Litera C, Bibliografie - Facultatea de Matematică-Informatică ...

More documents

Recommendations

Info

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUIde Maşini, Bucureşti. Sediul la Colibaşi/Mioveni,Argeş. Anterior (1975 – 1978), Grupul deAutoturisme şi Tractoare, Braşov. CoordonareaProgramului Naţional în domeniile fabricaţiei deautoturisme, comercializării produselor, dezvoltăriicercetării ştiinţifice proprii. În componenţaCentralei: Inteprinderea de Autoturisme Dacia,Colibaşi/Mioveni; Intreprinderea ARO, Câmpulung:Intreprinderea Olcit, Craiova, Dolj; Inteprinderea deAutoturisme Mic Litraj, Timişoara; Inteprinderea dePiese Auto şi Subansamble, Piteşti; Inteprinderea dePistoane şi Bolţuri, Topoloveni, Argeş;Inteprinderea de Scule, Dispozitive şi Verificatoare,Costeşti, Argeş; fabrici cu profil apropiat din:Drăgăşani (Vâlcea), Oradea (Bihor), Scorniceşti şiSlatina (Olt), Turda (Cluj); Institutul de Cercetări şiStudii pentru Industria de Autoturisme,Colibaşi/Mioveni; Inteprinderea de Comerţ ExteriorAuto – Dacia, Piteşti; Inteprinderea de AsistenţăTehnică Dacia Service, Piteşti. Directoricunoscuţi:Mihai Dumitru (v.), Simion Săpunaru(v.), Gheorghe Poţincu (v.). Importante colaborăricomunitare, naţionale, internaţionale. (M.B.)CENTRALA INDUSTRIALĂ DEAUTOTURISME COLIBAŞI PITEŞTI (1978 –1990). Structură economică specializată, înfiinţatăprin Decretul Nr. 111, elaborat de Consiliul de Statal României, Bucureşti (1978). Coordonareaactivităţii unităţilor de profil din ţară pentrurealizarea Programului Naţional în domeniu:proiectare, asimilare, producţie, desfacere pe piaţainternă, export. Directori generali cunoscuţi:Dumitru Mihai (v.), Simion Săpunaru. Expoziţii,reuniuni naţionale şi internaţionale, colaborăricomunitare. (M.B.).CENTRALA TERMOELECTRICĂSCHITU GOLEŞTI (1935-1979). Unitateeconomică integrată Bazinului Carbonifer Muscel.Proiectant coordonator (1927-1929), inginerFrancisc Airich (Timişoara). Combustibil solid,lignit (600 t/24h.). Investiţie publică (1929-1934),punere în funcţiune (1935), dotări tehnice avansate,putere, 18 MW. Sursă de energie electrică pentru:oraşul Câmpulung, minele Aninoasa, Berevoeşti,Boteni, Godeni, Jugur, Poenarii de Muscel. Linieconexă spre Târgovişte. Îmbunătăţiri tehnologiceulterioare. Considerată, temporar, una dintre marilecentrale termoelectrice din România. Dezafectată în1979. Director general cunoscut: Ion Vlădescu (v.).Imagini documentare. (M.B.).CENTRALELA TERMOELECTRICĂPITEŞTI NORD (1964 ~). Unitate economicăspecializată, construită în contextul evoluţieiaccelerate a reşedinţei Argeşului postbelic.Investiţie de stat (1964~1980), combustibil gazos şipăcură, 6 MW. Proiect general, Institutul de Studiişi Proiectări Energetice, Bucureşti; executanţi:Trustul de Construcţii Industriale, Piteşti,întreprinderile Energomontaj şi Aparataj,Bucureşti. Iniţial, Secţie a Întreprinderii de ReţeleElectrice, Piteşti. Dotări specifice autohtone.Beneficiari principali: Conbinatul de ArticoleTehnice din Cauciuc/Rolast; Intreprinderea de StofeArgeşeana; Intreprinderea Textilă; Fabrica deÎncălţăminte; cartierele Nord, Găvana I, II, III,Piteşti. . (M.B.).CENTRALA TERMOLECTRICĂPITEŞTI SUD I (1967 ~). Investiţie de stat (1967~1996), combustibil gazos şi păcură, 136 Mw.Proiectanţi