat Liberal. Preşedinte, ColegiulMedicilor din România (1997 – 2004). Lucrăriştiinţifice, monografii, articole, reuniuni naţionaleşi internaţionale. Vicepreşendinte, SocietateaRomână <strong>de</strong> Cardiologie, Bucureşti, recunoaşteripublice. (C.D.B.).CINTILICĂ, Valeriu (Spineni, Olt, 15iunie 1938 - Piteşti, 31 ianuarie 2002). Lăutar.Autodidact. Şcoala Populară <strong>de</strong> Artă, Piteşti.Interpret: vioară, ţambal, fluier, contrabas şi voce. Aconcertat în toată Europa, un<strong>de</strong> a câştigatnumeroase premii şi elogii. Membru în multetarafuri. Solist al Orchestrei Doina Argeşului timp<strong>de</strong> 32 <strong>de</strong> ani. Membru fondator al grupului folcloricDorul al Centrului Creaţiei Populare Argeş.Animator cultural în formaţiile muzicale Chindia,195

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!