12.07.2015 Views

Litera C, Bibliografie - Facultatea de Matematică-Informatică ...

Litera C, Bibliografie - Facultatea de Matematică-Informatică ...

Litera C, Bibliografie - Facultatea de Matematică-Informatică ...

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUIVişoi (1774), Sfântul Ilie (1626), Scheiu (XVI),Sfânta Marina (XVII), Domnească (1565-1566),Flămânda (1939-1940), Chilii (1864), Apa Sărată(1831-1833), Valea Româneştilor (1889). Cruci<strong>de</strong> piatră (1660 ~ 1868), mai cunoscute: CruceaJurământului (1674); Crucea pârâurilor (1790) .Întâiul document în limba română: Scrisoareboierului Neacşu din Câmpulung (1521); primaşcoală obştească autohtonă din Muntenia (1669).Localitate strategică: XVII - XVIII, 1821, 1848,1916. Monumentul eroilor din Războiul celMare, autor, Dumitru Măţăuanu (v.). Ateneupopular (1890 – 1948); casă <strong>de</strong> cultură (1950 ~);bibliotecă publică (1950); spital (1862); muzeu(1952), aflat astăzi în clădirea fosteiAdministraţii Financiare, inaugurată, 21noiembrie 1934. Bănci populare: Şoimul (1930),Pravăţul (1938-1946). Platformă industrială:intreprin<strong>de</strong>re minieră (1954 ~); uzină <strong>de</strong>autoturisme (1957 ~); combinat <strong>de</strong> lianţi (1972~); fabrică <strong>de</strong> fire şi fibre sintetice (1980 –1996). Întreprin<strong>de</strong>re agricolă <strong>de</strong> stat (1949-1990), Cooperativă agricolă <strong>de</strong> producţie (1959-1990). Centru pomicol. Renumite instituţii <strong>de</strong>învăţământ gimnazial şi liceal; facultăţiparticulare. Staţia <strong>de</strong> cale ferată, traseul Goleşti-Câmpulung (1887). Grădină publică. Aleeapersonalităţilor (busturi); rezervaţia botanicăParcul Ştefănescu. Târg tradiţional: Sfântul Ilie(20 iulie). Firme înregistrate: 1676 (2009). Artăpopulară, Cooperativa Marama Muşceleană.Potenţial turistic naţional şi internaţional, relaţiidirecte cu mai multe localităţi din Europa.Scrieri monografice importante: Constantin D.Aricescu (v.), Constantin Rădulescu-Codin (v.),Ioan Răuţescu (v.), Gheorghe Pârnuţă (v.).Valoroase <strong>de</strong>scrieri georgrafice, etnografice,liteare. (G.C.).CÂNDEŞTI Piemont din zona Argeş –Muscel, situat între văile râurilor Dâmboviţa şiArgeşel, obârşie pentru cursurile <strong>de</strong> apă:Cârcinov, Râncăciov, Potop. Orientare Nord –Sud: <strong>de</strong> la 740 m (Dealul Perilor), până la 200 m(coline prelungi fragmentate, intersectate <strong>de</strong>pâraie). Suprafeţe forestiere, pomicole, viticole,păşuni. Localităţi tradiţionale. Consemnăricartografice, literare, geografice. (I.S.B.).CÂRCINOV geografic tradiţională aŢării Româneşti, aflată pe cursul <strong>de</strong> apă cuacelaşi nume, obârşie în Piemontul Cân<strong>de</strong>şti,afluent stânga al râului Argeş. Târg, renumit,proprietatea clucerului Topoloveanu (secolulXVIII ~), aprobat <strong>de</strong> domnul MuntenieiAlexandru Ipsilanti şi acceptat <strong>de</strong> MănăstireaNucet, Dâmboviţa. Temporar, <strong>de</strong>numire pentrusediul administrativ al plăşii Cârcinov, Muscel,existentă până în 1950. Atestări documentare,aferente localităţii actualae Topoloveni, Argeş.(I.S.B.).CÂRDEI, Vladimir I. (n. Câmpulung,Muscel, 23 noiembrie 1941). Inginer mecanic,cercetător ştiinţific principal gradul I.Liceul/Colegiul Dinicu Golescu, Câmpulung(1959), Institutul Politehnic, Bucureşti (1964).Doctorat, roboţi industriali, Bucureşti. Activitateproductivă şi <strong>de</strong> cercetare: Intreprin<strong>de</strong>reaAutomatica, Bucureşti (1964-1967); Institutulpentru Construcţii <strong>de</strong> Maşini, Bucureşti (1967-1994); SC Industrial Group Intel SRL (directortehnic, 1994-1995). Articole, referate, invenţii.Medalia <strong>de</strong> argint, Salonul <strong>de</strong> Invenţii, Geneva,Elveţia (1996), alte importante aprecieri publice.(A.Ş.).CÂRJEU (Secolul XV). Mare proprietarfunciar din Muscel, <strong>de</strong>mnitar medieval. Vistier aldoilea în timpul domnului Ţării Româneşti Raducel Frumos (1462~1475). Stăpân la: Corbii <strong>de</strong>Piatră (astăzi satul Corbi, pe Râul Doamnei),Miceşti, Mălureani (Mioveni), împreună cuboierul Mogoş (v.). Activitate specifică <strong>de</strong>finiriietapei <strong>de</strong> început a feudalităţii autohtone. (R.O.).CÂRLĂNARU, Paul G. (n. Poeniţa,Bălileşti, Muscel, 6 martie 1933). Inginer,exploatări forestiere, manager. Şcoala Medie Nr.1/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti (1952),Institutul Politehnic, Braşov (1957). Activitateproductivă, în Argeş, întreprin<strong>de</strong>rile forestiere<strong>de</strong> exploatare şi transport: Rucăr, şef sectorDâmboviţa (1957 – 1960); Domneşti, director(1963 – 1966); Stâlpeni, director (1966 – 1990).Expert, Inspectoratul <strong>de</strong> Stat pentru ProtecţiaMuncii, Argeş (1961 – 1963). Manager fondator,SC Transport Forestier SA, Stâlpeni (1990 –1993). Colaborări ştiinţifice: Institutul <strong>de</strong>Cercetări şi Proiectări pentru EconomiaForestieră, Bucureşti. Inventator. PreocupăriConstanţa: îmbunătăţirea tehnologiei executăriidrumurilor şi podurilor în sectoarele <strong>de</strong>exploatare; prelucrarea lemnului pe platforme <strong>de</strong>preindustrializare; diversificarea exportului îndomeniu; executarea microhidrocentralelor din173

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!