şi constructori amintiţi anterior, dotărispecifice superioare. Iniţial, secţie a Rafinăriei dinPiteşti. Beneficiari principali: PlatformaPetrochimică/Arpechim, Piteşti; cartierele Craiovei,Războieni, Trivale, Petrochimiştilor, Centru, Piteşti.Directori cunoscuţi: Ion Vlădescu (v.), ValeriuBivol (v.), Iulian Richiţeanu. În etapa 1990 – 2002,apartenenţă la SC Termoelectrica SA Bucureşti.După 2002, SC Termoficare Piteşti, unificareadministrativă a celor două unităţi, trecerea, cadomeniu public, în proprietatea Consiliului Local,Piteşti. Extensii tehnologice pentru oraşulŞtefăneşti, comunele Bascov şi Mărăcineni. (M.B.).CENTRALA TERMOLECTRICĂPITEŞTI SUD II (1983 – 1996). Investiţie de stat,combustibil solid, lignit, 200 Mw. Şef de proiect,Nicolae Deftu, Institutul de Studii şi ProiectăriEnergetice, Bucureşti; executanţi: Trustul deConstrucţii Industriale, Piteşti, director general,Gheorghe Năstase (v.), alte unităţi specializate,directori, Nicolae Boambeş (v.), MarinelBărbulescu, Ioan Cheslăr. Reprezentanţiibeneficiarului: Ion Vlădescu (v.), Valeriu Bivol (v.),Iulian Richiţeanu. Lucrări sistate în 1990.Dezafectare decisă la nivel guvernamental (1996),vânzare prin licitaţie publică. (M.B.).CENTRUL CULTURAL MIOVENI(2007 ~). Instituţie specializată a Primăriei urbaneşi Consiliului Local Orăşenesc, Mioveni, Argeş.Activităţi specifice, desfăşurate anterior, decăminele culturale săteşti Racoviţa, Colibaşi, Făget,179
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUIaparţinând comunei Colibaşi, devenită oraş la 16aprilie 1989. Astăzi, oraşul Mioveni, denumireacordată prin Legea Nr. 35, din 20 mai 1996.Director fondator, Argentina Culucuş. Colaborăripermanente cu: Casa de Cultură a Sindicatelor,Mioveni (1985 ~); Comapnia Dacia – Renault,contract de privatizare a Inteprinderii deAutoturisme semnat la 2 iunie 1999; CatedralaOrtodoxă, Biblioteca Orăşenească Mioveni (1989~). Formaţii artistice proprii, turnee externe,reuniuni tematice, emisiuni media. Implicăricomunitare permanente. (A.L.).CENTRUL CULTURAL PITEŞTI (1998~). Instituţie de specialitate a municipiului Piteşti,subordonată Consiliului Local. Spaţiu distinct,Casa Cărţii, edificiu reprezentativ al urbei, arhitect,Pompiliu Soare (v.), executant, Trustul deConstrucţii Argeş, director, Constantin Olteanu (v.),şef şantier, Ion Vasiliu (v.). Continuarea, ca profil, aactivităţii. Palatului Culturii, Piteşti (1955 – 1998),aflat, multă vreme, în sediul fostului TribunalArgeş. Formaţii artistice de amatori, festivaluri demuzică şi poezie, dezbateri cetăţeneşti, cercuri şicenacluri, alte activităţi specifice educaţieipermanente. Publicaţii proprii, revistele: Argeş,Cafeneaua literară, Caietele Vladimir Streinu,Informaţia piteştenilor, Restituiri. Directoriiinstituţiei: Valeriu Dobrin (v.), Liviu Martin, JeanDumitraşcu (v.), Carmen Dumitrache. Importanteiniţiative şi colaborări comunitare. (A.L.).CENTRUL DE CULTURĂ BRĂTIANUŞTEFĂNEŞTI ARGEŞ (1993 ~). Instituţiepublică de specialitate a judeţului Argeş, sediul înCenaclul Vila Florica, locuinţă importantă afamiliei Brătianu,(v.). Pentru 1989 – 1993,Complexul de creaţie, Trustul Domus, MinistrulCulturii, Bucureşti. Activitate permanentă: sesiuniştiinţifice, expoziţii tematice, concursuri literare,lansări editoriale, bibliotecă enciclopedică, reuniuniomagiale consacrate ctitorilor, altor personalităţiautohtone sau universale. Colaborări interne şiinternaţionale. Finanţator, Consiliul Judeţean Argeş.(A.L.).CENTRUL DE DIAGNOSTIC ŞITRATAMENT PITEŞTI (1995 ~). Unitatesanitară de stat, subordonată Direcţiei de SănătateArgeş, activitate performantă în sistem ambulatoriuprin: hemodializă (noutate în materie pentru judeţulArgeş); imagistică (primul computer tomograf dinArgeş); laboratoare clinice; cabinete medicale despecialitate. Locaţie proprie, zona centrală amunicipiului, clădirea fostului Spital de Adulţi IonC. Brătianu / Nicolae Bălcescu, Piteşti (1908 –1992), reabilitată (1992 – 1995) după proiectespecifice. Aparatură autohtonă şi europeană.Directori cunoscuţi: Dana Costache (fondator), IonBurnei (v.), Maria Sorescu, Dan Gabriel Popa (v.),Margareta Rudi, Roxana Marinescu (v.), SilviaBilous. Reuniuni stiinţifice, colaborări interne şiinternaţionale, iniţiative cetăţeneşti. (C.C.).CENTRUL DE LIBRĂRII PITEŞTI(1950 – 1990). Instituţie de stat, cu activitate îndomeniile contractării, achiziţiei şi desfacerii cărţii,articolelor de papetărie, obiectelor birotice,manualelor şcolare pentru localităţile urbane dinArgeş – Muscel. Unităţi distincte: Centralaspecializată (1960); Colectura Bibliotecilor (1963);anticariate; depozite. Librării importante: CarteaRusă (1948 – 1958), Mihai Eminescu (1962),Nicolae Bălcescu (1972), Tineretului (1974), CasaCărţii (1989), Piteşti; Mihail Sadoveanu,Câmpulung (1962); George Topîrceanu, Curtea deArgeş (1962). Expoziţii tematice, lansări editoriale,consfătuiri cu cititorii, saloane de carte, colaborărinaţionale si internaţionale. Implicări comunitare.Manageri cunoscuţi: Alexandru Ivan, Petre Lungu,Mihai Pârvu, Gheorghe Ştefan. După 1990,societate comercială pe acţiuni, patrimoniuprivatizat. (C.G.C.).CENTRUL DE STUDII PENTRUAUTOMOBILE / CESAR PITEŞTI (1971 –1996). Unitate de cercetare ştiinţifică, specializatăîn proiectarea autoturismelor şi componentelor.Succesiv: Centrul de Proiectare Autoturism (1971 –1974); Institutul de cercetări şi Proiecteri pentruAutoturisme (1974 – 1979); Centrul de CercetareŞtiinţifică şi Inginerie Tehnologică pentruAutoturisme (1983 – 1991), filiale la Câmpulung,Craiova, Oradea, Timişoara; S.C. Cesar S.A. (1991– 1996). Activitate prodigioasă: laboratoare proprii,prototipuri, asistenţă pe liniile de fabricaţie, poligonde încercare (Merişani, Argeş), validări şiomologări, noile serii de autoturisme Dacia,derivate din familia motoarelor Renault (Franţa):Nova, Liberta, camionete, break mic şi foarte miclitraj. Promovare la export. Directori: ViniciusAnghel, Ion Giuvelcă, Marin Mitrache (v.), RemusPurecel, Călin Visarion Chirilă (v.), Vasile Rapea,Constantin Răduţ, Marcel Vartolaş (v.), GheorgheDruţă (v.). Reuniuni naţionale şi internaţionale,volume tehnice, eşantioane. Contribuţii la180
Page 1 and 2: ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELU
Page 27: ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELU
Page 79 and 80:
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELU
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
show all

Litera C, Bibliografie - Facultatea de Matematică-Informatică ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?